Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a participat joi, alături de premierul Marcel Ciolacu, la întâlnirea cu comisarul european pentru bugete, Piotr Serafin, desfășurată în contextul consultărilor privind viitorul buget al Uniunii Europene.

„Am susținut interesele României și am reiterat nevoia de fonduri europene mai accesibile, mai flexibile și adaptate realităților din teren. Guvernul României a insistat asupra continuării sprijinului pentru coeziune, agricultură, educație și dezvoltare locală”, a scris Victor Negrescu, pe Facebook.

De asemenea, europarlamentarul a reamintit propunerea pe care a inclus-o în raportul său privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență: prelungirea perioadei de implementare pentru proiectele mature, „astfel încât investițiile importante începute să nu fie pierdute”.

„România trebuie să aibă un cuvânt greu de spus în construcția noului buget european. Continuăm să lucrăm, ferm și profesionist, pentru ca fiecare euro din bugetul comun să aibă un impact pozitiv în viața oamenilor”, a subliniat Negrescu.

Citiți și:

Comisarul european pentru buget Piotr Serafin, vizită în România pentru consultări privind viitorul buget pe termen lung al UE

Premierul Ciolacu i-a transmis comisarului european pentru buget că România va avea un rol activ în negocierile bugetului UE post-2027, cu accent pe coeziune și agricultură

La întrevederea cu delegația condusă de comisarul european pentru buget, antifraudă și administrație publică, Piotr Serafin, premierul Marcel Ciolacu a afirmat că România va avea un rol activ și constructiv în consultările pentru viitorul Cadru Financiar Multianual post-2027, astfel încât acesta să se materializeze într-o propunere echilibrată, capabilă să răspundă obiectivelor Uniunii Europene și noilor realități politice, economice și de securitate.

„Pentru România, Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună prezintă un interes major și în viitorul Cadru Financiar Multianual. Cele două politici sunt și trebuie să rămână instrumente puternice pentru reducerea inegalităților între regiuni, comunități și oameni, pentru stimularea convergenței și creșterea competitivității economiilor noastre”, a subliniat prim-ministrul Marcel Ciolacu în cadrul întâlnirii de la Palatul Victoria, potrivit unui comunicat remis de Guvern.

Rusia reprezintă principala piedică în calea păcii, nu Ucraina, a declarat joi șefa diplomației europene, Kaja Kallas, ca reacție la noile atacuri sângeroase lansate de Moscova asupra Kievului.

„Pretinzând că dorește pacea, Rusia a lansat un atac aerian sângeros asupra Kievului. În timp ce pretinde că urmărește pacea, Rusia a lansat un atac aerian mortal asupra Kievului. Aceasta nu este o căutare a păcii, ci o batjocură la adresa ei. Adevăratul obstacol nu este Ucraina, ci Rusia, ale cărei scopuri de război nu s-au schimbat”, a scris Kaja Kallas, pe X.

While claiming to seek peace, Russia launched a deadly airstrike on Kyiv.

This isn’t a pursuit of peace, it’s a mockery of it.

The real obstacle is not Ukraine but Russia, whose war aims have not changed.

— Kaja Kallas (@kajakallas) April 24, 2025

Această salvă de lovituri a fost lansată de armata rusă în toiul tensiunilor diplomatice. Zelenski și președintele american Donald Trump au avut o nouă ciocnire, Trump criticându-l pe liderul ucrainean pentru că refuză să accepte pretențiile Rusiei la peninsula Crimeea, pe care a anexat-o de la Ucraina în 2014, informează Agerpres.

Marți, președintele ucrainean s-a opus din nou în mod ferm unei asemenea posibilități. „Nu există nimic de discutat aici. Aceasta ar fi contrar Constituției noastre. Acesta este teritoriul nostru”, a declarat el.

„Această declarație este foarte dăunătoare negocierilor de pace cu Rusia”, a reacționat miercuri președintele Donald Trump într-o postare virulentă pe Truth Social, acuzându-l pe Zelenski că blochează un acord cu Moscova care să pună capăt conflictului.

În fața bilanțului sângeros al noilor atacuri ruse, Volodimir Zelenski și-a anulat de urgență „o parte” din vizita sa în Africa de Sud, pentru a se întoarce „imediat” în Ucraina, după o întrevedere cu omologul său sud-african Cyril Ramaphosa.

În timpul nopții de miercuri spre joi, Rusia a bombardat Ucraina într-un atac mai masiv decât cele care vizează aproape zilnic această țară după declanșarea invaziei ruse la scară mare în februarie 2022, un conflict care a dus la moartea a zeci de mii de persoane, civili și militari.

În total, forțele ruse, care controlează în prezent aproape 20% din teritoriul ucrainean, au tras în timpul nopții 70 de rachete și 145 de drone asupra a șase regiuni ale Ucrainei, potrivit forțelor aeriene ucrainene, care asigură că au interceptat 112 dintre aceste proiectile.

Președintele interimar Ilie Bolojan s-a întâlnit, joi, la Palatul Cotroceni cu comisarul european pentru buget, luptă antifraudă și administrație publică, Piotr Serafin context în care a punctat importanța menținerii alocărilor pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună în viitorul buget al UE și găsirea de soluții la provocările actuale din domeniile competitivității, apărării și securității.

“La întâlnirea cu comisarul european Piotr Serafin am subliniat importanța menținerii rolului și alocărilor pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună în viitorul buget al UE, încercând în același timp să găsim soluții pentru a răspunde provocărilor actuale din domeniile competitivității, apărării și securității”, a scris Ilie Bolojan pe platforma X.

In the meeting with EU Commissioner @Piotr_Serafin, I underlined the importance of maintaining the role and allocations for the Cohesion and Common Agricultural Policies in the future EU budget, while working to find solutions to address the current challenges in the areas of… pic.twitter.com/wcCq8DLGIe

— Ilie Bolojan (@Bolojan) April 24, 2025

Vizita comisarului european în România face parte dintr-un turneu în cadrul statelor membre ale UE, având ca scop discutarea viitorului buget al Uniunii Europene pentru perioada post-2027, în vederea alinierii perspectivelor naționale la prioritățile strategice ale Uniunii. Această abordare are ca obiectiv adoptarea unor decizii bugetare care să reflecte interesele comune și să aducă beneficii concrete tuturor cetățenilor europeni.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, Ilie Bolojan a explicat că, din perspectiva României, viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii trebuie să fie simplificat și suficient de flexibil pentru a răspunde unor eventuale evoluții neprevăzute și pentru a asigura susținerea financiară a obiectivelor de dezvoltare ale României și ale Uniunii. Totodată, a subliniat importanța adaptării bugetului UE la condițiile specifice ale statelor membre.

Președintele interimar a pledat pentru menținerea rolului politicilor tradiționale în arhitectura viitorului buget al UE, inclusiv pentru menținerea Politicii Agricole Comune ca o politică separată, cu un buget consistent și venituri echitabile pentru fermieri.

De asemenea, șeful statului s-a referit la importanța consolidării finanțării sectorului de apărare europeană în viitorul buget al Uniunii, evidențiind necesitatea unei abordări robuste care să răspundă noilor provocări geopolitice și de securitate. A susținut, în acest sens, o distribuție adecvată a fondurilor de apărare, cu prioritate pentru statele de frontieră, mai expuse riscurilor geopolitice, pentru a se asigura securitatea și reziliența Uniunii Europene.

Comisarul european Piotr Serafin a reafirmat angajamentul Comisiei Europene față de o proiecție financiară ambițioasă și bine adaptată provocărilor viitoare, care să continue să sprijine dezvoltarea economică, competitivitatea, coeziunea și să răspundă provocărilor în materie de securitate și apărare în toate statele membre. De asemenea, a subliniat că simplificarea și flexibilizarea sunt obiective importante în arhitectura viitorului buget al UE.

O altă componentă a vizitei comisarului european Piotr Serafin în România o reprezintă vizitarea unor proiecte realizate prin utilizarea fondurilor europene la Oradea, ca model de bune practici. Aceasta reprezintă o oportunitate de a explora modul în care România a beneficiat de resursele europene pentru a susține diferite proiecte de dezvoltare și de a evidenția rolul și beneficiile concrete pe care politica de coeziune le are pentru comunitățile locale.