Europarlamentarul Victor Negrescu a solicitat miercuri, în Comisia pentru Petiții a legislativului european, ca Parlamentul European și Comisia Europeană să conteste legalitatea veto-ului aplicat de Austria împotriva aderării României la spațiul Schengen, ca urmare a încălcării legislației și a tratatelor europene, dar și a discriminării românilor.

”Instituțiile europene trebuie să reacționeze la nedreptatea comisă împotriva românilor prin veto-ul aplicat de guvernele din Austria și Olanda împotriva intrării României în spațiul Schengen. Așa cum Parlamentul European a arătat prin rezoluțiile adoptate, documente la care am contribuit activ, România îndeplinește de 12 ani toate criteriile tehnice specifice spațiului Schengen. Precizez faptul că, în perioada în care am fost ministru al afacerilor europene, România a intrat în ultimul mecanism de cooperare tehnică privind Schengen. Grupul Social-Democrat a cerut și a susținut dezbaterea acestei petiții cu scopul de a sublinia discriminarea comisă prin votul din decembrie, dar și pentru a solicita reacția legislativului european și a Comisiei privind aplicarea acestui veto, care contravine legislației și tratatelor europene”, a menționat eurodeputatul social-democrat, Victor Negrescu, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Reprezentantul României în Parlamentul European a subliniat impactul negativ pe care l-a avut blocarea aderării țării noastre la zona de liberă circulație și a solicitat ca legislativul european să mențină petiția deschisă și să intervină direct în această cauză, precum și ca reprezentanții Austriei și Olandei să explice veto-ul aplicat, în contextul în care nu există niciun argument juridic, iar motivațiile aduse de aceștia nu respectă prevederile europene și afectează credibilitatea funcționării Uniunii Europene.

Acesta a reamintit că încă din anul 2015 a solicitat ca Parlamentul European și Comisia să atace Consiliul în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

“La momentul respectiv, am discutat în această comisie parlamentară o altă petiție pe care am inițiat-o împreună cu PES activists România, semnată de peste 50.000 de români. Blocarea aderării României generează costuri suplimentare pentru cetățeni și companii, conducând inclusiv la un impact negativ asupra mediului și asupra siguranței publice”, a avertizat Negrescu.

 El a precizat că absența argumentelor de natură juridică sau tehnică conduce la o creștere galopantă a euroscepticismului, iar faptul că politicienii din Austria au motivat decizia lor invocând date eronate, care contrazic informațiile prezentate de Comisie, reprezintă o încălcare a autorității executivului european.

“Susținem nevoia ca legislativul european să mențină petiția deschisă, să intervină direct în această cauză”, a mai spus el.

În consecință, europarlamentarul a cerut mai multe măsuri, printre care:

• Includerea în cadrul rezoluției adoptate de Comisia pentru Petiții a faptului că se constată discriminarea cetățenilor europeni și nerespectarea tratatelor și regulamentelor europene;
• Inițierea de către Parlamentul European a contestării deciziei adoptate de Consiliul JAI, inclusiv în fața Curții de Justiție a UE, așa cum a mai făcut-o pe subiectul Schengen;
• Convocarea Comisiei, Consiliului UE și a reprezentanților Austriei și Olandei în cadrul unei audieri în vederea prezentării diferitelor puncte de vedere și a modului în care se va rezolva acest conflict de natură juridică;
• Convocarea unui nou vot în cadrul Consiliului JAI în vederea aprobării aderării României la spațiul Schengen.

Eurodeputatul Victor Negrescu a avut o nouă întâlnire cu comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, pentru ”a discuta despre aderarea României la spațiul Schengen, acțiunile pe care executivul european le întreprinde în această direcție, dar și despre modul în care putem schimba veto-ul aplicat de guvernul de dreapta din Austria”.

Cu acest prilej, europarlamentarul a solicitat Comisiei Europene ”să medieze dialogul dintre România și Austria cu scopul de a identifica o soluție care să ducă la un vot pozitiv, cât mai curând posibil”.

De asemenea, Victor Negrescu a propus ca ”executivul european să organizeze noi reuniuni tehnice menite să mențină subiectul sus pe agenda europeană”.

Amintim că, în cadrul Consiliului justiție și afaceri interne din 8 decembrie, Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație, astfel că nu s-a întâlnit unanimitatea necesară pentru ca și aceste două state, alături de Croația, care a primit atunci undă verde, să devină membre ale spațiului Schengen. 

Citiți și

Președinția Suediei la Consiliul UE, „foarte angajată” față de realizarea procesului de extindere a Schengen pentru a include România și Bulgaria

Cum țara noastră și cea vecină au fost propuse la pachet, votul a reprezentat o respingere și a României. Olanda a ținut să se consemneze în minuta ședinței că este de acord cu aderarea României, dar nu și cu cea a Bulgariei care, în viziunea sa, nu este pregătită momentan pentru acest pas și că mai este nevoie de încă un raport al Mecanismului de Cooperare și Verificare înainte de a-și regândi poziția.

În cazul Austriei, cancelarul acestei țări a opinat că nu poate fi de acord cu extinderea Schengen atât timp cât acesta este nefuncțional, aducând drept argument numărul de migranți ilegali care au ajuns în țara sa fără să fi fost înregistrați în prealabil de alte țări.

Marți, Comisia Europeană a adoptat o comunicare ce prezintă cadrul strategic pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor pe 5 ani și o recomandare adresată statelor membre privind recunoașterea reciprocă a deciziilor de returnare și accelerarea returnărilor.

În cadrul reuniunii sale extraordinare din 9 februarie 2023, Consiliul European a reiterat importanța asigurării unui control eficace al frontierelor externe terestre și maritime ale UE, ca parte a unei abordări cuprinzătoare a migrației.

Înainte de următoarea reuniune a Consiliului European în care se va face un bilanț al situației, Comisia a realizat, prin intermediul acestor inițiative, o parte dintre acțiunile-cheie menționate în scrisoarea președintei von der Leyen și în concluziile Consiliului European din 9 februarie.

Europarlamentarul Victor Negrescu a solicitat, în plenul Parlamentului European, accesul rapid la fondurile de pre-aderare pentru Republica Moldova, în contextul dificil cu care se confruntă țara din cauza proximităţii războiului din Ucraina și al acțiunilor destabilizatoare ale Federației Ruse.

Reprezentantul României în Parlamentul European a subliniat faptul că țara noastră sprijină activ Republica Moldova și a solicitat Comisiei Europene și statelor membre să ofere acces, cu celeritate, la resursele financiare de pre-aderare de care țara vecină are nevoie.

„În momentul de față țara mea, România, asistă Republica Moldova oferindu-i de la sprijin financiar până la resursele energetice, resurse de care are nevoie, în timp ce promisiunile donatorilor întârzie să apară. Facem apel la Comisia Europeană și la statele membre să ofere acces rapid la fondurile de pre-aderare pentru Republica Moldova, integrând și expertiza existentă în regiune, pentru a ne asigura că aceste resurse sunt folosite adecvat și în interesul cetățenilor. Scopul este de a menține calea europeană a Republicii Moldova și de a asigura reziliența democratică a țării, așa că, nu trebuie să mai întârziem, trebuie să acționăm acum’’, a declarat eurodeputatul român.

Eurodeputatul Victor Negrescu a făcut apel la solidaritatea europeană și a subliniat în intervenția sa faptul că țara vecină se confruntă cu o serie de provocări generate de acțiunile Federației Ruse, în special în ultimele săptămâni, care necesită un răspuns concret din partea Uniunii Europene.

„Republica Moldova are nevoie de sprijinul nostru în contextul în care stabilitatea sa este pusă în pericol. În ultimele săptămâni, autoritățile de la Chișinău s-au confruntat cu presiuni și cu situații fără precedent și au descoperit implicarea directă a Federației Ruse în încercarea de a destabiliza țara prin organizarea unor proteste violente. Astfel de incidente dovedesc faptul că Uniunea Europeană trebuie să treacă de la teorie, la practică’’, a declarat eurodeputatul social-democrat, Victor Negrescu.