Connect with us

ROMÂNIA

Patru proiecte de investiții, finanțate în proporție de peste 80% cu fonduri europene, au fost semnate de autorități în cadrul Programului Operațional Comun România-Ucraina 2014-2020

Published

on

La finalul lunii iunie 2019, autoritățile române și cele ucrainene au semnat patru contracte de finanțare cu o valoare totală de 21,1 milioane de euro din care 17,3 milioane fonduri europene, alocate prin Programul Operațional Comun România-Ucraina 2014-2020, se arată într-un comunicat al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. 

Cele patru tipuri de investiții care vor primi finanțare prin Programul Operațional Comun România-Ucraina sunt:

Proiectul „Cooperare regională pentru prevenirea și lupta împotriva infracționalității transfrontaliere” (SAGA) vizează crearea unei platforme electronice pentru schimbul de informații între structurile poliției din România și din Ucraina. Cu un buget de 5,2 milioane euro (3,2 milioane euro fonduri nerambursabile), partenerii proiectului, Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Departamentul Poliției Naționale din regiunea Ivano-Frankivsk (Ucraina), vor reabilita stațiile de poliție din zonele de frontieră, vor dezvolta un sistem IT de cooperare, vor achiziționa echipamente performante și vor derula un program de formare a ofițerilor de poliție din România și Ucraina.

Proiectul “Îmbunătăţirea siguranţei populaţiei prin managementul situaţiilor de urgenţă” (BRIDGE), cu o valoare totală de 7,4 milioane de euro (6,6 milioane euro reprezentând fonduri europene) își propune pregătirea personalului care activează în domeniul situațiilor de urgență, precum și asigurarea infrastructurii necesare.

Proiectul este derulat, în parteneriat, de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență din România, Inspectoratul General al Aviației (România), Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Departamentul Serviciului de Stat pentru Situațiile de Urgență din Cernăuți (Ucraina), Departamentul Serviciului de Stat pentru Situațiile de Urgență din Ivano-Frankivsk (Ucraina) și Inspectoratul pentru Situațiile de Urgență “Bucovina” din Suceava. Finanțarea va fi folosită pentru construirea unui poligon de training pentru situații de urgență și a unei piste de aterizare pentru elicoptere la Suceava, modernizarea dispeceratului Serviciului de Stat pentru Situațiile de Urgență din Cernăuți (Ucraina), modernizarea unui centru de training în Ivano-Frankivsk (Ucraina), achiziția de vehicule speciale și pregătirea cadrului legal privind organizarea şi operarea structurilor implicate în situaţii de urgenţă.

Proiectul „Infrastructură transfrontalieră de sănătate”, cu un buget total de 4,2 milioane euro (din care 3,7 milioane euro fonduri europene) vizează investiții în mai multe secții din spitalele cuprinse în proiect, respectiv reabilitarea și dotarea secțiilor de sterilizare și ortopedie din cadrul Spitalului Județean Tulcea (România); reabilitarea unei clădiri a Spitalului Municipal Măcin (România); modernizarea şi echiparea secţiei de chirurgie a Spitalului Bazinul Dunării, Izmail (Ucraina); reabilitarea și dotarea secției de copii a Spitalului Orășenesc din Izmail (Ucraina). Liderul proiectului, Consiliul Județean Tulcea, va derula acest proiect împreună cu Unitatea Administrativ-Teritorială Măcin, Spitalul Regional Dunărea din Odessa, Consiliul Local Izmail (Ucraina) și Asociația de Cooperare Trasfrontalieră “Euroregiunea Dunărea de Jos” (România).

Proiectul “Râu curat – Dunărea”cu un buget total de 4,3 milioane euro (din care fonduri europene 3,8 milioane euro) își propune reabilitarea sistemelor de canalizare ale zonei de frontieră a Deltei Dunării, în scopul prevenirii situațiilor de urgență provocate de activitățile umane și a fost semnat pe 28 iunie a.c.

Activitățile celor patru proiecte vor fi realizate în termen de 36 de luni de la data semnării contractelor de finanțare.

Aceste proiecte totalizează aproximativ 30% din fondurile europene alocate Programului Operațional Comun România-Ucraina 2014-2020.

Programul Operațional Comun România-Ucraina 2014-2020 este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate, având o alocare financiară de 60 de milioane de euro. Programul se adresează zonei aflate la frontiera dintre România şi Ucraina şi va contribui la atingerea obiectivului general al Instrumentului European de Vecinătate: evoluţia către o regiune de prosperitate şi bună vecinătate, realizată prin acţiuni de cooperare transfrontalieră în beneficiul statelor membre şi nemembre ale UE, care se învecinează.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

POLITICĂ

Ludovic Orban, primele întrevederi la nivel înalt: Premierul va avea opt întâlniri bilaterale cu omologi europeni la Congresul PPE de la Zagreb

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Prim-ministrul Ludovic Orban, președinte al Partidului Național Liberal, merge miercuri și joi la Zagreb, acolo unde va lua parte la lucrările Congresului Partidului Popular European și va avea întâlniri cu mai mulți omologi din țările europene, precum și cu membri ai Comisiei Europene.

Cu ocazia ”Congresului vom avea foarte multe întâlniri bilaterale. (…) În ceea ce mă priveşte pe mine, până acum am stabilit în marja Congresului PPE opt bilaterale cu premieri din diferite ţări care sunt din partide membre ale PPE, de asemenea cu comisari europeni, cu viitori comisari europeni, întâlniri foarte importante care ne permit întărirea legăturilor cu partenerii noştri şi creşterea influenţei pe care o avem la nivel european cu beneficii pentru români”, a spus Orban, întrebat cu ce mandat va merge PNL la Congresul PPE, informează Agerpres.

Întrevederile pe care Orban le va avea la Zagreb vor fi primele la cel mai înalt nivel european pentru noul prim-ministru român.

De altfel, Orban a afirmat că PNL îi susţine la Congresul Partidului Popular European pe Donald Tusk pentru funcţia de preşedinte, pe Siegfried Mureşan pentru funcţia de vicepreşedinte și pe Antonio Lopez Isturiz White pentru funcția de secretar general al formațiunii.

Partidul Popular European (PPE) organizează miercuri şi joi, la Zagreb, congresul său statutar în care vor fi aleşi preşedintele, vicepreşedinţii, trezorierul şi secretarul general ai acestei formaţiuni politice paneuropene. La reuniune vor participa aproximativ 2.000 de delegaţi din 40 de ţări.

Citiți și

Peste 2.000 de politicieni PPE se reunesc la Congresul de la Zagreb: O nouă conducere, combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea tinerilor și Balcanii de Vest

Congresul PPE de la Zagreb: Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan candidează pentru poziția de vicepreședinte al Partidului Popular European

Donald Tusk este unicul candidat pentru șefia PPE, în vreme ce pentru cele zece poziții de vicepreședinte candidează David McAllister (CDU, Germania), Helen McEntee (Fine Gael, Irlanda), Siegfried Mureșan (PNL, România), Averof Neofytou (Adunarea Democratică, Cipru), Petteri Orpo (Kokoomus, Finlanda), Franck Proust (Republicanii, Franța), Paulo Rangel (PSD, Portugalia), Ivan Stefanec (KDH, Slovacia), Antonio Tajani (Forza Italia, Italia), Esther de Lange (CDA, Olanda), Mariya Gabriel (GERB, Bulgaria) și Johannes Hahn (OVP, Austria).

Candidatul pentru funcția de trezorieri este Christian Schmidt (CSU, Germania).

Congresul PPE, la care vor participa 2000 de delegați din 40 de țări, va fi găzduit de prim-ministrul croat Andrej Plenkovic, precum și de actuala conducere a PPE, formată din președintele Joseph Daul și secretarul general Antonio Lopez Isturiz-White. Trei partide din România fac parte din PPE: Partidul Național Liberal, Partidul Mișcarea Populară și Uniunea Democrată Maghiară din România.

Vor mai fi prezenți la Congresul PPE și liderii statelor membre afiliați popularilor europene, între care președintele Klaus Iohannis, cancelarul german Angela Merkel, actuali lideri președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, președintele Consiliului European Donald Tusk, președinta aleasă a Comisiei Europene Ursula von der Leyen, precum și președintele Ciprului, prim-miniștrii Bulgariei, Greciei, Irlandei sau Letoniei, împreună cu liderii de opoziție din celelalte țări ale Uniunii Europene, dar și liderul grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Klaus Iohannis își reafirmă motivele pentru care refuză o dezbatere cu Viorica Dăncilă: România a fost compromisă în plan extern de contracandidata mea

Published

on

© Partidul National Liberal/ Facebook

Președintele Klaus Iohannis, candidatul PNL la alegerile prezidențiale, a menționat, într-un discurs susținut cu ocazia unei vizite electorale la Ploiești, care sunt motivele pentru care a refuzat dezbaterea cu contracandidata sa, liderul PSD Viorica Dăncilă. Președintele le-a răspuns și celor care îl critică pentru absența unei dezbateri între candidați.

”Unii au început să dezbată dezbaterea. În esență o dezbatere este un lucru onorabil între politicieni. Dar, nu vreau să repet toată discuția, vreau să spun că nu particip la o dezbatere cu contracandidata fiindcă doamna Dăncilă reprezintă un partid nedemocratic, nereformat, reprezintă guvernul care a întruchipat regimul toxic Dragnea-Dăncilă, regim care a guvernat cras împotriva românilor, nu doar că a guvernat împotriva românilor, a atacat românii în stradă anul trecut pe 10 august. Pe reprezentantanta unui astfel de partid care a guvernat împoriva românilor și care mai nou aruncă acuzații xenofobe nu pot să o întâlnesc la o dezbatere. Despre ce să vorbim?”, a declarat Klaus Iohannis, citat de Digi24.

Candidatul PNL la alegerile prezidențiale a susținut că România a fost compormisă în plan extern de acțiunile fostului premier Viorica Dăncilă.

”A, sigur, cineva poate să răspundă, este vorba despre România și despre români. Da, România în extern a fost compromisă de această contracandidată a mea. Vă amintiți ca s-a dus la New York și ne-a făcut mari probleme, s-a dus într-o țară vecină și prietenă și a încurcat capitala. Să vorbim despre viitorul românilor? Eu să vorbesc cu contracandidata despre viitorul românilor? Eu care îmi doresc un viitor bun pentru români și să vorbesc cu contracandidata care a condus guvernul care le-a făcut rău românilor, care i-a gazat pe 10 august? O candidată care a tolerat mereu atacuri xenofobe de cea mai joasă speță? Cu această doamnă să discut despre Europa?”, a mai susținut președintele, făcând referire la recentele atacuri xenofobe la adresa sa sau la acțiunile de politică externă ale fostului premier, care a promis, la New York, mutarea ambasadei României în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim

Klaus Iohannis, care a fost criticat pentru că nu acceptă o dezbatere cu Viorica Dăncilă, va participa marți la o dezbatere, organizată în Aula Bibliotecii Centrale Universitare, în cadrul căreia va răspunde întrebărilor puse de jurnaliști, formatori de opinie și politologi.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

MAE a expediat buletinele de vot și timbrele cu mențiunea ,,VOTAT” pentru turul doi al alegerilor prezidențiale din străinătate

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe a finalizat luni, 18 noiembrie 2019, expedierea buletinelor de vot și a timbrelor autocolante cu mențiunea ,,VOTAT”  către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, în vederea asigurării bunei desfășurări a procesului de votare în cadrul secțiilor de votare din străinătate în contextul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeană.ro.

Pentru cele 835 de secții de votare organizate pentru alegătorii români din străinătate, Ministerul Afacerilor Externe a trimis, pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, 4.608.175 de buletine de vot și 2.866.260 de timbre autocolante cu mențiunea ,,VOTAT”. Aceste cantități sunt rezultatul informării de către misiunile diplomatice și consulare, la solicitarea Centralei MAE, cu privire la necesarul de buletine de vot și alte materiale pentru turul al doilea. Numărul de buletine de vot solicitat de misiuni pentru turul al doilea este mai mare cu 107.068 decât cel solicitat pentru primul tur.

Odată cu buletinele de vot, Ministerul Afacerilor Externe a expediat şi celelalte materiale necesare votării în cadrul secțiilor de votare din străinătate: modele de liste electorale suplimentare, procese-verbale pentru consemnarea rezultatelor votării, modele de procese-verbale ce trebuie completate în anumite situații specifice în cadrul procesului de votare.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că votul pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale în cadrul celor 835 de secții organizate în străinătate se desfășoară pe parcursul a trei zile: vineri, 22 noiembrie 2019, în intervalul orar 12.00 – 21.00, și sâmbătă (23 noiembrie) și duminică (24 noiembrie) în intervalul orar 07.00 – 21.00. Lista secțiilor de votare organizate în străinătate și harta interactivă a acestora pot fi consultate pe pagina de internet a MAE: http://www.mae.ro/node/49479.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor români aflați în străinătate pe durata celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale să se prezinte la vot pe durata celor trei zile (vineri, sâmbătă și duminică) pentru a evita aglomerarea în ultima zi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending