Connect with us

NEWS

Patru variante de iesire din actuala criza a Europei

Published

on

HotNews a initiat un demers jurnalistic, solicitand unor economisti romani sa isi expuna opiniile legate de viitorul zonei Euro si al Uniunii Europene. Astazi este randul unui oficial al bancii de emisiune care prefera sa nu fie citat.
Scenariul 1. UE si Euro in granitele actuale. As spune ca inclusiv Grecia, macar din cauza infinitelor complicatii presupuse de iesire si de reconsiderarea sau nu a cel putin zeci de milioane- probabil sute-  de contracte, operatiuni, plati din Euro in Drahme. Reguli germane, deficite mici, cresteri salariale sub cresterea de productivitate, control bugetar la Bruxelles, sanctiuni scumpe.

Obligatoriu ar trebui regindit pactul Euro Plus dupa relansarea economica. El poate folosi ca instrument de asanare, dar, ulterior, ar impiedica recuperarea decalajelor, facind ca, indatorarea fiind interzisa, supapa sa ramina libera circulatie a fortei de munca: slujbele calificate/bine platite in nord, cei “lenesi” si pensionarii in sud. Probabil UK s-ar indeparta, nu cred in iesirea din Uniunea Europeana, ar pierde prea mult din punct de vedere comercial…

Scenariul 2. Scenariul insular. Germania mare, cu Euro. Incap sigur Olanda, Austria, Luxemburg, Finlanda, si ce-o mai fi prin Est. Probabil, din considerente politice, Franta. Restul tarilor nordice se pot asocia intr-o formula politica pe care deja o au la nivel informal. Tema resurselor de la Pol le-ar putea incuraja sa isi creasca greutatea politica.
In Sud… ce o fi, probabil devalorizari masive si haos. Desi eu nu pot imagina vreun argument solid prin care sa impui unui detinator de creanta denominata in Euro sa accepte transformarea ei in vreo moneda slaba. Caz in care devalorizarea nu ar mai avea sens, dimpotriva. In orice caz, uniunea vamala ar ramine, nimeni nu cred ca si-ar permite un razboi comercial probabil care sa se soldeze cu scumpiri pentru consumatorii deja nervosi.

Scenariul 3. Renuntarea completa la Euro. Nu cred. Nu vad cine si-ar permite costurile.

Dintre toate, cel mai probabil mi se pare de departe primul. Adica o zona Euro mai riguroasa, mai rigida de fapt. Conditionata insa de renuntarea la cea mai puternica rigiditate a sistemului din prezent. BCE va trebui sa dea drumul masinariei de facut bani. Ce grozavie!!!

Ca un ultim comentariu. Ceea ce mi se pare punctul slab al solutiilor de revenire la moneda nationala este ca politica monetara nu mai poate fi de folos odata ce ai datoria cea uriasa denominata in Euro. Decat daca iti apreciezi moneda. Iar conversia datoriilor intr-o alta moneda nu se poate face fara acordul creditorilor. O masura unilaterala, oricit de legislativa sau recunoscuta la nivel de state ar fi, cade in orice Tribunal sau Curte de Arbitraj. (vezi exemplul recent cu incercarea oficiala ratata de a spune ca CDS-urile grecesti nu pot fi marcate in cazul restructurarii ordonate).
Ceea ce inseamna ca revenirea la moneda nationala si deprecierea ulterioara ar fi bomboana de pe coliva…

Sursa articol: hotnews.ro

Sursa foto: banisiafaceri.ro

INTERNAȚIONAL

Volkswagen amână construcția noii fabrici din Turcia, după ce Ankara a declanșat o ofensivă militară în nordul Siriei, criticată la nivel internațional

Published

on

Volkswagen a amânat decizia finală privind noua sa fabrică din Europa de Est, care urma să fie situată în Turcia, ca urmare a ofensivei declanșate de Ankara în nord-estul Siriei, față de care comunitatea internațională și-a arătat opoziția, anunță Handelsblatt, citat de Digi24.

Compania germană s-a decis să nu anunțe încă o decizie finală pentru investiția sa de 1,4 miliarde de euro, după ce Turcia a declanșat o ofensivă foarte criticată în nordul Siriei, împotriva kurzilor.

”Monitorizăm cu atenție situația și urmărim cu îngrijorare desfășurarea lucrurilor”, a anunțat un purtător de cuvânt al constructorului german.

La începutul lunii, Volkswagen a deschis o subsidiară în provincia turcă Manisa, deși compania anunțase că încă era în ultimul stadiu de negocieri cu autoritățile din Turcia și nu se luase o decizie finală.

Volkswagen a analizat mai multe posibile locații pentru a deschide o nouă uzină în Europa de Est, în această cursă fiind înscrisă și România, alături de Bulgaria, dar, în final grupul german a luat decizia de a construi noua fabrică în Turcia. 

Anterior, mai multe surse din apropierea acestui dosar au declarat că noua uzină Volkswagen din Turcia ar urma să coste aproximativ 1.3 miliarde de euro și va produce peste 300.000 de mașini pe an, printre acestea aflându-se și modelele VW Passat şi Skoda Superb, care vor fi exportate spre Europa de Est.

De asemenea, sursele au mai spus că noua uzină va avea aproape 4.000 de angajaţi la Manisa, în apropiere de Izmir, partea de vest a Anatoliei, iar lucrările de construcţie ar putea demara în 2020 pentru ca primele autovehicule să fie date spre vânzare în 2022, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat duminică că i-a transmis președintelui turc Recep Tayyip Erdogan că ofensiva din Siria trebuie oprită pentru că riscă să declanșeze o criză umanitară.

Statele Unite au impus sancțiuni care vizează trei miniștri turci printr-un decret prezidențial semnat de președintele american Donald Trump care vizează să convingă Ankara ”să înceteze imediat ofensiva” în Siria.

Ofensiva turcă în nord-estul Siriei, intrată în cea de-a șaptea zi, a provocat proteste internaționale și s-a soldat cu peste 150 de morți, dintre care 50 de civili, dar și cu strămutarea a peste 130.000 de persoane.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Convorbire telefonică Emmanuel Macron–Donald Trump. Președintele francez a insistat asupra ”necesității absolute de a împiedica o recrudescență” a grupării Stat Islamic, pe fondul ofensivei turce în Siria

Published

on

Președintele francez Emmanuel Macron a insistat în cadrul unei convorbiri telefonice, luni seara, cu omologul său american Donald Trump asupra ”necesității absolute de a împiedica o recrudenscență” a grupării teroriste Stat Islamic, pe fondul operațiunii lansate de Turcia împotriva kurzilor și al retragerii trupelor americane din nordul Siriei, a informat Palatul Elysee, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Preşedintele francez a avut de asemenea convorbiri cu omologii săi turc Recep Tayyip Erdogan şi irakian Barham Saleh, a precizat preşedinţia franceză.

În cursul convorbirii cu Donald Trump, Emmanuel Macron ”a subliniat nevoia absolută de a împiedica o revenire a SI în regiune”, precizează Elysee.

Parisul şi alte capitale europene sunt preocupate de faptul că mulţi membri ai SI deţinuţi de kurzi ar putea reuşi să fugă şi că grupul jihadist va profita de haosul în domeniul securităţii pentru a se regrupa pe teren.

Convorbirea dintre Emmanuel Macron şi Recep Tayyip Erdogan a ”confirmat o divergenţă profundă de opinii asupra consecinţelor previzibile ale ofensivei turceşti în nord-estul Siriei”, a indicat de asemenea sursa citată.

Potrivit autorităților turce, Recep Tayyip Erdogan i-a explicat lui Emmanuel Macron ”obiectivele operațiunii” și ” a atras atenția asupra ameninţării reprezentate de grupările teroriste Statul Islamic şi Unităţile de protecţie a poporului (YPG) pentru securitatea Turciei şi integritatea teritorială a Siriei”.

Convorbirea telefonică dintre președintele francez Emmanuel Macron și omologul irakian Barham Saleh au avut drept subiect central ”riscurile umanitare și de securitate ale situației actuale” precum şi ”pe măsurile care trebuie luate în cadrul coaliţiei internaţionale împotriva Statului Islamic, care va trebui să facă faţă responsabilităţilor sale”. Emmanuel Macron şi-a exprimat dorinţa de ”consolidare a cooperării franco-irakiene” în acest context.

Lansată la 9 octombrie, operaţiunea turcă a deschis un nou front în conflictul din Siria, unde intervin actori regionali şi internaţionali, care a făcut din 2011 peste 370.000 de morţi şi milioane de refugiaţi.

Ofensiva turcă în nord-estul Siriei, intrată în cea de-a șaptea zi, a provocat proteste internaționale și s-a soldat cu peste 150 de morți, dintre care 50 de civili, dar și cu strămutarea a peste 130.000 de persoane.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Donald Trump a autorizat impunerea sancțiunilor împotriva Turciei. Președintele SUA îi cere omologului turc Recep Tayyip Erdogan să ”pună capăt invaziei” în Siria

Published

on

Statele Unite au impus sancțiuni care vizează trei miniștri turci printr-un decret prezidențial semnat de președintele american Donald Trump care vizează să convingă Ankara ”să înceteze imediat ofensiva” în Siria, a anunțat Administrația de la Washington, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Miniştrii Energiei, Apărării şi de Interne sunt vizaţi de măsurile americane, potrivit unui comunicat al Trezoreriei SUA. Bunurile lor potenţiale în Statele Unite sunt îngheţate şi tranzacţiile internaţionale în dolari sunt blocate.

Ministerele Apărării şi Energiei sunt de asemenea vizate ca instituţii.

Decretul semnat de preşedintele Trump prevede, de asemenea, blocarea intrării persoanelor sancţionate pe teritoriul Statelor Unite.

Documentul vizezează un număr foarte mare de oficiali turci implicați în acte care îi pun în pericol pe civili sau destabilizează nord-estul Siriei, dar în acest moment Administrația Trump a decis să aplice sancțiuni numai celor trei miniștri și două ministere.

Preşedintele american Donald Trump i-a cerut luni, în cadrul unei convorbiri telefonice, omologului său turc Recep Tayyip Erdogan să ”pună capăt invaziei” în Siria şi să declare ”încetarea focului imediat”, a declarat vicepreşedintele Mike Pence, relatează AFP, potrivit Agerpres

”Statele Unite doresc ca Turcia să înceteze invazia, să pună în aplicare imediat încetarea focului şi să înceapă negocierile cu forţele kurde în Siria pentru a pune capăt violenţei”, a menţionat Pence, adăugând că va merge în curând în Turcia la cererea preşedintelui Trump.

”Dacă operaţiunea Turciei continuă, aceasta va agrava o criză umanitară deja gravă şi în plină creştere, cu consecinţe potenţial dezastruoase”, a declarat secretarul de stat american, Mike Pompeo, într-un comunicat.

”Pentru a evita noi sancţiuni impuse în cadrul acestui nou decret prezidenţial, Turcia trebuie să pună capăt imediat ofensivei sale unilaterale în nord-estul Siriei şi să reia dialogul cu Statele Unite privind securitatea” în regiune, a avertizat acesta.

La rândul său, Congresul SUA ameninţă că va adopta rapid sancţiuni economice mult mai extinse împotriva Turciei.

Ofensiva turcă în nord-estul Siriei, intrată în cea de-a șaptea zi, a provocat proteste internaționale și s-a soldat cu peste 150 de morți, dintre care 50 de civili, dar și cu strămutarea a peste 130.000 de persoane.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending