Connect with us

ROMÂNIA

Patru proiecte de investiții, finanțate în proporție de peste 80% cu fonduri europene, au fost semnate de autorități în cadrul Programului Operațional Comun România-Ucraina 2014-2020

Published

on

La finalul lunii iunie 2019, autoritățile române și cele ucrainene au semnat patru contracte de finanțare cu o valoare totală de 21,1 milioane de euro din care 17,3 milioane fonduri europene, alocate prin Programul Operațional Comun România-Ucraina 2014-2020, se arată într-un comunicat al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. 

Cele patru tipuri de investiții care vor primi finanțare prin Programul Operațional Comun România-Ucraina sunt:

Proiectul „Cooperare regională pentru prevenirea și lupta împotriva infracționalității transfrontaliere” (SAGA) vizează crearea unei platforme electronice pentru schimbul de informații între structurile poliției din România și din Ucraina. Cu un buget de 5,2 milioane euro (3,2 milioane euro fonduri nerambursabile), partenerii proiectului, Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Departamentul Poliției Naționale din regiunea Ivano-Frankivsk (Ucraina), vor reabilita stațiile de poliție din zonele de frontieră, vor dezvolta un sistem IT de cooperare, vor achiziționa echipamente performante și vor derula un program de formare a ofițerilor de poliție din România și Ucraina.

Proiectul “Îmbunătăţirea siguranţei populaţiei prin managementul situaţiilor de urgenţă” (BRIDGE), cu o valoare totală de 7,4 milioane de euro (6,6 milioane euro reprezentând fonduri europene) își propune pregătirea personalului care activează în domeniul situațiilor de urgență, precum și asigurarea infrastructurii necesare.

Proiectul este derulat, în parteneriat, de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență din România, Inspectoratul General al Aviației (România), Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Departamentul Serviciului de Stat pentru Situațiile de Urgență din Cernăuți (Ucraina), Departamentul Serviciului de Stat pentru Situațiile de Urgență din Ivano-Frankivsk (Ucraina) și Inspectoratul pentru Situațiile de Urgență “Bucovina” din Suceava. Finanțarea va fi folosită pentru construirea unui poligon de training pentru situații de urgență și a unei piste de aterizare pentru elicoptere la Suceava, modernizarea dispeceratului Serviciului de Stat pentru Situațiile de Urgență din Cernăuți (Ucraina), modernizarea unui centru de training în Ivano-Frankivsk (Ucraina), achiziția de vehicule speciale și pregătirea cadrului legal privind organizarea şi operarea structurilor implicate în situaţii de urgenţă.

Proiectul „Infrastructură transfrontalieră de sănătate”, cu un buget total de 4,2 milioane euro (din care 3,7 milioane euro fonduri europene) vizează investiții în mai multe secții din spitalele cuprinse în proiect, respectiv reabilitarea și dotarea secțiilor de sterilizare și ortopedie din cadrul Spitalului Județean Tulcea (România); reabilitarea unei clădiri a Spitalului Municipal Măcin (România); modernizarea şi echiparea secţiei de chirurgie a Spitalului Bazinul Dunării, Izmail (Ucraina); reabilitarea și dotarea secției de copii a Spitalului Orășenesc din Izmail (Ucraina). Liderul proiectului, Consiliul Județean Tulcea, va derula acest proiect împreună cu Unitatea Administrativ-Teritorială Măcin, Spitalul Regional Dunărea din Odessa, Consiliul Local Izmail (Ucraina) și Asociația de Cooperare Trasfrontalieră “Euroregiunea Dunărea de Jos” (România).

Proiectul “Râu curat – Dunărea”cu un buget total de 4,3 milioane euro (din care fonduri europene 3,8 milioane euro) își propune reabilitarea sistemelor de canalizare ale zonei de frontieră a Deltei Dunării, în scopul prevenirii situațiilor de urgență provocate de activitățile umane și a fost semnat pe 28 iunie a.c.

Activitățile celor patru proiecte vor fi realizate în termen de 36 de luni de la data semnării contractelor de finanțare.

Aceste proiecte totalizează aproximativ 30% din fondurile europene alocate Programului Operațional Comun România-Ucraina 2014-2020.

Programul Operațional Comun România-Ucraina 2014-2020 este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate, având o alocare financiară de 60 de milioane de euro. Programul se adresează zonei aflate la frontiera dintre România şi Ucraina şi va contribui la atingerea obiectivului general al Instrumentului European de Vecinătate: evoluţia către o regiune de prosperitate şi bună vecinătate, realizată prin acţiuni de cooperare transfrontalieră în beneficiul statelor membre şi nemembre ale UE, care se învecinează.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

BUSINESS

Președintele Klaus Iohannis, întrevedere cu conducerea combinatului siderurgic Liberty Galaţi pentru prezentarea planurilor de investiții în România

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a avut marţi o întrevedere cu conducerea combinatului siderurgic Liberty Galaţi, în cadrul căreia Sanjeev Gupta, preşedintele executiv al Gupta Family Group Alliance (GFG Alliance) şi Liberty Steel Group, a prezentat planurile de investiţii în România.

“Liberty Steel Group se află în topul primilor 10 producători de oţel la nivel global şi a preluat în 2019 Combinatul Siderurgic Galaţi, cel mai mare producător integrat de oţel din România. În cadrul întrevederii a fost abordată tema operaţiunilor grupului din România şi au fost prezentate planurile de investiţii în România ale GFG Alliance şi Liberty Steel, atât în industria de profil, cât şi în domenii conexe, respectiv dezvoltarea unor alternative la procesele tradiţionale, poluante, de producere a oţelului, precum şi producerea de ‘energie verde'”, a informat Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Preşedintele Iohannis a evidenţiat “avantajele competitive” ale economiei României şi a reiterat importanţa investiţiilor semnificative, orientate pe termen lung, “pentru relansarea economică şi pentru refacerea încrederii economice”, mai ales în contextul generat de pandemia de COVID-19.

“Sanjeev Gupta a prezentat perspectivele pe termen lung ale investiţiilor din România, precum şi intenţiile de dezvoltare, în parteneriat cu actorii locali, atât a capacităţilor de producţie curente, cât şi a unor capacităţi noi. De asemenea, preşedintele executiv al GFG Alliance şi Liberty Steel Group a prezentat intenţia grupului de a-şi diversifica portofoliul de active deţinute în ţara noastră. Preşedintele României a subliniat faptul că investiţia grupului în combinatul de la Galaţi reprezintă o oportunitate importantă ca industria siderurgică din România să se dezvolte şi să atingă un nivel înalt de inovare şi a încurajat reprezentanţii GFG Alliance şi Liberty Steel Group să încheie parteneriate de afaceri benefice pentru economia românească”, se precizează în comunicat.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ambasadorul Israelului în România: Orice persoană care suferă de violenţă domestică nu trebuie să tacă, trebuie să vorbească

Published

on

© David Saranga/ Facebook

Ambasadorul Israelului în România, David Saranga, a declarat, marţi, că în timpul pandemiei de coronavirus violenţa domestică a crescut şi a arătat că orice persoană care suferă din această cauză “trebuie să vorbească” şi să facă ceva.

El a făcut o donaţie constând în electrocasnice şi alimente neperisabile Centrului maternal Casa Agar al Asociaţiei Touched Romania.

“Orice persoană care suferă de violenţă domestică nu trebuie să tacă, trebuie să vorbească, trebuie să facă ceva. Faptul că centrul ajută femeile în nevoie ne-a făcut pe noi să sprijinim şi să ajutăm acest centru. Atunci când vorbim despre violenţa domestică nu este vorba numai de violenţă fizică, poate să fie şi violenţă psihică şi atunci scopul activităţii noastre este să scoatem în evidenţă faptul că oamenii sunt în nevoie şi oriunde putem să ajutăm, cu micul ajutor pe care îl aducem, acolo o să fim. (…) Atunci când a început pandemia şi am auzit despre acest fenomen care se întâmplă peste tot, în toată lumea, când femeile sau copiii sunt în nevoie din cauza violenţei domestice, atunci am hotărât să ne implicăm şi să vedem cum putem să ajutăm”, a afirmat ambasadorul israelian, citat de Agerpres.

Anca Nistor, coordonator al Centrului maternal Casa Agar din cadrul Asociaţiei Touched Romania, a arătat că aproximativ 450 de mame şi copii au ajuns, din 2006 de când a început proiectul, în acest centru. Ea a precizat că femeile ajunse în centru trec mai întâi printr-o perioadă de acomodare, iar apoi participă la activităţi de dezvoltare şi recuperare. De asemenea, femeile învaţă să-şi îngrijească copiii şi pot participa la cursuri de calificare.

Mămicile de la Casa Agar i-au dăruit ambasadorului israelian săculeţi cu lavandă şi o scrisoare. 

Continue Reading

ONU

Mesajul MAE de Ziua Internațională ONU a Tineretului: Întărirea rolului tinerilor în societate, prioritatea activității diplomatice a României în cadrul ONU

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea, la data de 12 august, a Zilei Internaţionale ONU a Tineretului, dedicată tinerilor ca parteneri esenţiali pentru schimbare.

Ziua Internaţională ONU a Tineretului reprezintă o oportunitate de conştientizare a provocărilor cu care se confruntă tinerii din întreaga lume, se arată într-un comunicat al MAE transmis, marţi, Calea Europeană.

Tema din acest an a zilei aniversare “Angajamentul Tinerilor pentru Acţiune Globală” (“Youth Engagement for Global Action”) urmăreşte identificarea modalităţilor prin care favorizarea implicării tinerilor la nivel local, naţional şi global contribuie la consolidarea proceselor şi instituţiilor multilaterale.

“Una dintre priorităţile activităţii diplomatice a României în cadrul ONU o constituie întărirea rolului tinerilor în cadrul societăţii şi sprijinirea acestora să devină vectori ai schimbării, iar una dintre priorităţile preşedinţiei actuale a României la Comunitatea Democraţiilor vizează întărirea rolului tinerilor în procesele democratice”, precizează sursa citată, reamintind că, în acest sens, sub egida preşedinţiei române, în perioada 23 – 24 iulie 2020, s-a desfăşurat Forumul Tinerilor din cadrul Comunităţii Democraţiilor, cu tema Interconectarea tinerilor lideri din ţările democratice.

Un alt element de substanţă prin care MAE susţine interesele şi obiectivele tineretului la nivel internaţional îl reprezintă “Programul Delegat de Tineret la ONU”, care a debutat în România în 2006, sub egida Ministerului Afacerilor Externe şi a Ministerului Tineretului şi Sportului, ţara noastră fiind unul dintre cele aproximativ 30 de state membre ONU care susţin această iniţiativă. Scopul programului este de a antrena tinerii cu potenţial, cu vârste între 18 – 25 ani, în activitatea celui mai mare for decizional global şi de a-i mobiliza în activităţile de tineret din ţară.

Programul urmăreşte reprezentarea publică a intereselor tinerilor români la nivel internaţional.

Tot pe linia angajării problematicii tineretului se numără încheierea, de către MAE român, a unui Protocol de colaborare cu Asociaţia Tineretul ONU din România, care a fost înfiinţată în 2009. Aceasta numără 60 de membri în Bucureşti şi 150 la nivel naţional şi promovează valorile şi activităţile ONU în rândul tinerilor români, fiind membră a Reţelei Asociaţia Tineretului ONU. În perioada 2009 – 2020, MAE şi Asociaţia Tineretul ONU din România au realizat o serie de acţiuni în cooperare, proiectul cel mai consistent constând în organizarea conferinţelor anuale Bucharest International Student Model United Nations / BISMUN, se mai arată în comunicat.


Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a desemnat, în 1999, data de 12 august în vederea marcării Zilei Internaţionale a Tineretului, prin Rezoluţia 54/120, ca urmare a recomandării Conferinţei Mondiale a Miniştrilor responsabili pentru Tineret de la Lisabona (8-12 august 1998). Fiecare ediţie a Zilei Internaţionale a Tineretului are o temă distinctă, având menirea să readucă problemele tineretului în atenţia comunităţii internaţionale şi să sublinieze potenţialul tinerilor în societate.

România are o lungă tradiţie de susţinere a problematicii tineretului la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Cu peste patru decenii în urmă, România a avut iniţiativa de a promova, în cadrul ONU, proclamarea Anului Internaţional al Tineretului. După trei ani de deliberări, Adunarea Generală ONU a decis, la data de 17 decembrie 1979, prin intermediul Rezoluţiei 34/151, să desemneze anul 1985 drept Anul Internaţional al Tineretului, considerând că “aceasta reprezintă o ocazie semnificativă de a atrage atenţia asupra situaţiei, nevoilor şi aspiraţiilor tineretului”

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending