Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a estimat luni că orice proiect democratic este ”prin natura sa, muritor”, drept reacţie la discursul preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a afirmat săptămâna trecută că UE ar putea “muri”, relatează AFP, potrivit Agerpres.

“Orice proiect democratic, orice model democratic este, prin natura sa, muritor”, a declarat Michel cu prilejul unui eveniment de marcare a 20 de ani de la extinderea din 2004, când zece state au aderat la UE.

La data de 1 mai 2004 a avut loc cel de-al cincilea val de extindere din istoria UE, când zece țări au aderat la UE: Republica Cehă, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Aceasta a fost cea mai mare extindere din punctul de vedere al populației și al numărului de țări.

Totuşi, a subliniat el, această constatare nu este menită să dea “o impresie pesimistă” privind starea UE. “Sunt optimist”, a spus el.

“Cred că avem forţele necesare, instrumentele necesare şi că suntem lucizi”, a adăugat preşedintele Consiliului European.

Într-un discurs cu o tentă alarmistă susţinut joi la Sorbona, la Paris, Emmanuel Macron a insistat asupra pericolelor care ameninţă UE.

Președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat Europa să se trezească la realitate că nu este suficient de înarmată în fața amenințărilor globale, precum agresiunea Rusiei, care reprezintă o provocare existențială pentru continent.

Într-un important discurs despre Europa rostit la Sorbona (“Sorbona 2.0”), în ceea ce a părut o reeditare a discursului din 2017, Macron a cerut Europei să adopte o strategie de apărare “credibilă” care să fie mai puțin dependentă de SUA, după ce acum șapte ani a propus Inițiativa pentru o Europă suverană, unită și democratică. 

“Europa noastră de astăzi este mortală și poate muri. Poate muri și acest lucru depinde doar de alegerile noastre”, a spus Macron, liderul francez avertizând că Europa nu este “înarmată împotriva riscurilor cu care ne confruntăm” într-o lume în care “regulile jocului s-au schimbat” și în care nu trebuie să fie “vasala” Statelor Unite.

El a spus că supraviețuirea blocului european “depinde doar de alegerile noastre” și a avertizat că “regulile jocului” s-au schimbat și că UE nu este “înarmată împotriva riscurilor cu care ne confruntăm”, Macron fiind recunoscut pentru astfel de declarații tari după ce în 2019, la 70 ani de la înființarea NATO, a afirmat Alianța Nord-Atlantică este în moarte cerebrală.

“Suntem încă prea lenți și nu suntem suficient de ambițioși”, a spus liderul de la Paris, făcând apel la o “Europă puternică”.

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, planurile României de a acorda transportatorului aerian național deținut de stat, TAROM, un ajutor de restructurare în valoare de până la 95,3 milioane de euro (473,69 milioane de lei), a anunțat Bruxelles-ul luni, 29 aprilie.

Măsura va permite companiei să își restabilească viabilitatea pe termen lung, reducând în același timp la minimum denaturările concurenței.

Ajutorul de restructurare

La 28 mai 2021, România a notificat Comisiei un plan de restructurare a companiei TAROM. Planul de restructurare stabilește un pachet de măsuri de raționalizare a operațiunilor TAROM, de reînnoire a flotei sale învechite și de reducere a costurilor.

În iulie 2021, Comisia a deschis o investigație aprofundată pentru a evalua dacă măsurile de restructurare adoptate de România în favoarea TAROM ar fi în concordanță cu normele UE privind ajutoarele de stat. În cursul investigației aprofundate, România a actualizat planul de restructurare pentru a răspunde preocupărilor exprimate în decizia de inițiere a procedurii.

În prezent, măsurile de restructurare notificate includ următoarele: (i) anularea unei datorii în valoare de aproximativ 49,53 milioane de euro (246,19 milioane de lei) corespunzătoare valorii ajutorului pentru salvare, aprobat de Comisie în februarie 2020, plus dobânzile aferente; și (ii) o injecție de capital de aproximativ 45,77 milioane de euro (227,50 milioane de lei). 

Evaluarea Comisiei

Comisia a evaluat măsurile în temeiul Orientărilor sale pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate („Orientările privind salvarea și restructurarea”). A constatat, în special, următoarele aspecte.

• Ajutorul contribuie la obiectivul de interes comun de a asigura conectivitatea regională pentru cetățenii și întreprinderile din România, permițând TAROM să își restabilească viabilitatea prin punerea în aplicare a planului său de restructurare. 
• Măsurile de restructurare abordează problemele care au cauzat dificultățile financiare ale TAROM, mai ales prin reînnoirea flotei sale învechite și prin reducerea costurilor.  
• Măsurile sunt proporționale, deoarece TAROM aduce o contribuție proprie semnificativă de aproximativ 77,66 milioane EUR (381,12 milioane RON) sub formă de venituri din vânzarea de aeronave și dintr-un contract de leasing financiar încheiat în condițiile pieței.
• Ajutorul este însoțit de garanții pentru a limita denaturarea concurenței pe piața unică. Printre acestea se numără (i) reducerea numărului de rute pe care TAROM operează, precum și a numărului de aeronave și (ii) menținerea unei astfel de capacități reduse, limitând astfel prezența sa pe piață pe întreaga durată a perioadei de restructurare (și anume până la 31 decembrie 2026).

Pe această bază, Comisia a concluzionat că măsurile aplicate de România respectă normele UE privind ajutoarele de stat. 

Consiliul Uniunii Europene a adoptat Actul privind infrastructura gigabit care va înlocui Directiva privind reducerea costurilor aferente tehnologiilor în bandă largă (BCRD) din 2014 și care asigură o desfășurare mai rapidă a infrastructurii rețelelor digitale în întreaga Europă.

Potrivit unui comunicat al instituției, noua lege vizează simplificarea și accelerarea implementării rețelelor de mare viteză, cum ar fi fibra optică și 5G, în vederea atingerii obiectivelor și țintelor de conectivitate ale Europei stabilite în Busola Digitală pentru acest deceniu.

”Adoptarea Actului privind infrastructura gigabit reflectă angajamentul nostru de a aborda problema poverii administrative și de a stimula implementarea rețelelor de mare viteză. Acest lucru le va permite cetățenilor noștri să navigheze mai repede și să aibă o experiență digitală mai bună folosind fibra optică sau 5G”, a declarat Petra De Sutter, viceprim-ministru belgian și ministru al administrației publice, întreprinderilor publice, telecomunicațiilor și serviciilor poștale.

Noul regulament vizează reducerea costurilor inutil de ridicate ale implementării rețelelor de mare capacitate, cauzate parțial de procedurile de acordare a autorizațiilor. Acestea din urmă vor fi simplificate printr-un mecanism obligatoriu de conciliere între organismele din sectorul public și operatorii de telecomunicații.  În plus, noua legislație va oferi mai multă transparență și va asigura o planificare eficientă pentru operatorii de rețele publice de comunicații electronice.

Pentru a asigura un acces mai bun al publicului și al întreprinderilor la serviciile societății informaționale, Actul privind infrastructura gigabit se referă, de asemenea, la implementarea și accesul la infrastructura fizică din interiorul clădirilor.

În plus, noua lege permite un anumit grad de flexibilitate pentru statele membre, cum ar fi derogări pentru infrastructura națională critică.

În cele din urmă, având în vedere că actualul plafon al prețurilor cu amănuntul pentru comunicațiile intra-UE reglementate va expira la 14 mai 2024, plafoanele actuale de 0,19 EUR pe minut pentru apeluri și de 0,06 EUR pe mesaj SMS sunt prelungite până la 30 iunie 2032 pentru a asigura protecția, în special pentru consumatorii vulnerabili.

Textul va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE în zilele următoare și va intra în vigoare la trei zile după această publicare. Noua lege se va aplica la 18 luni de la intrarea sa în vigoare, unele dispoziții specifice urmând să se aplice ulterior.