Ministrul Bogdan Aurescu a avut joi noi consultări cu consilierul pentru securitate națională al președintelui SUA, Jake Sullivan, împreună cu omologii săi de pe flancul estic al NATO reuniți în formatul “București 9”, privind situația de securitate din apropierea Ucrainei și din regiunea Mării Negre.

“Am subliniat importanța unității transatlantice în acțiunile noastre“, a spus Aurescu, după discuții pe care le-a descris drept “substanțiale”, într-o postare pe Twitter.

Aceeași unitate occidentală în fața Rusiei a fost invocată și de secretarul de stat american Antony Blinken, aflat la Berlin pentru întâlnirii cu omologii german, francez și britanic, de unde a anunțat sancțiuni împotriva a patru agenți ruși care acționau pentru destabilizarea Ucrainei.

În cadrul convorbirii cu Sullivan, a doua din ultima lună, Aurescu a mulțumit Statelor Unite pentru solidaritate și pentru anunțul de a suplimenta numărul de trupe care situația se înrăutățește pe flancul estic.

Substantive exchange 2day w/@JakeSullivan46 & #Allies in #B9 Format on t/worrying #security situation in proximity of #Ukraine & at #BlackSea.Stressed t/importance of transatlantic unity in our actions. Thanked US🇺🇸 4 solidarity, incl w/troops if t/situation worsens #EasternFlank

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) January 20, 2022

Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, a avertizat miercuri președintele american Joe Biden, într-o conferință de presă susținută la Casa Albă pentru a face bilanțul unui an de la preluarea mandatului. Anunțul a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu.

Afirmațiile lui Biden reprezintă a patra iterație în 40 de zile a angajamentului SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO și față de apărarea aliaților estici. Astfel, România a făcut și face parte din mecanismul de consultări pe care SUA l-au inițiat cu partenerii europeni.

Un astfel de moment a avut loc și între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american, în care Blinken a reafirmat angajamentul SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO. 

Discuția în format B9 la nivelul miniștrilor de externe a reprezentat cea de-a treia consultare în plan multilateral dintre SUA și aliații săi est-europeni din ultima lună. Luna trecută, după o discuția telefonică cu Vladimir Putin, președintele Biden a discutat la telefon cu ceilalți lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul București (B9), consultări al căror subiect principal a vizat situația îngrijorătoare de securitate în flancul estic al NATO și în regiunea Mării Negre. La acel moment, președintele Joe Biden a subliniat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. În același cadru, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru creșterea prezenței militare a NATO și a Statelor Unite în România și la Marea Neagră. 

Tot în decembrie anul trecut, miniștrii de externe din țările NATO de pe flancul estic au participat la consultări cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden în format “București 9”. Și cu acel prilej, SUA au transmis un angajament puternic pentru securitatea aliaților NATO.

Discuții România – SUA pe marginea acestei situații au avut loc și la nivelul consilierilor pentru securitate națională ai președinților Joe Biden și Klaus Iohannis, care au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră.

De altfel, Statele Unite au promis în mai multe rânduri în ultima perioadă că dacă Rusia va invada militar Ucraina, SUA își “vor fortifica aliații de pe flancul estic cu capacități suplimentare ca răspuns la o astfel de escaladare” și sunt pregătite să consolideze ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”. 

Șefii diplomațiilor așa-numitei “cvadrilaterale transatlantice” – SUA, Marea Britanie, Franța și Germania – s-au întrunit joi la Berlin pentru a reafirma disponibilitatea lor de a impune Rusiei consecințe masive și costuri economice severe dacă va interveni militar în Ucraina. Mai mult, într-un comunicat separat, Departamentul de Stat al SUA a anunțat că Washington-ul impune sancțiuni împotriva a patru persoane care au legătură cu activitățile de influență desfășurate de serviciile de informații rusești, menite să destabilizeze Ucraina.

Secretarul de stat american Antony Blinken, miniștrii de externe german și francez Annalena Baerbock și Jean-Yves Le Drian și ministrul de stat britanic James Cleverly au discutat în capitala despre angajamentele diplomatice recente cu Rusia și despre eforturile comune de descurajare a unei noi agresiuni rusești împotriva Ucrainei.

Discuțiile au avut loc după dialogurile intense de săptămâna trecută privind propunerile de securitate ale Rusiei, care vizează blocarea accesului Ucrainei spre Occident și încetarea activităților NATO și SUA în țările aliate din Europa de Est, dar și după noi contacte diplomatice ce au avut loc în această săptămână la Kiev, Moscova, Berlin sau Bruxelles.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, cei patru miniștri au discutat “inclusiv despre disponibilitatea aliaților și partenerilor de a impune Rusiei consecințe masive și costuri economice severe pentru astfel de acțiuni”. Ulterior, Antony Blinken a anunțat într-un comunicat că “Statele Unite impun sancțiuni împotriva a patru persoane care au legătură cu activitățile de influență în curs de desfășurare, dirijate de serviciile de informații rusești, menite să destabilizeze Ucraina“.

“Înainte de o potențială invazie ulterioară a Ucrainei, serviciile de informații rusești, în principal Serviciul Federal de Securitate (FSB), o entitate sancționată de SUA, au recrutat cetățeni ucraineni în poziții cheie pentru a avea acces la informații sensibile. FSB se folosește de acești funcționari în încercarea de a crea instabilitate în Ucraina”, a spus el.

În întâlnirea cu omologii său europeni, Blinken a afirmat angajamentul SUA față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

El a declarat că puterile occidentale sunt unite în faţa Rusiei, iar Moscova nu se bucură de o “forţă” comparabilă cu a lor. Blinken a insistat că atât SUA, cât şi partenerii lor europeni demonstrează o “unitate” pe care Moscova nu o are.

Occidentalii “acţionează împreună pe o singură voce când este vorba de Rusia. Această unitate ne conferă forţă – o forţă – aş putea adăuga – pe care Rusia nu o are şi nu o poate egala”, a declarat Blinken după întâlnirile de la Berlin, informează Agerpres.

Antony Blinken s-a deplasat la Berlin după o vizită la Kiev, unde a avertizat că Rusia poate ataca foarte rapid Ucraina, înainte de a se îndrepta vineri spre Geneva pentru a se întâlni cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov și a căuta o “portiţă de ieşire diplomatică” din criză.

Annalena Baerbock a găzduit reuniunea miniștrilor de externe ai cvadrilateralei transatlantice după ce s-a aflat la Kiev pentru a oferi asigurări de sprijin pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei și la Moscova pentru a avertiza Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”. Tot la Kiev a fost prezentă și șefa diplomației canadiene, Melanie Joly, care a avertizat că orice incursiune rusă în Ucraina va avea consecințe grave, inclusiv sancțiuni coordonate foarte dure.

Tot la Berlin, dar marți, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

“Aliații NATO sunt pregătiți să analizeze modul în care putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să revină asupra deciziei sale de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO. Ar trebui să abordăm, de asemenea, securitatea europeană, nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt, de asemenea, pregătiți să discute propuneri concrete privind modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a precizat el.

Însă, ideea unei propuneri europene pentru o ordine europeană de securitate și stabilitate bazată pe reguli a fost și pe buzele lui Emmanuel Macron, care a prezentat miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, prioritățile președinției franceze a Consiliului UE. El a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”. În schimb, șeful diplomației europene Josep Borrell a precizat că UE nu va înainta propriile propuneri de securitate Rusiei.

Săptămâna trecută a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa la Viena. Reuniunile au avut loc pe fondul acumulărilor masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina și a propunerilor de securitate ale Moscovei, care solicită ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Premierul Nicolae Ciucă a avut joi, 20 ianuarie, o convorbire telefonică cu prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavriliţa, în contextul în care Parlamentul de la Chișinău a decis instituirea stării de urgență în sectorul energetic, în Republica Moldova, din cauza riscului suspendării livrării de gaz de către concernul rus Gazprom.

Cei doi premieri au discutat despre posibilitatea asigurării cantităților necesare de păcură Republicii Moldova, urmând ca România să primească și o solicitare în acest sens, care să fie analizată în scurt timp, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, cei doi oficiali au vorbit și despre pregătirea următoarei ședințe comune de guvern, care urmează să aibă loc în viitorul apropiat.

În cadrul convorbirii telefonice, premierul Nicolae Ciucă a reiterat deschiderea şi disponibilitatea României de a sprijini Republica Moldova.

Citiți și: Premierul Nicolae Ciucă, întrevedere cu omologul Natalia Gavrilița: Dorim să încheiem un nou acord privind acordarea de asistență financiară nerambursabilă în beneficiul Republicii Moldova

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru a precizat miercuri că Executivul a aprobat memorandumul în baza căruia România va putea acorda în continuare asistenţă tehnică şi financiară către Republica Moldova în mai multe domenii, pentru a-i sprijini parcursul european. 

De asemenea, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a declarat în septembrie, într-o conferință comună de presă cu omologul său moldovean, Nicole Popescu, că  România va sprijini cu prioritate proiectele de interconectare cu Republica Moldova, un nou acord de asistență nerambursabilă între București și Chișinău, reforma justiției și avansarea luptei anti-corupție.