Connect with us

NEWS

Patru variante de iesire din actuala criza a Europei

Published

on

HotNews a initiat un demers jurnalistic, solicitand unor economisti romani sa isi expuna opiniile legate de viitorul zonei Euro si al Uniunii Europene. Astazi este randul unui oficial al bancii de emisiune care prefera sa nu fie citat.
Scenariul 1. UE si Euro in granitele actuale. As spune ca inclusiv Grecia, macar din cauza infinitelor complicatii presupuse de iesire si de reconsiderarea sau nu a cel putin zeci de milioane- probabil sute-  de contracte, operatiuni, plati din Euro in Drahme. Reguli germane, deficite mici, cresteri salariale sub cresterea de productivitate, control bugetar la Bruxelles, sanctiuni scumpe.

Obligatoriu ar trebui regindit pactul Euro Plus dupa relansarea economica. El poate folosi ca instrument de asanare, dar, ulterior, ar impiedica recuperarea decalajelor, facind ca, indatorarea fiind interzisa, supapa sa ramina libera circulatie a fortei de munca: slujbele calificate/bine platite in nord, cei “lenesi” si pensionarii in sud. Probabil UK s-ar indeparta, nu cred in iesirea din Uniunea Europeana, ar pierde prea mult din punct de vedere comercial…

Scenariul 2. Scenariul insular. Germania mare, cu Euro. Incap sigur Olanda, Austria, Luxemburg, Finlanda, si ce-o mai fi prin Est. Probabil, din considerente politice, Franta. Restul tarilor nordice se pot asocia intr-o formula politica pe care deja o au la nivel informal. Tema resurselor de la Pol le-ar putea incuraja sa isi creasca greutatea politica.
In Sud… ce o fi, probabil devalorizari masive si haos. Desi eu nu pot imagina vreun argument solid prin care sa impui unui detinator de creanta denominata in Euro sa accepte transformarea ei in vreo moneda slaba. Caz in care devalorizarea nu ar mai avea sens, dimpotriva. In orice caz, uniunea vamala ar ramine, nimeni nu cred ca si-ar permite un razboi comercial probabil care sa se soldeze cu scumpiri pentru consumatorii deja nervosi.

Scenariul 3. Renuntarea completa la Euro. Nu cred. Nu vad cine si-ar permite costurile.

Dintre toate, cel mai probabil mi se pare de departe primul. Adica o zona Euro mai riguroasa, mai rigida de fapt. Conditionata insa de renuntarea la cea mai puternica rigiditate a sistemului din prezent. BCE va trebui sa dea drumul masinariei de facut bani. Ce grozavie!!!

Ca un ultim comentariu. Ceea ce mi se pare punctul slab al solutiilor de revenire la moneda nationala este ca politica monetara nu mai poate fi de folos odata ce ai datoria cea uriasa denominata in Euro. Decat daca iti apreciezi moneda. Iar conversia datoriilor intr-o alta moneda nu se poate face fara acordul creditorilor. O masura unilaterala, oricit de legislativa sau recunoscuta la nivel de state ar fi, cade in orice Tribunal sau Curte de Arbitraj. (vezi exemplul recent cu incercarea oficiala ratata de a spune ca CDS-urile grecesti nu pot fi marcate in cazul restructurarii ordonate).
Ceea ce inseamna ca revenirea la moneda nationala si deprecierea ulterioara ar fi bomboana de pe coliva…

Sursa articol: hotnews.ro

Sursa foto: banisiafaceri.ro

NEWS

COVID-19: Mai multe regiuni din România, pe lista roșie în Belgia. Autoritățile belgiene au interzis cetățenilor săi ”călătoriile ne-esențiale” în aceste zone

Published

on

© European Union, 2015

Belgia a interzis sâmbătă cetăţenilor săi “călătoriile ne-esenţiale” în mai multe regiuni din România (Centru, Sud-Est, Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia), Spania şi Elveţia, informează presa străină și Agerpres.

De asemenea, pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe din Belgia este precizat faptul că cetățenii români din aceste regiuni menționate sunt obligați începând cu 1 August să completeze un formulat online anteriori intrării pe teritoriul Blegiei. Aceștia for fi testați de autoritățile din Belgia, iar carantina devine obligatorie în anumite condiții. Mai multe informații aici.

Conform noilor măsuri, arată MAE, începând cu data de 1 august, autorităţile belgiene au inclus în zona roşie următoarele regiuni din România: Centru (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu); Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea); Sud-Muntenia (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman); Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea).

Din cauza situaţiei epidemiologice, au fost interzise, de asemenea, călătoriile ne-esenţiale în regiunile spaniole Navarra, Aragon, precum şi în oraşele Barcelona şi Lerida din Catalonia, în regiunea elveţiană în care se află Vaud, Valais şi Geneva, precum şi în regiunile Severoiztochen şi Yugozapaden din Bulgaria.

Oraşul britanic Leicester şi departamentul francez Mayenne sunt şi ele supuse aceleiaşi interdicţii.

Carantina şi testarea sunt obligatorii pentru călătorii care se întorc în Belgia din aceste zone.

Toate persoanele care intră în Regatul Belgiei în scop turistic vor fi obligate, începând cu 1 august, să completeze anterior intrării pe teritoriul belgian un formular online de identificare în care trebuie să furnizeze date de contact şi locurile în care au petrecut ultimele 14 zile.

Ca urmare a creşterii numărului de persoane infectate, în special în regiunea Anvers, Belgia a instituit săptămâna aceasta noi restricţii, reducând contactele autorizate, adunările publice şi extinzând situaţiile în care purtarea măştii de protecţie este obligatorie. La Anvers a fost instituită interdicţia de circulaţie pe timpul nopţii în intervalul orar 23:30 – 6:00.

Belgia a raportat sâmbătă un bilanţ total de 68.751 de cazuri de infectare cu noul coronavirus şi 9.841 de decese. Este una din ţările cu cel mai mare număr de morţi provocate de COVID-19 raportat la totalul populaţiei (85 de decese la 100.000 de locuitori).

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Raport: Un număr record de 212 apărători ai mediului au fost uciși în 2019, inclusiv doi pădurari români

Published

on

© Ministerul Mediului/ Facebook

Cel puțin 212 apărători ai mediului au fost uciși în 2019, înregistrându-se astfel un nou record, arată un raport al raport al organizaţiei neguvernamentale britanice Global Witness, dat publicității miercuri, care menţionează şi omorârea a doi pădurari în România, singurele crime de acest fel din Europa, informează Agerpres.

”Într-o perioadă în care avem în mod special nevoie să protejăm planeta împotriva industriilor distructive şi care emit CO2, crimele asupra apărătorilor mediului şi ai pământurilor nu au fost niciodată atât de numeroase” de la începutul realizării bilanţului, în 2012, conform Global Witness.

Cifrele depășesc precedentul record întregistrat în 2017, când 207 apărători ai mediului au fost uciși. ONG-ul atrage atenția în acest context că, la fel ca în fiecare an, ”cifrele noastre sunt aproape sigur subevaluate”.

Printre victime se numără lideri ai populaţiilor indigene, pădurari sau activişti obişnuiţi.

Jumătate dintre crimele înregistrate în 2019 au fost comise dor în două țări: Columbia, care cu cele 64 de victime se plasează detaşat pe prima poziţie într-o Americă Latină care reprezintă două treimi din acest bilanţ, şi Filipine, cu 43 de morţi.

Mineritul este sectorul unde s-au înregistrat cele mai multe victime în rândul apărătorilor mediului, și anume 50 de decese. Acesta este urmat de industria agricolă, unde 34 de militanți, mare parte din Asia, care s-au opus exploatărilor de ulei de palmier, zahăr sau de fructe tropicale și-au pierdut viața.  

Lupta împotriva exploatărilor forestiere a făcut la rândul său 24 de victime, o creştere de 85% comparativ cu 2018, în contextul în care pădurile sunt esenţiale în combaterea încălzirii climatice.

Global Witness notează de asemenea că 33 de militanţi au fost ucişi în Amazonia (în mare majoritate în Brazilia), luptând contra defrişărilor determinate în special de mari proiecte miniere şi agricole.

nsă apărarea pădurilor poate costa viaţa şi în Europa, continent unde au avut loc totuşi cele mai puţine crime asupra apărătorilor mediului – două, ambele în România, precizează raportul.

Astfel, în România, unde unele dintre cele mai importante păduri virgine din Europa sunt victima unei exploatări sălbatice, pădurarul Liviu Pop a fost ucis în octombrie după ce a surprins tăietori ilegali de lemne. O lună mai devreme, un altul a fost ucis cu o lovitură de topor în cap. Raportul mai subliniază că anul trecut în România au fost înregistrate sute de ameninţări şi atacuri asupra pădurarilor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul general al ONU subliniază că pandemia de COVID-19 oferă șansa de a ”reinventa zonele urbane”: Este momentul să regândim lumea urbană prin construirea unor oraşe mai reziliente şi sustenabile

Published

on

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a subliniat marți că pandemia de coronavirus reprezintă ocazia de a reinventa zonele urbane, în contextul în care această criză ”a expus inegalități adânc înrădăcinate”, informează DPA, citat de Agerpres.

”Oraşele duc întreaga povară a crizei, multe dintre ele cu sisteme sanitare sub presiune, cu servicii de apă şi canalizare inadecvate şi alte provocări. Acum este momentul să regândim şi să reinventăm lumea urbană… Acum este şansa noastră de a ne reface mai bine, prin construirea unor oraşe mai reziliente, mai incluzive şi sustenabile”, a afirmat Guterres într-un mesaj video.

Secretarul general al ONU a prezentat un rezumat al politicii în acest sens, în care a precizat că răspunsul la pandemia de coronavirus este necesar pentru lupta împotriva inegalităților și salvgardarea coeziunii sociale, cum ar fi garantarea unor locuițe de urgență pentru persoanele fără adăpost.

Astfel, pentru a fi în armonie cu Obiectivele de dezvoltare durabilă, Antonio Guterres a punctat că zonele urbane ar trebui să urmărească o redresare economică ecologică, rezilientă şi incluzivă, menţionând oraşele care au îmbunătăţit deja mobilitatea, siguranţa şi calitatea aerului prin crearea de noi benzi pentru biciclete şi zone pietonale.

Amintim că la summitul ONU privind dezvoltarea din septembrie 2015 s-a adoptat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, un program de acţiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal şi care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economic, social şi de mediu.

Central Agendei 2030 se regăsesc cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităţilor şi a injustiţiei şi protejării planetei până în 2030.

La nivel european, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a prezentat la 11 decembrie 2019 inițiativă ambițioasă a Executivului european – Pactul Ecologic European – prin care acesta dorește să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Pactul Ecologic European oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea.

Ulterior, la începutul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat o propunere de a consacra în legislație angajamentul politic al UE de a fi neutră din punct de vedere climatic până în 2050, pentru a proteja planeta și cetățenii europeni.

Actul legislativ privind clima include măsuri pentru a monitoriza progresele înregistrate și pentru o adaptare a acțiunilor, pe baza sistemelor existente, cum ar fi procesul de guvernanță pentru planurile naționale privind energia și clima ale statelor membre, rapoartele periodice ale Agenției Europene de Mediu și cele mai recente dovezi științifice privind schimbările climatice și impactul acestora. Progresele vor fi analizate o dată la cinci ani, în conformitate cu evaluarea la nivel global prevăzută în Acordul de la Paris.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending