Comisia Europeană propune miercuri, 31 mai, noi norme menite să garanteze că protecția adulților este menținută în cazurile transfrontaliere și că dreptul acestora la autonomie individuală, inclusiv libertatea de a face propriile alegeri în ceea ce privește propria persoană și aranjamentele viitoare, este respectat atunci când se deplasează în UE.

Propunerile se referă la adulții care, din cauza unei deficiențe sau a unei insuficiențe a facultăților lor personale, nu sunt în măsură să își protejeze propriile interese. Acest lucru ar putea fi legat de o boală legată de vârstă, cum ar fi Alzheimer, sau ca urmare a unei probleme de sănătate.

În contextul unei mobilități transfrontaliere în creștere a persoanelor în UE, acest lucru dă naștere la numeroase provocări. De exemplu, este posibil ca persoanele în cauză sau reprezentanții acestora să fie nevoiți să gestioneze active sau bunuri imobiliare în altă țară, să solicite asistență medicală în străinătate sau să se mute într-o altă țară din UE. În astfel de situații transfrontaliere, acestea se confruntă adesea cu legislații complexe și uneori contradictorii ale statelor membre, ceea ce duce la incertitudine juridică și la proceduri de lungă durată.

Regulamentul propus introduce un set simplificat de norme care se vor aplica în UE, în special pentru a stabili care este instanța competentă, care este legea aplicabilă, în ce condiții trebuie să se dea efect unei măsuri străine sau unor puteri de reprezentare străine și cum pot coopera autoritățile. De asemenea, propune un set de instrumente practice, cum ar fi:

• facilitarea comunicării digitale;
• introducerea unui certificat european de reprezentare, care va permite reprezentanților să își dovedească mai ușor prerogativele în alt stat membru;
• crearea unor registre interconectate care vor furniza informații privind existența protecției în alt stat membru;
• promovarea unei cooperări mai strânse între autorități.

Propunerea de decizie a Consiliului prevede un cadru juridic uniform pentru protecția adulților care implică țări din afara UE. Aceasta obligă toate statele membre să devină sau să rămână părți la Convenția privind Protecția adulților din 2000.

Propunerea de regulament va trebui în continuare să fie discutată și adoptată de Parlamentul European și de Consiliu. Regulamentul se va aplica la 18 luni de la adoptare, iar statele membre vor avea apoi la dispoziție 4 ani pentru a-și face canalele de comunicare electronice și 5 ani pentru a crea un registru și a-l interconecta cu registrele altor state membre.

Propunerea de decizie a Consiliului urmează să fie adoptată de Consiliu după consultarea Parlamentului European. Statele membre care nu sunt încă parte la Convenția privind Protecția Adulților (HCCH 2000) vor avea la dispoziție 2 ani pentru a se conforma deciziei Consiliului și a adera la Convenție.

Comisia Europeană a semnat acorduri de contribuție cu Islanda și Norvegia pentru programul InvestEU, acestea devenind primele țări din afara Uniunii Europene care participă la acest program.

Potrivit unui comunicat al instituției, aceasta este o oportunitate de a continua și de a consolida cooperarea dintre Uniunea Europeană (UE) și Spațiul Economic European (SEE) prin atragerea de investiții private și publice pentru a promova prioritățile comune, cum ar fi tranziția ecologică și digitală, cercetarea și inovarea, precum și competitivitatea economiei europene.

”InvestEU continuă să se dezvolte din ce în ce mai mult. Astăzi, Islanda și Norvegia devin primele țări din afara UE care participă la programul InvestEU. Acestea vor da un nou impuls investițiilor ecologice și digitale în Europa și vor contribui la construirea unei economii europene mai reziliente. Cu Islanda și Norvegia la bord, InvestEU poate continua să transforme în realitate proiecte de investiții esențiale, să contribuie la realizarea tranziției ecologice și să sprijine întreprinderile și locurile de muncă de calitate ale viitorului”, a precizat Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv pentru o economie care funcționează pentru cetățeni.

Inițiatorii de proiecte islandezi și norvegieni vor putea de acum înainte să depună cereri de finanțare direct la partenerii de implementare ai Fondului InvestEU pentru a primi finanțare, susținută de program.

Împreună, cele două acorduri de contribuție au o valoare de până la 490 de milioane de euro. Această sumă sporește cadrul bugetar al UE pentru programul InvestEU. Ele acoperă produse financiare și proiecte în cadrul a trei ferestre de politică InvestEU:

• infrastructură durabilă;
• cercetare, inovare și digitalizare;
• întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri).

Islanda și Norvegia vor participa la programul InvestEU prin intermediul partenerilor de implementare, care includ Banca Europeană de Investiții (BEI), Fondul European de Investiții (FEI) și Banca Nordică de Investiții (BNI).

Semnarea acordurilor de contribuție are loc după modificări anterioare a deciziei de punere în aplicare a Comisiei de instituire a portalului InvestEU. Aceasta a permis deja promovarea proiectelor norvegiene și islandeze pe portalul InvestEU.

Ungaria solicită Comisiei Europene să prelungească restricțiile referitoare la importul de cereale și oleaginoase din Ucraina în cele cinci state membre din Europa de Est, printre care și România, cel puțin până la finele lui 2023, a declarat secretarul de stat în Ministerul ungar al Agriculturii, Zsolt Feldman, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Solicitarea Budapestei a fost exprimată  în cadrul reuniunii miniștrilor Agriculturii din UE, a explicat oficialul maghiar, care a completat că țara sa a mai cerut UE și un sprijin suplimentar extraordinar pentru facilitarea livrărilor de cereale, care ocupă silozurile de care fermierii locali vor avea nevoie pentru a-și depozita recolta din acest an.

De cealaltă parte, Ucraina a cerut Comisiei Europene să nu prelungească dincolo de data de 5 iunie restricţiile temporare aplicate importurilor de patru produse agricole ucrainene în România, Polonia, Bulgaria, Slovacia şi Ungaria, invocând că această decizie a provocat ”dificultăţi” sectorului agricol ucrainean, informează aceeași sursă.

La începutul lunii mai, Comisia Europeană a adoptat măsuri preventive excepționale și temporare privind importurile unui număr limitat de produse din Ucraina, în temeiul clauzei de salvgardare din Regulamentul privind măsurile comerciale autonome.

Citiți și: 12 țări UE și-au exprimat ”îngrijorarea serioasă” cu privire la acordul dintre Comisia Europeană și cinci state membre, printre care și România, de restricționare a importurilor de produse agricole din Ucraina

Măsurile vizează doar patru produse agricole originare din Ucraina, și anume grâul, porumbul, rapița și semințele de floarea-soarelui, și urmăresc reducerea blocajelor logistice legate de aceste produse în Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia. Măsurile vor intra în vigoare la 2 mai și se vor aplica până la 5 iunie 2023.

În această perioadă, grâul, porumbul, rapița și semințele floarea-soarelui originare din Ucraina pot fi puse în continuare în liberă circulație în toate statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția celor cinci state membre aflate în prima linie, și anume Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia. Produsele respective pot continua să circule în aceste cinci state membre ori să le tranziteze în cadrul unui regim de tranzit vamal comun sau pot fi expediate în continuare către o țară sau un teritoriu din afara UE.