Noul secretar general al NATO, Mark Rutte, a îndemnat joi comunitatea internaţională “să nu-şi mai facă griji” cu privire la o posibilă revenire a republicanului Donald Trump la Casa Albă, subliniind că fostul preşedinte american a înţeles miza războiului din Ucraina pentru securitatea Statelor Unite.

“Am lucrat cu el timp de patru ani în rolul meu anterior de prim-ministru. Știu că înțelege pe deplin și este de acord cu mine că această luptă din Ucraina nu este doar despre Ucraina, ci și despre siguranța și securitatea viitoare a Statelor Unite. El știe acest lucru”, a spus Rutte, în fața sediului guvernului britanic, unde a avut o întrevedere trilaterală cu premierul Keir Starmer și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care le-a prezentat celor doi lideri euro-atlantici planul său pentru victorie.

“Așa că, într-adevăr, nu vă mai faceți griji cu privire la o președinție Trump. Nu știm cine va câștiga. Voi lucra cu Kamala Harris dacă va fi aleasă. Voi lucra cu Donald Trump dacă el va fi ales”, a declarat secretarul general al NATO jurnaliştilor în faţa clădirii din Downing Street 10.

De îndată ce a preluat funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte a căutat să risipească orice fel de temeri legate de o nouă președinție a lui Donald Trump.

O eventuală victorie a miliardarului american provoacă agitaţie la sediul NATO de la Bruxelles, unde ameninţarea unei retrageri americane lansată de fostul preşedinte al SUA are şi acum ecou.

Trump a refuzat, de asemenea, să spună dacă dorește ca Ucraina să câștige războiul împotriva invaziei Rusiei, deși s-a întâlnit recent la New York cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care i-a prezentat planul său de victorie.

În ceea ce privește provocarea potențială la adresa NATO reprezentată de alegerile din SUA, Rutte a fost prezentat ca un “șoptitor al lui Trump” – este considerat unul dintre puținii lideri politici capabili să se înțeleagă cu fostul (și posibilul viitor) președinte al SUA. De exemplu, la summitul NATO din 2018, Rutte a reușit să dialogheze cu Trump pentru a atenua tensiunile privind cheltuielile de apărare, demonstrând capacitatea sa de a gestiona stilul imprevizibil al fostului președinte.

De partea sa, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a început joi un tur de forță în Regatul Unit, Franța, Germania și Italia pentru a negocia consolidarea sprijinului militar pentru Ucraina și pentru a prezenta Planul pentru Victorie.

Stockholm nu ”poate exclude un atac al Rusiei” asupra Suediei pentru a prelua controlul Mării Baltice, a declarat ministrul suedez al Apărării, Pål Jonson, informează Politico Europe.

”Rusia reprezintă o amenințare pentru Suedia, ca și pentru restul NATO. Nu putem exclude un atac rusesc asupra țării noastre”, a declarat Jonson într-un interviu acordat ziarului polonez Rzeczpospolita.

Deși forțele Kremlinului sunt ”blocate în Ucraina”, Moscova a demonstrat că este „dispusă să își asume riscuri militare și politice mari”, a adăugat el, flotele navale ruse fiind încă ancorate în Sankt Petersburg și Kaliningrad.

Din cauza amenințării ruse, Suedia ”pune în aplicare un program ambițios de extindere” a faimoasei sale flote, a declarat Jonson.

Suedia a solicitat aderarea la NATO la scurt timp după invazia pe scară largă a Moscovei în Ucraina la începutul anului 2022 și a devenit al 32-lea membru al alianței militare transatlantice în martie.

Rusia menține retorica belicoasă la adresa NATO și a aliaților săi. Recent, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, menționa că Moscova este ”pe deplin pregătită” pentru un război cu membrii arctici ai alianței, printre care și Suedia.

De asemenea, Kremlinul a provocat indignarea țărilor baltice și nordice în luna mai, propunând redesenarea unilaterală a frontierei sale în Marea Baltică, înainte de a șterge proiectul de decret fără explicații.

Rusia menține retorica belicoasă la adresa NATO și a aliaților săi. Recent, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, menționa că Moscova este ”pe deplin pregătită” pentru un război cu membrii arctici ai alianței, printre care și Suedia.

De asemenea, Kremlinul a provocat indignarea țărilor baltice și nordice în luna mai, propunând redesenarea unilaterală a frontierei sale în Marea Baltică, înainte de a șterge proiectul de decret fără explicații.

”După începerea invaziei rusești din Ucraina, importanța militară și comercială a Mării Baltice pentru Kremlin a crescut și mai mult. Prin urmare, trebuie să luăm în considerare intențiile agresive ale Rusiei în planurile noastre militare”, a declarat Jonson.

Avertismentul său îl reia pe cel al lui Michael Claesson, comandantul suprem al forțelor armate suedeze, care luna trecută a numit Rusia ”imprevizibilă strategic” și a declarat că vremurile sunt mai periculoase acum decât în timpul Războiului Rece.

Predecesorul lui Claesson, Micael Bydén, a declarat în mai că președintele rus Vladimir Putin ”are ambii ochi” pe insula suedeză Gotland.

”Dacă Rusia preia controlul și blochează Marea Baltică, acest lucru ar avea un impact enorm asupra vieții noastre – în Suedia și în toate celelalte țări situate pe malul Mării Baltice. Nu putem permite așa ceva”, a spus Bydén.

Fostul secretar general al NATO Jens Stoltenberg va deveni următorul președinte al Conferinței de Securitate de la München (MSC) după cea de-a 61-a ediție a conferinței, care va avea loc în februarie 2025.

Jens Stoltenberg a fost secretar general al NATO timp de 10 ani, în perioada 2014-2024, a fost trimis special al ONU pentru schimbările climatice și, timp de peste două decenii, a deținut funcții importante în guvernul norvegian, inclusiv zece ani în calitate de prim-ministru, precum și perioade în calitate de secretar de stat pentru mediu și de ministru al energiei, economiei și finanțelor.

Într-un comunicat de presă în care a anunțat decizia speculată recent de presă, MSC a precizat că Stoltenberg este un diplomat respectat la nivel mondial, un lider de opinie în multe probleme-cheie de securitate și unul dintre puținii destinatari europeni ai Medaliei americane a libertății.

“Mi-am dedicat întreaga viață politică menținerii păcii. Este o mare onoare pentru mine să îndeplinesc funcția de președinte al Conferinței de securitate de la München și să contribui la misiunea acesteia pace prin dialog. Puține platforme internaționale sunt la fel de importante ca MSC pentru a promova prevenirea conflictelor, dialogul și cooperarea internațională”, a declarat Stoltenberg.

Citiți și

Cele cinci lecții ale deceniului “Stoltenberg la cârma NATO”, cel mai transformator după Războiul Rece

Contactele din tinerețe cu KGB, regretele față de Ucraina și dejucarea blufului lui Putin. Primul interviu al lui Stoltenberg după zece ani la NATO: “Rusia știe că Europa este în urma ei” în termeni militari

Fostul președinte al Conferinței și actual președinte al Consiliului Fundației MSC, Wolfgang Ischinger, s-a declarat încântat de faptul că Jens Stoltenberg a acceptat să prezideze Conferința de securitate de la München.

“Cu reputația sa mondială și experiența sa imensă, Jens va conduce conferința către un rol și mai important și mai global. Nu există nimeni mai bine calificat. Consiliul Fundației este foarte recunoscător pentru numeroasele contribuții pe care ambasadorul Heusgen le-a adus în cei trei ani în care s-a aflat la conducere”, a subliniat Ischinger.

Președintele demisionar, ambasadorul Christoph Heusgen s-a arătat “extrem de recunoscător echipei MSC pentru tot ceea ce am realizat în ultimii trei ani, inclusiv organizarea a trei conferințe remarcabile la München”.

Wolfgang Ischinger va rămâne președinte al Consiliului Fundației MSC. Helga Maria Schmid, fost secretar general al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), va continua să fie adjunctul său.