Connect with us

CONSILIUL UE

Parlamentul European a aprobat liberalizarea vizelor pentru cetățenii ucraineni

Published

on

Cetățenii ucraineni vor putea călători pentru perioade scurte în UE fără vize, după ce Parlamentul European a aprobat joi un acord informal cu Consiliul Uniunii, precizează un comunicat oficial remis CaleaEuropeana.ro.

FOTO: European Parliament

Conform noii legislații, ucrainienii care au pașaport biometric vor putea să intre pe teritoriul UE fără vize, pentru o perioadă de 90 de zile într-un interval de 180 de zile, pentru turism, vizite, afaceri, dar nu pentru a munci. Exceptarea de la vize se aplică în toate statele UE, mai puțin în Irlanda și Marea Britanie, plus Islande, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

”Ucraina a îndeplinit toate criteriile, vizele pot fi deci eliminate”, a spus raportorul Mariya Gabriel (EPP, BG), adăugând că eliminarea vizelor va fi încă ”un mesaj puternic care confirmă că Ucraina este un partener cheie al UE în cadrul Parteneriatului Estic.”

Legislația, aprobată cu 521 de voturi la 75 și 36 de abțineri, trebuie adoptată de Consiliul de Miniștri, dar este foarte posibil să intre în vigoare în iunie, 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al UE.

Înainte de a elimina vizele pentru Ucraina, UE a întărit mecanismul de suspendare a acestei facilități, pentru a permite reintroducerea vizelor mai ușor în cazuri excepționale.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Agenda digitală, una dintre prioritățile președinției cehe a Consiliului UE, aflată pe final de mandat. Statele membre, poziție comună cu privire la reglementarea inteligenței artificiale

Published

on

Agenda digitală a fost una dintre prioritățile președinției cehe a Consiliului Uniunii Europene, aflată pe final, miniștrii europeni reunindu-se marți în cadrul Consiliului Telecomunicații pentru a discuta despre reglementarea inteligenței artificiale, extinderea identității electronice, educația digitală și echipamentele IT pentru Ucraina.

”În timpul președinției am lucrat la o serie de propuneri legislative nesoluționate. Sunt foarte mulțumit de faptul că, datorită activității excelente a diplomaților noștri, am reușit să ajungem la un acord unanim între toate statele membre cu privire la două dintre ele, lucru confirmat de miniștri”, a declarat viceprim-ministrul pentru digitalizare, Ivan Bartos, care a prezidat reuniunea Consiliului Telecomunicații, potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene. 

Miniștrii au aprobat acordul Consiliului UE cu privire la textul unei propuneri de regulament privind inteligența artificială (Actul privind IA). Aceasta este prima legislație europeană globală care abordează utilizarea tehnologiilor bazate pe IA. 

Intenția este de a se asigura că aceste sisteme sunt dezvoltate și funcționează în conformitate cu drepturile omului și cu valorile Uniunii Europene, cum ar fi dreptul la viață privată, fiabilitatea și transparența.

Printre altele, propunerea UE interzice complet utilizarea anumitor tehnologii, cum ar fi sistemele de scoring social (așa cum se întâmplă în China) și sistemele care utilizează tehnici subliminale. Propunerea președinției cehe a Consiliului UE aduce, de asemenea, o serie de măsuri de sprijin pentru dezvoltarea în continuare a acestui sector în Europa.

În timpul președinției cehe s-a produs o schimbare fundamentală în ceea ce privește propunerea privind identitatea electronică (eIDAS2). Propunerea are ca scop să faciliteze și să facă mai sigură și mai ușoară utilizarea identităților digitale de către cetățenii și întreprinderile din întreaga UE pentru a comunica cu statul și, de asemenea, pentru a utiliza serviciile comerciale. Propunerea introduce un portofel digital pe care cetățenii îl vor putea utiliza sub forma unei aplicații mobile.

Viitoarea aplicație va facilita rezolvarea diverselor chestiuni cu autoritățile sau cu întreprinderile din întreaga UE. În același timp, utilizatorii vor putea încărca în aplicație o serie de alte documente, cum ar fi permise de conducere, certificate de studii și calificări. Forma digitală a acestor documente va fi echivalentă cu versiunile lor pe hârtie. Consiliul UE, împreună cu Parlamentul European și Comisia Europeană, trebuie acum să convină asupra formei finale a celor două propuneri.

Miniștrii au discutat, de asemenea, la Bruxelles, subiectul educației digitale. Potrivit ultimelor rezultate ale indicelui DESI, doar 54% din populația adultă europeană a dobândit competențe digitale de bază, iar UE se confruntă, de asemenea, cu un deficit uriaș de experți IT, în special în domeniul securității cibernetice. Prin urmare, miniștrii au discutat despre modul în care se poate inversa această tendință.

”Problema competențelor digitale este absolut esențială pentru capacitatea noastră de a profita pe deplin de avantajele transformării digitale. Utilizând resursele financiare din programele europene, anul viitor vom acorda prioritate acestui domeniu în Cehia. De exemplu, intenționăm să dezvoltăm o cooperare puternică cu sectorul privat și cu organizațiile non-profit”, a adăugat Ivan Bartos.

În prezența virtuală a ministrului adjunct pentru digitalizare al Ucrainei, Valerya Ionan, miniștrii și Comisia Europeană au discutat despre măsurile actuale de sprijinire a Ucrainei în ceea ce privește furnizarea de echipamente IT și cooperarea în domeniul educației digitale.

Președinția cehă a reușit să finalizeze două propuneri fără caracter legislativ, care au fost aprobate în mod oficial astăzi în cadrul Consiliului. Prima este agenda de politici pentru deceniul digital 2030, care stabilește obiectivele pentru transformarea digitală a UE până în 2030.

Aceste obiective acoperă educația digitală, conectivitatea, digitalizarea întreprinderilor și serviciile publice digitale. A doua propunere aprobată este o Declarație europeană privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital, care ar trebui să ghideze atât legislatorii, cât și ONG-urile și întreprinderile private. Scopul declarației este de a crea un mediu digital centrat pe om, sigur și deschis.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ungaria a blocat prin veto sprijinul european de 18 miliarde de euro destinat Ucrainei pentru 2023

Published

on

© European Union 2021

Ungaria a blocat marți sprijinul financiar în valoare de 18 miliarde de euro destinat Ucrainei, obligând Uniunea Europeană să caute o alternativă pentru a se asigura că această țară invadată de Rusia va beneficia, începând cu luna ianuarie, de fondurile vitale pentru a se menține pe lina de plutire.

Comisia va analiza cum să ”ofere Ucrainei soluția necesară încă din ianuarie”, a declarat comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, în timpul unei sesiuni publice a miniștrilor de finanțe din blocul european. Acest lucru ar implica ceva asemănător cu așa-numita cooperare consolidată, o cale legală pentru a evita veto-urile, au declarat oficialii UE, potrivit Politico Europe.

Doar că această soluție necesită ca țările UE să ofere garanții bugetare naționale care, în unele cazuri, au nevoie de aprobarea parlamentară, fapt ce necesită timp.

Veto-ul Ungariei a dus la o amânare a deciziilor cu privire la alte dosare aflate pe agenda miniștrilor de finanțe, precum un impozit minim global asupra multinaționalelor, față de care Budapesta și-a exprimat, de asemenea, opoziția. Adoptarea planului național de redresare al Ungariei, în valoare de 5,8 miliarde de euro sub formă de granturi, dar și decizia de a îngheța 7,5 miliarde de euro din fondurile europene destinate acestei țări ca urmare a îngrijorărilor legate de corupție, au fost, de asemenea, amânate.

”Nu am reușit să adoptăm pachetul în ansamblul său, dar nu ne descurajăm. Ambiția noastră rămâne aceea de începe plățile către Ucraina în ianuarie”, a declarat ministrul ceh de finanțe, Zbyněk Stanjura, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Citiți și:
Parlamentul European a dat undă verde sprijinului financiar de 18 miliarde de euro destinat Ucrainei în 2023

Președinția cehă trebuie să decidă acum ce trebuie să facă: o nouă reuniune a miniștrilor de finanțe, care ar putea avea loc mai târziu în decembrie – data de 12 decembrie fiind vehiculată ca dată posibilă – sau să abordeze problema la reuniunea liderilor UE de la jumătatea lunii decembrie.

Guvernele UE au termen până la 19 decembrie pentru a adopta o poziție privind înghețarea fondurilor UE pentru Ungaria. Planul de redresare și reziliență al Ungariei trebuie adoptat la sfârșitul anului, altfel riscă să piardă 70% din granturile de 5,8 miliarde de euro.

Comisia Europeană condiționează aprobarea planului de redresare și reziliență al Ungariei de îndeplinirea a 27 de ”super obiective” privind statul de drept, audit și control și independență judiciară.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Pactul Verde: UE aprobă o lege pentru combaterea defrișărilor și a degradării pădurilor la nivel mondial, determinate de producția și consumul din UE

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

Parlamentul European și Consiliu, cei doi co-legiuitori  ai UE, au ajuns luni, 5 decembrie, la un acord provizoriu cu privire la un regulament al UE privind lanțurile de aprovizionare care nu provoacă defrișări. Odată adoptat și aplicat, noul act normativ va garanta că un set de bunuri esențiale introduse pe piața UE nu vor mai contribui la defrișarea și degradarea pădurilor în UE și în alte părți ale lumii.

Potrivit Comisiei Europene, defrișările și degradarea pădurilor sunt factori importanți pentru schimbările climatice și pierderea biodiversității – cele două provocări de mediu cheie ale timpului nostru. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că 420 milioane de hectare de pădure – o suprafață mai mare decât cea a Uniunii Europene – au fost pierdute din cauza defrișărilor între 1990 și 2020. În ceea ce privește pierderea netă de suprafață (diferența dintre suprafața de pădure defrișată și noua suprafață de păduri plantate sau regenerate), FAO estimează că lumea a pierdut aproximativ 178 milioane de hectare de acoperire forestieră în aceeași perioadă de timp, ceea ce reprezintă o suprafață de trei ori mai mare decât cea a Franței.

De asemenea, Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) estimează că 23% din totalul emisiilor antropice de gaze cu efect de seră (2007-2016) provin din agricultură, silvicultură și alte utilizări ale terenurilor. Aproximativ 11 % din totalul emisiilor provin din silvicultură și alte utilizări ale terenurilor, în principal din defrișări, în timp ce restul de 12 % reprezintă emisii directe din producția agricolă, cum ar fi cele provenite din creșterea animalelor și din îngrășăminte.

Astfel, odată cu intrarea în vigoare a noilor norme, toate companiile relevante vor trebui să efectueze un control riguros dacă introduc pe piața UE sau exportă de pe piața UE: ulei de palmier, bovine, soia, cafea, cacao, lemn și cauciuc, precum și produse derivate (cum ar fi carnea de vită, mobila sau ciocolata). Aceste produse de bază au fost alese pe baza unei evaluări de impact amănunțite care le-a identificat ca fiind principalul motor al defrișărilor datorate expansiunii agricole.

UE este un mare consumator și comerciant de produse de bază care joacă un rol substanțial în defrișări – cum ar fi carnea de vită, cacao, soia și lemn. Noile norme vizează să garanteze că, atunci când cumpără aceste produse, consumatorii nu contribuie la degradarea în continuare a ecosistemelor forestiere. Protejarea mediului în întreaga lume, inclusiv a pădurilor și a pădurilor tropicale, este un obiectiv comun pentru toate țările, iar UE este pregătită să își asume responsabilitatea“, a declarat Marian Jurečka, ministrul ceh al mediului.

Având în vedere că UE este o economie și un consumator important al acestor mărfuri, acest pas va contribui la oprirea unei părți semnificative a defrișărilor și a degradării pădurilor la nivel mondial, reducând, la rândul său, emisiile de gaze cu efect de seră și pierderea biodiversității. Acest acord major intervine chiar înainte de începerea Conferinței de etapă privind biodiversitatea (COP15), care urmează să definească obiectivele de protecție a naturii pentru următoarele decenii.

Acordul politic intervine la doar 12 luni de la propunerea Comisiei din 2021. Versiunea finală se bazează pe caracteristicile de bază propuse de Comisie, și anume: combaterea defrișărilor, indiferent dacă acestea sunt legale sau ilegale; cerințe stricte de trasabilitate care leagă produsele de bază de terenurile agricole pe care au fost produse; și un sistem de analiză comparativă la nivel național.

Parlamentul European și Consiliul vor trebui acum să adopte în mod oficial noul regulament înainte ca acesta să poată intra în vigoare. Odată ce regulamentul va intra în vigoare, operatorii și comercianții vor avea la dispoziție 18 luni pentru a pune în aplicare noile norme. Microîntreprinderile și întreprinderile mici vor beneficia de o perioadă de adaptare mai lungă, precum și de alte dispoziții specifice.

Continue Reading

Facebook

Eugen Tomac10 hours ago

Eugen Tomac, după întâlnirea tensionată cu cancelarul Austriei: Vrea să umilească România. Mai devreme sau mai târziu, România va intra în Schengen, dar această palmă nemeritată nu va fi uitată

SCHENGEN10 hours ago

Surse oficiale: Premierul Nicolae Ciucă a avut o convorbire telefonică cu cancelarul Austriei privind aderarea României la Schengen

REPUBLICA MOLDOVA15 hours ago

Sondaj INSCOP: 78% dintre români sunt de acord să ajutăm cu gaze Republica Moldova

S&D16 hours ago

Aderarea la Schengen: Zeci de reprezentanți PES activists România, în frunte cu eurodeputatul Victor Negrescu, s-au mobilizat în semn de susținere în fața Consiliului UE

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Noua Politică Agricolă Comună: Comisia Europeană a aprobat planurile strategice ale României și Bulgariei, în valoare de 14,9 miliarde de euro, respectiv 5,6 miliarde de euro

ROMÂNIA16 hours ago

Parlamentul Țărilor de Jos a aprobat poziția guvernului lui Mark Rutte: Olanda susține aderarea României la spațiul Schengen

NATO16 hours ago

NATO și partenerii săi oferă Ucrainei un sprijin militar fără precedent în timp ce Rusia se pregătește de înghețarea războiului pentru a lansa o ofensivă mai mare în primăvară

SCHENGEN17 hours ago

Urmează “Ziua Schengen pentru România”: Votul privind aderarea la spațiul de liberă circulație a rămas pe agenda Consiliului JAI din 8 decembrie

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Papa Francisc compară războiul Rusiei împotriva Ucrainei cu planul de exterminare nazist contra evreilor: Istoria se repetă

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Comisia Europeană prezintă noi propuneri privind compensarea, insolvența și cotarea întreprinderilor, menite să dezvolte uniunea piețelor de capital a UE

ROMÂNIA20 hours ago

Nicolae Ciucă anunță că România va cere joi un vot pentru aderarea la Schengen: Toate statele ne susțin, cu excepția Austriei. Mergem până la capăt, starea de incertitudine nu mai poate continua

ROMÂNIA3 days ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO6 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO1 week ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 week ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO1 week ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO1 week ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO1 week ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL1 week ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

Team2Share

Trending