Connect with us

NEWS

Parchetul spaniol cere mandat european de arestare pe numele lui Puigdemont

Published

on

Parchetul spaniol cere mandat de arestare european pe numele preşedintelui catalan destituit Carles Puigdemont, transmite Euronews.

Foto: Facebook/ Carles Puigdemont

Procurorul a cerut mandate de arestare şi pe numele altor patru foşti miniştri, după ce preşedintele destituit al Cataloniei nu s-a prezentat la Adunarea Naţională, unde a fost convocat la audieri într-o anchetă cu privire la o rebeliune după ce Parlamentul catalan a declarat independenţa ”republicii catalane” faţă de Spania pe 27 octombie.

Puigdemont şi unii din miniştrii său au plecat la Bruxelles după declaraţia de independenţă şi au anunţat că nu vor da curs convocării. 

Dacă va fi găsit vinovat de acuzațiile care i se aduc – rebeliune, răzvrătire şi deturnare de fonduri – riscă să fie condamnat la până la 30 de ani de închisoare. Avocatul lui Puigdemont a declarat că acesta intenţionează să rămână în Bruxelles.

Fostul premier catalan a declarat marți, într-o conferință de presă desfășurată în capitala Belgiei, că în condițiile acțiunilor în forță ale guvernului de la Madrid a decis să „încetinească” procesul independenței Cataloniei și se va întoarce acolo numai dacă va primi „garanții” din partea executivului spaniol privind un ”proces corect”. Puigdemont a susținut că, în opinia sa justiția spaniolă este ”politizată”, negând totodată că ar intenționa să ceară azil politic în Belgia, dar va rămâne acolo pentru a fi ”în siguranță”.

Astăzi, nouă membri ai fostei administrații catalane au fost audiați, iar procuratura a cerut ca opt să fie încarceraţi, iar unul să fie eliberat pe cauţiune.

Citiți și: Liderul catalan demis, Carles Puigdemont: Nu mă aflu în Belgia pentru a solicita azil politic

.

INTERNAȚIONAL

Victoria Nuland, fost subsecretar de stat american pentru afaceri euroasiatice, interzisă în Rusia (presă)

Published

on

Rusia a refuzat să-i acorde viză de intrare pe teritoriul său fostului subsecretar de stat american pentru afaceri euroasiatice Victoria Nuland, au relatat joi seara agenția de presă rusă RIA Novosti și cotidianul Kommersant, citând surse din cadrul Ministerului de Externe de la Moscova, informează Agerpres.

Responsabili ai MAE rus au explicat că Victoria Nuland se află pe aşa-numita ”listă neagră” cu oficiali americani cărora le este interzis accesul pe teritoriul Federaţiei Ruse. Este vorba de o listă alcătuită de Moscova ca răspuns la sancţiunile instituite de către Statele Unite ale Americii împotriva unor înalţi responsabili ruşi. Listele cu sancţiuni din partea Rusiei nu au fost niciodată publicate integral.

În 2016, din cauza faptului că figura pe această ”listă neagră”, fostul ambasador american la Moscova, Michael McFaul, nu a putut să intre în Rusia.

Conform Kommersant, Nuland solicitase viză pentru a vizită în Moscova unde urma să participe la o conferință internațională cu caracter închis, organizată de Consiliul rus pentru afaceri internaționale (RSMD), Societatea de politică externă din Germania (German Council on Foreign Relations, DGAP) şi The Johns Hopkins University School of Advanced International Studies (SAIS). Forumul s-a desfăşurat în zilele de 20 şi 21 mai în capitala rusă.

Potrivit publicației Vzgliad, atitudinea critică a Moscovei faţă de Victoria Nuland se explică prin rolul ei în modelarea politicii SUA în spaţiul postsovietic. Îndeosebi, Kremlinul a denunţat rolul ei în evenimentele din toamna-iarna lui 2013 de la Kiev, când s-a deplasat în Maidan Nezaliojnosti (Piaţa Independenţei) şi a împărţit sandvişuri participanţilor la acţiunile de protest antiguvernamentale.

Totuşi, Nuland venise la Kiev într-un efort de detensionare a situaţiei, înainte ca trupele antirevoltă să înceapă să tragă asupra manifestanţilor. Mişcarea de contestare a culminat în ianuarie 2014 cu venirea forţelor prooccidentale la putere în Ucraina şi cu fuga preşedintelui prorus Viktor Ianukovici la Moscova. Kremlinul a denunţat o ”lovitură de stat” în Ucraina, orchestrată de SUA şi Occident, şi de atunci nu şi-a schimbat poziţia.

Continue Reading

NEWS

Guvernul Dăncilă lucrează la prima strategie națională pentru Inteligența Artificială, document care va fi postat pentru dezbatere publică până la finele anului 2019

Published

on

România se află în proces de elaborare a primei strategii naționale în domeniul Inteligenței Artificiale, document care va fi postat pentru dezbatere publică până la finele anului 2019, a afirmat, miercuri, ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale, Alexandru Petrescu, în cadrul reuniunii Consiliului Ministerial 2019 al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) de la Paris, informează Digi24.

”Vom lucra pentru adoptarea inteligenţei artificiale în condiţii de siguranţă în toate aspectele vieţii cotidiene şi economice, vom sprijini cercetarea fundamentală pentru a dezvolta o inteligenţă artificială autentică şi vom realiza aceste obiective fundamentale în viitorul apropiat, punând în centrul preocupării noastre valorile şi drepturile omului. Suntem în proces de elaborare a primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale, care va fi postată pentru dezbatere publică până la finele anului 2019. În calitate de stat care deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, România a sprijinit negocierile cu succes în cadrul Programului Europa Digitală, program ce deţine o componentă de finanţare dedicată adoptării Inteligenţei Artificiale (inclusiv dezvoltării cunoştinţelor digitale asociate acesteia). Nu în ultimul rând, lucrăm cu Comisia Europeană şi cu puternicul sector IT din România să potenţăm reţelele de inovare digitală europeană cu iniţiative asociate Inteligenţei Artificiale”, a spus oficialul român.

Ministrul a menționat că România este ferm angajată pe drumul de tranziție etapizată, eficace și sustenabilă către o societate susținută de Inteligența Artificială.

”România va adera la Recomandările OCDE privind Inteligenţa Artificială, alături de cele 36 de ţări membre ale Organizaţiei, două state candidate şi trei aspirante la statutul de membru OCDE din America Latină, în prezenţa secretarului general al OCDE, José Ángel Gurria, şi a prim-ministrului Slovaciei, Peter Pellegrini – ţara care deţine preşedinţia Ministerialei OCDE. Recomandările OCDE privind Inteligenţa Artificială reprezintă primul instrument de cooperare interguvernamentală în domeniu, iar România este singura ţară europeană non-membră a OCDE care aderă la aceste recomandări”, a spus Petrescu, potrivit Agerpres.

Alexandru Petrescu a participat, miercuri, la Paris, la reuniunea Consiliului Ministerial 2019 al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), eveniment cu tema principală tranziţia digitală.

Summitul digital al OECD a prezentat principalele constatări și mesaje politice din ultimii doi ani de activitate ai organizației în acest domeniu. Acesta a reunit factorii de decizie la nivel înalt responsabili cu politicile legate de economia digitală și părțile interesate, facilitând schimbul de opinii și de experiență în jurul celor șapte piloni ai cadrului strategic integrat Going Digital al OCDE: inovarea, asigurarea locurilor de muncă, promovarea prosperității sociale, consolidarea încrederii și favorizarea deschiderii pieței.

Recunoscând că inteligența artificială (AI) este un factor-cheie al tranziției digitale și că fiabilitatea sistemelor AI este esențială pentru difuzarea lor și desăvârșirea completă a tehnologiei, OCDE dezvoltă reguli de bază privind inteligența artificială pentru a menține o abordare axată pe om asupra AI.

Continue Reading

NEWS

Infografic Monitorul Social: Valorile indicatorilor pentru democrație s-au prăbușit în România până aproape de valorile din 1990

Published

on

Valorile indicatorilor pentru democrație s-au prăbușit în România până aproape de valorile din 1990, relevă Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.

Infograficul porneşte de la datele sintetizate în cadrul proiectului V-Dem (Varieties of democracy). Proiectul definește cinci dimensiuni integratoare ale democrației: electorală, liberală, participativă, deliberativă și egalitară. Datele acoperă perioada 1789-2018 pentru 201 țări. Fiecare este exprimată prin câte un indice care, la rândul său, agregă câteva zeci de indicatori.

Datele arată că, după o creștere relativ constantă de aproape trei decenii, valorile pentru România ale tuturor celor cinci indici principali s-au prăbușit, în anii 2017 și 2018, până aproape de valorile din 1990.

© monitorulsocial.ro

Astfel, dacă în 2016, România înregistra un scor de 0.59, reprezentând media celor cinci dimensiuni ale democrației, în 2018 aceasta cunoaște un declin, până la valoarea de 0.44.

Cea mai abruptă involuție privind indicii democrației a cunoscut-o Albania (1.92, în 2016, comparativ cu 0.37, în 2018).

Un declin privind media celor cinci indici ai democratiei poate fi sesizat și în Franța, cu un scor de 0.83 în 2016, comparativ cu 0.74 în 2018.

Statele care au avut un parcurs liniar sunt Finlanda (0.76), Luxemburg (0.76) și Regatul Unit (0.77).

Infograficul poate fi consultat aici:

https://monitorsocial.ro/indicator/valorile-indicatorilor-pentru-democratie-s-au-prabusit-in-romania/

Datele utilizate pot fi consultate aici:

https://monitorsocial.ro/data/778/ 

Citiți și:
Raport Freedom House „Confruntarea cu illiberalismul”: 19 din 29 de state au obținut scoruri mai reduse ale democrației, cel mai puternic declin în ultimii 23 de ani. Cu cât s-a depreciat scorul democrației pentru România
World Justice Project: România, pe locul locul 29 din 113 ţări în ceea ce priveşte statul de drept
Raport Freedom House 2018: România, considerată o ”națiune liberă” în timp ce la nivel mondial s-a înregistrat al 13-lea an consecutiv în care democrația este în declin

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending