Connect with us

INTERNAȚIONAL

Parlamentul din Kosovo a votat în favoarea unei armate naționale. Jens Stoltenberg: NATO regretă această decizie | Reacția SUA: Este un pas pozitiv

Published

on

Parlamentul kosovar a adoptat vineri o lege cu privire la înființarea unei armate naționale, o decizie care a provocat nemulțumirea minorității sârbe și a Belgradului, anunță AFP, citat de Adevărul.ro.

Integritatea şi securitatea Kosovo sunt asigurate din 1999 de către KFOR, o forţă internaţională condusă de NATO.

După adoptarea unui text care pune bazele unui Minister al Apărării, deputaţii kosovari au adoptat vineri – în unanimitate – cu voturile celor 107 de aleşi prezenţi alt text, care dă un mandat militar Forţelor de Securitate din Kosovo (KSF), în prezent însărcinate cu misiuni în domeniul securităţii civile, a constatat AFP.

FOTO: NATO

Un text cu privire la organizarea acestei forţe urmează să fie examinat.

Mişcări de trupe ale forţei internaţionale de menţinere a păcii în Kosovo (KFOR) au fost observate joi, în ajunul votului.

După vot, secretarul general al NATO a difuzat un comunicat în care îşi exprimă regretul faţă de această decizie.

Regret că această decizie a fost luată în pofida preocupărilor exprimate de NATO. (…) Momentul a fost ales prost“, se arată în comunicatul emis în numele lui Jens Stoltenberg.

”NATO susţine dezvoltarea KSF în cadrul mandatului actual. Odată cu modificarea acestui mandat, Consiliul Atlanticului de Nord va fi constrâns să-şi reexamineze nivelul de angajament al NATO pe lângă KSF“, a subliniat şeful NATO.

În pofida îngrijorărilor exprimate de NATO, SUA sprijină planul Kosovo de a-și crea propria armată.

Washingtonul apreciază că ”transformarea KSF în forţe armate ale Kosovo este un pas pozitiv şi că este firesc ca republica în calitate de ţară suverană şi independentă să dispună de propriile capacităţi defensive”, a spus ambasadorul american la Priştina, Philip Kosnett. ”Acesta este un proiect ce va lua mulţi ani”, a subliniat el.

Autorităţile de la Priştina au în vedere să aloce anul viitor 57 de milioane de euro pentru bugetul acestei armate ce va avea în perspectivă aproximativ 5.000 de soldaţi, plus circa 3.000 de rezervişti.

Potrivit analiştilor în problemele Kosovo, va fi nevoie de aproape 10 ani pentru ca actuala KSF să fie transformată într-o armată. Efectivele noii forţe ar urma să crească la 5000, plus circa 3000 de rezervişti, ceea ce este departe de cei circa 30.000 de militari ai armatei sârbe.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

SUA impun sancțiuni împotriva unor angajați ai Huawei. Mike Pompeo va efectua săptămâna viitoare o ”vizită rapidă” în Regatul Unit după ce Londra a exclus compania chineză din rețeaua 5G

Published

on

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, a anunțat miercuri noi sancțiuni împotriva companiei chineze Huawei și a precizat că va efectua o vizită la Londra după ce Regatul Unit a decis să excludă această companie din rețeaua sa 5G, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Departementul de Stat va impune restricţii de viză unor angajaţi ai societăţilor tehnologice chineze, precum Huawei, care aduc un sprijin material regimurilor vinovate de încălcări şi abuzuri ale drepturilor omului în lume”, a declarat Pompeo la o conferinţă de presă.

El a lăudat decizia guvernului de la Londra de a tăia legăturile cu Huawei şi a anunţat că săptămâna viitoare va efectua o ”vizită rapidă” în Regatul Unit şi în Danemarca. ”Sunt sigur că Partidul Comunist chinez şi ameninţările pe care acesta le reprezintă pentru popoarele libere din întreaga lume vor fi în capul agendei” acestei vizite, a adăugat Mike Pompeo.

Premierul britanic Boris Johnson a dispus marți excluderea completă a companiei chineze Huawei din rețeau 5G a Regatului Unit, furnizorii britanici de telefonie mobilă având interdicție să cumpere echipament de la această companie după 31 decembrie, fiind nevoiți în același timp, să înlăture toate echipamentele 5G ale Huawei din rețelele lor până în 2027.

Răgazul de şapte ani este menit să ajute operatorii britanici din sectorul telecomunicaţiilor, precum BT, Vodafone sau Three, care se temeau că vor pierde miliarde de lire sterline pentru a înlocui mai repede echipamentele Huawei.

Marea Britanie a revizuit ultima dată în ianuarie rolul Huawei în infrastructura sa telecom, când a decis să permită firmei să rămână furnizor dar cu o limită asupra cotei de piață.  Însă, în luna mai, SUA a introdus noi sancțiuni menite să disrupă abilitatea Huawei de a-și fabrica propriile cipuri.

La acel moment, hotărârea a atras nemulțumirea Washingtonului, care prin vocea vicepreședintelui american, Mike Pence, și-a arătat ”profunda dezamăgire”, sugerând, în același timp, că această decizie ar putea afecta negocierile cu Statele Unite pentru stabilirea unui acord comercial.

De altfel, Financial Times relata că președintele american Donald Trump și-a exprimat ”în termeni furioși” punctul de vedere cu privire la decizia Londrei de a permite implicarea producătorului chinez Huawei în implementarea tehnologiei 5G în Regatul Unit.

Așadar, decizia survine în urma intenselor presiuni exercitate de SUA asupra premierului Boris Johnson de a reveni asupra hotărârii sale din ianuarie și, probabil, va mulțumi Washingtonul, pe care Londra îl curtează în vederea stabilirii unui acord comercial post-Brexit, fiind al doilea cel mai important partener al său, după Uniunea Europeană.

În acest sens, Regatul Unit și Statele Unite au demarat la începutul lunii mai negocierile privind stabilirea unui acord de liber schimb.

Statele Unite sunt al doilea cel mai important partener comercial al Regatului Unit, după UE, reprezentând aproape 19% din totalul exporturilor britanice în 2018 și 11% din importuri. Uniunea Europeană a reprezentat 45% din totalul exporturilor și 53% din importuri.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Cooperarea agroalimentară între România și Republica Moldova, tema unui forum online organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR)

Published

on

© ccir.ro

Oamenii de afaceri români și moldoveni au discutat miercuri despre oportunitățile de cooperare în domeniul agroalimentar și în viticultură dintre cele două țări, în cadrul Forumului Online de Afaceri România – Republica Moldova, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), în colaborare cu Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova (CCIRM).

Alt domeniu asupra căruia s-au concentrat discuţiile oamenilor de afaceri a fost industria uşoară, este precizat într-un comunicat al CCIR.

”Forumul de afaceri România – Republica Moldova este un prilej de a reitera bunele relaţii de cooperare dintre ţările noastre, în plan diplomatic, economic şi comercial, și de a continua sprijinul oferit de România pentru asigurarea unui parcurs european Republicii Moldova. Uniunea Europeană este cel mai mare partener comercial și cel mai mare investitor din Moldova. În anul 2018, schimburile comerciale cu UE au reprezentat 70% din totalul exporturilor moldovenești și 56% din comerț. Se impune o intensificare a schimbului de informații de afaceri, o încurajare a companiilor din Republica Moldova de a accesa piața din România, cu accent pe regiunea de Vest a țării. Moldova trebuie să continue armonizarea reglementărilor cu UE, întrucât acest lucru presupune îmbunătățirea accesului companiilor moldovenești pe piața europeană”, a declarat Ovidiu Silaghi, secretar general CCIR.

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea, şi-a exprimat speranţa că schimburile comerciale dintre cele două ţări vor reveni la nivelul anterior pandemiei.

”Din păcate, pandemia cu COVID-19 a creat o serie de probleme în ceea ce priveşte cooperarea la nivel economic dintre România şi Republica Moldova. Astfel, devine foarte importantă organizarea unor evenimente precum cel de astăzi. Totodată, sperăm să revenim cât mai repede la nivelul comercial pe care l-am avut înainte de pandemie. Pe parcursul ultimului trimestru, volumul schimburilor comerciale dintre cele două state a scăzut cu aproape 20% şi, tocmai din această cauză, întâlnirile B2B de astăzi dintre antreprenorii români şi moldoveni sunt definitorii pentru revenirea la normal din punctul de vedere al schimburilor comerciale”, a menţionat preşedintele CCIRM.

La rândul său, Adrian Sârbu, ministru plenipotențiar din cadrul Ambasadei României la Chișinău, a explicat că valoarea totală a schimburilor dintre cele două ţări s-a ridicat la 611 milioane de dolari la sfârşitul lunii aprilie 2020.

”De la intrarea în vigoare a acordului de asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană și în particular a componentei sale economice, zona de liber schimb, aproximativ 70%  din volumul schimburilor comerciale se face cu statele membre UE. România ocupă primul loc dintre toate statele europene din punctul de vedere al volumului comercial. Astfel, valoarea totală a schimburilor comerciale, înregistrate la sfârșitul lunii aprilie 2020, a fost de 611 milioane de dolari, cu un export de 385 de milioane de dolari și un import de 225 de milioane de dolari. Este o valoare evident mai mică față de perioada similară a anului trecut, dar ne așteptam la un astfel de recul provocat de pandemie. Important este ca, prin evenimente precum cel de azi, acest decalaj să fie recuperat”, a menționat Sârbu.

Conform informațiilor oferite de ONRC, la nivelul anului 2019, valoarea schimburilor comerciale dintre România și Republica Moldova se ridica la aproape două miliarde de euro, iar în luna martie 2020, însuma 480 milioane de euro. Numărul total al companiilor din Republica Moldova active în România, în mai 2020, era de 6187, cu o valoare totală a capitalului social subscris de aproape 41,45 milioane de  Euro.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Sondaj YouGov: Aproximativ 42% dintre germani consideră că SUA își vor pierde poziția de lider mondial în favoarea Chinei în următoarele decenii

Published

on

© Eurobarometru 2018 (Democracy on the move)

Aproximativ 42% dintre germani consideră că Statele Unite nu-și vor mai putea păstra poziția ca lider mondial în următoarele câteva decenii, China urmând să o preia, a arătat un sondaj publicat marți de YouGov și citat de Deutsche Welle.

Doar 14% dintre cei chestionați de institutul YouGov, din Marea Britanie, cred că SUA își vor păstra supremația. Aproximativ 23% nu au fost hotărâți, iar 22% nu au răspuns la întrebarea sondajului: „Ce țară, SUA sau China, va fi mai puternică în decursul următorilor 50 de ani, în opinia dumneavoastră?”.

Opiniile cu privire la această chestiune au variat în funcție de preferințele electorale ale respondenților. Susținătorii Partidului de Stânga au avut tendința majoritar de a prezice viitoarea dominație a Chinei asupra SUA (54%), la fel ca și susținătorii Democraților Liberi pro-mediul de afaceri și ai ecologiștilor (52%).

Alegătorii care susțin partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania au fost cel mai înclinați să răspundă că SUA vor rămâne puterea mondială dominantă, dar chiar și aici, doar 17% au răspuns în această direcție.

Sondajul, la care au participat 4.054 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, a fost realizat în perioada 10-12 iulie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending