Romania pare a fi singura țară care, in actualul context, subfinanțează sistemul de sănătate, in principal domeniul Terapiei Intensive, locul care poate face diferența între viața și moartea unui om, a afirmat sâmbătă europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D).

Într-o postare pe Facebook, europarlamentarul român a amintit măsurile adoptate de Parlamentul European în ultimul an pentru combaterea pandemiei și sprijinirea sistemelor de sănătate din statele membre.

“Exact acum un an, am adoptat în Parlamentul European, măsuri care să ofere sprijin de urgență Statelor Membre în lupta împotriva pandemiei și care să ajute sistemele naționale de sănătate. Modificarea regulamentului privind Cadrul Financiar Multianual 2014 – 2020 a permis mobilizarea a miliarde de euro în lupta împotriva pandemiei, bani care ar fi trebuit folosiți pentru sprijinirea sistemelor medicale naționale. Totodată, am adoptat la nivelul Parlamentului European măsuri excepționale pentru flexibilizarea folosirii fondurilor structurale și de coeziune, astfel încât să fie redusă vulnerabilitatea economiilor naționale și să fie protejați cetățenii în fața efectelor economice nefaste ale acestei crize. Astfel, toate fondurile neangajate din cele trei fonduri ale politicii de coeziune (este vorba despre Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune) pot fi redirecționate de Statele Membre – pana in anul 2023 – unde au cel mai urgent nevoie de ele, fiind posibile chiar transferurile dintre fonduri, precum și între categoriile de regiuni și între obiectivele de politică. Totodată, cerințele de cofinanțare sunt eliminate, ceea ce reprezintă un ajutor suplimentar pentru state. In plus, in noiembrie 2020 am votat in Parlamentul European programul EU4Health pentru o Uniune Europeană a Sănătății”, a scris Crețu, pe Facebook.

În acest context, Corina Crețu a mai spus că Guvernul României ar fi trebuit sa își planifice deja de mai bine de un an modul in care folosește bugetul national și european pentru îmbunătățirea vieții oamenilor.

“Reamintesc ca rata de absorbție pentru exercițiul financiar 2014-2020 se afla la ora actuala la 52%, deci Romania putea, încă de acum un an sa își redirecționeze fondurile necheltuite spre domeniul sănătății, atât de important pentru cetățeni”, a conchis ea.

Comisia pentru control bugetar (CONT) din Parlamentul European a adoptat săptămâna aceasta regulamentul privind programul UE de luptă antifraudă, a anunțat eurodeputatul USR PLUS Alin Mituța, raportor din partea grupului Renew Europe pentru acest dosar.

Noul program, cu un buget de 181 milioane de euro pentru perioada 2021-2027, va fi implementat de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

“Programul are ca obiectiv protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene și o aplicare corectă a legii în chestiuni vamale și agricole. În această situație colaborarea dintre autoritățile naționale și Comisia Europeană este esențială”, a afirmat Mituța

Potrivit acestuia, în urma negocierilor, Parlamentul European a reușit să introducă o referință la condiționalitatea statului de drept, care presupune că dacă un stat membru al Uniunii încalcă statul de drept, acestuia i se poate bloca accesul la fondurile europene.

De asemenea, Parlamentul a reușit și să consolideze și deschiderea programului către alte țări, printre care și Republica Moldova.

Proiectul pilot New Space Traffic Management depus în 2018 de eurodeputatul Marian-Jean Marinescu începe să fie implementat de către Comisia Europeană, a anunțat europarlamentarul român în urma unei întâlniri a Intergrupului Cer și Spațiu din Parlamentul European pe care îl conduce. 

“Este un moment foarte important pentru mine, deoarece implementarea proiectului meu privind managementul traficului spațial este primul pas în stabilirea unei noi direcții în politica spațială europeană. Este al doilea proiect pilot referitor la politica spațială pe care îl văd implementat și mă bucur că toți cei implicați în acest domeniu: Comisia Europeană, prin doamna Ekaterini Kavvada- director în cadrul DG DEFIS; industria din domeniu; colegii europarlamentari membri ai intergrupului încep să colaboreze în jurul acestui proiect”, a spus Marinescu, într-o postare pe Facebook.

Potrivit eurodeputatului român, reuniunea Intergrupului Cer și Spațiu a fost dedicată managementului traficului spațial, deoarece, în opinia sa, are loc o creștere rapidă a activității în spațiu, iar multe companii private pregătesc lansări ale sateliților într-un ritm fără precedent, ceea ce generează provocări tehnice privind identificarea locurilor sigure de plasare pe orbită, atât față de alți sateliți, cât mai ales pentru a evita coliziunea cu deșeurile spațiale.

“Câteva concluzii foarte utile s-au desprins la finalul dialogului nostru. Creșterea activității din spațiu atât guvernamentale, cât și la nivel privat impune crearea unui sistem de gestionare a lansării sateliților pe orbită; deșeurile spațiale sunt o amenințare reală, dacă ne gândim că din cei 5.000 sateliți lansați, doar 2.000 sunt funcționali, ceilalți 3.000 sunt în faza de dezintegrare și pun în mare pericol atât investiția în sateliții lansați, cât și capacitatea noastră de a menține serviciile care se bazează pe datele transmise de sateliți; este absolut necesar să avem cât mai repede cu putință un sistem de management al traficului spațial. Sunt 3 elemente de care trebuie să ținem cont în crearea acestui sistem: capabilitățile tehnice, cadrul legal și cooperarea internațională”, a continuat Marinescu.