#RO2019EU
Phil Hogan, comisar european pentru agricultură, și ministrul Petre Daea au subliniat, la București, importanța bioeconomiei drept catalizator în agricultură din punctul de vedere al obiectivelor de mediu și al creării de noi locuri de muncă
Published
4 years agoon

Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, susţine că în noua Politică Agricolă Comună (PAC) vor exista mai mulţi bani pentru fermierii mici şi medii din ţările Uniunii Europene, iar prin adoptarea unei strategii în domeniul bioeconomiei se vor putea crea în următorii 10-12 ani în jur de un milion de noi locuri de muncă în UE. La rândul său, ministrul român al agriculturii, Petre Daea a afirmat că, în cadrul Preşedinţiei României, Consiliul a făcut o prioritate din subiectul bioeconomiei și cercetării deoarece acestea sunt baza dezvoltării durabile și la standarde tot mai înalte impuse de Politica Agricolă Comună (PAC), relatează Agerpres.
Declarațiile celor doi oficiali au fost făcute în contextul reuniunii informale a miniştrilor Agriculturii şi Pescuitului din statele membre ale Uniunii Europene (Consiliul informal), eveniment organizat la Palatul Parlamentului din Bucureşti, în contextul exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Evenimentul, cu tema principală ,,Cercetarea în Agricultură şi Bioeconomie – Crearea de sinergii”, a fost prezidat de ministrul agriculturii, Petre Daea.
Potrivit ministrului Petre Daea, cercetarea şi bioeconomia reprezintă priorităţi-cheie în domeniul agriculturii, deoarece acestea permit fermierilor din ţările Uniunii Europene să se alinieze la standardele tot mai înalte impuse de Politica Agricolă Comună (PAC), mai ales la cele de mediu şi climă. De asemenea, bioeconomia este una dintre prioritățile promovate de Președinția Consiliului în domeniul agriculturii.
,,Preşedinţia română a identificat bioeconomia drept una dintre priorităţile sale marcante, organizând în acest sens Conferinţa la nivel înalt privind cercetarea agricolă – bază de dezvoltare a agriculturii europene, a zonelor rurale şi a bioeconomiei, eveniment care a avut loc la Bucureşti în data de 5 aprilie 2019. Această conferinţă a avut o serie de obiective ambiţioase: identificarea soluţiilor care să permită o integrare largă a agriculturii în bioeconomie, în economia circulară şi participarea mai amplă a ţărilor din Europa de Est la programul UE pentru cercetare şi inovare Orizont 2020, stabilirea priorităţilor în domeniul cercetării agricole pentru a îndeplini noile cerinţe privind bioeconomia şi economia circulară”, a adăugat ministrul român al Agriculturii.
Șeful de la Agricutură a reiterat astăzi necesitatea de a readuce în discuţie cercetarea agricolă şi bioeconomia, elemente catalizatoare pentru agricultură, luând în considerare viitoarea reformă a Politicii Agricole Comune.
,,În domeniul agriculturii, cercetarea şi bioeconomia reprezintă priorităţi-cheie, menite să permită fermierilor din ţările UE alinierea la standardele tot mai înalte impuse de PAC, mai ales la cele de mediu şi climă. De asemenea, vreau să subliniez demersurile Uniunii Europene pentru susţinerea cercetării şi inovării, concretizate în programul-cadru de cercetare actual al UE ‘Orizont 2020’, politica de dezvoltare rurală şi strategia pe termen lung intitulată ‘O abordare strategică a cercetării şi inovării în domeniul agriculturii în UE’, finalizată de Comisie în iulie 2016. În cadrul dezbaterii, discuţiile au fost legate de faptul că politicile solide şi instrumentele adecvate au o deosebită relevanţă pentru a asigura transmiterea către fermieri a cunoştinţelor şi a rezultatelor acestor cercetări”, a mai spus Daea.
În context, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, a declarat că în noua Politică Agricolă Comună (PAC) vor exista mai mulţi bani pentru fermierii mici şi medii din ţările Uniunii Europene, iar prin adoptarea unei strategii în domeniului bioeconomiei se vor putea crea în următorii 10-12 ani în jur de un milion de noi locuri de muncă în UE.
,,După cum vedeţi, sunt discuţii intense în Consiliul Agriculturii despre bugetul PAC tocmai acum pe preşedinţia României, iar acest lucru se va decide până la sfârşitul anului la nivelul Parlamentului European. Comisia Europeană a evidenţiat importanţa de a avea mai mulţi bani pentru fermierii mici şi medii. Asta este propunerea noastră […] Vrem să creăm circa un milion de joburi noi în ţările UE în următorii 10-12 ani şi vom identifica azi în Consiliu paşii concreţi ca să ne asigurăm că întregul mediu rural va beneficia de investiţii”, a declarat, marţi, la Bucureşti, Phil Hogan.
Ministrul român a mai punctat faptul că modernizarea în noua Politică Agricolă Comună trebuie să se axeze în principal pe construirea unui sistem funcţional de cunoaştere şi inovare agricolă (AKIS), dar şi pe cooperarea şi integrarea sectorului primar în lanţurile de valori bioeconomice pentru asigurarea dezvoltării durabile.
Bioeconomia acoperă toate sectoarele şi sistemele care se bazează pe resurse biologice. Acesta este unul dintre cele mai mari şi mai importante sectoare ale UE, care include agricultura, silvicultura, pescuitul, alimentele, bioenergia şi bioprodusele, cu o cifră de afaceri anuală de aproximativ două miliarde de euro şi în care muncesc aproximativ 18 milioane de persoane. De asemenea, acesta este un domeniu esenţial pentru stimularea creşterii în zonele rurale şi de coastă.
UE finanţează deja cercetarea, demonstrarea şi punerea în aplicare a unor soluţii durabile, bazate pe incluziune şi circulare, inclusiv cu 3,85 miliarde de euro alocate în cadrul actualului program de finanţare al UE, Orizont 2020.
Pentru perioada 2021-2027, Comisia a propus alocarea a 10 miliarde euro în cadrul programului Orizont Europa pentru alimente şi resurse naturale, inclusiv pentru bioeconomie.
În cadrul reuniunii informale au fost prezenţi, alături de miniştrii pentru Agricultură şi Pescuit din statele membre UE, comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, directorul general al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene, Jerzy Plewa, directorul general al Secretariatului General al Consiliului, Angel Boixareu Carrera, şi secretarul general al COPA-COGECA, Pesonen Pekka Juhana.
Oficialii europeni prezenţi la Bucureşti au efectuat, în intervalul 2-3 iunie, vizite în teren pentru a vedea investiţii importante din domeniul agricol realizate în România.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
-
Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să compenseze pierderile suferite de fermierii din țările de la granița cu Ucraina pentru ca aceștia să-și poată continua activitatea
-
Victor Negrescu, desemnat responsabilul Comisiei pentru Educație şi Cultură din PE pentru Anul European al Competențelor
-
Bruxelles-ul stabilește acțiuni pentru echiparea dialogului social cu mijloacele necesare pentru a se adapta la noile tendințe de pe piața forței de muncă în contextul tranzițiilor digitală și ecologică
-
Eurobarometru: Peste 75% dintre români sunt îngrijorați de creșterea costului vieții, extinderea războiului din Ucraina și excluderea socială
-
Programul Educație și Ocupare, cu o alocare de 4,3 mld. de euro, a fost aprobat de CE. Marcel Boloș: Un milion de români vor fi sprijinițI pentru continuarea studiilor sau pentru obținerea unui loc de muncă
-
Palatul Élysée: Comentariile președintelui Macron privind oferirea de garanții de securitate Rusiei au fost „scoase din context”
#RO2019EU
Klaus Iohannis l-a decorat pe Donald Tusk, un “vechi prieten al României și un adevărat european”, rememorând “discursurile inspiratoare” ale acestuia în limba română
Published
2 years agoon
June 24, 2021
Președintele Klaus Iohannis l-a decorat joi, la Bruxelles, pe Donald Tusk, actualul președinte al PPE și fostul președinte al Consiliului European, pentru contribuția sa excepțională în sprijinul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene din 2019, amintind că “în calitate de președinte al Consiliului European, Donald Tusk a navigat cu înțelepciune în ape agitate, reușind să mențină Uniunea puternică și coerentă chiar și în vremuri dificile, o expresie a angajamentului său față de idealul european”.
Ceremonia în cadrul căreia Tusk a primit cea mai înaltă distincție a statului român – Ordinul Steaua României în grad de Mare Cruce a avut loc la sediul Reprezentanței Permanente a României la Uniunea Europeană, în marja summit-ului liderilor PPE și a reuniunii Consiliului European.
“Îmi face o deosebită plăcere ca astăzi, în cadrul acestei festivități, să onorăm o mare personalitate și un adevărat și apropiat prieten al României – Excelența Sa, domnul Donald Tusk, fostul președinte al Consiliului European. (…) Donald Tusk este un vechi prieten al României și un adevărat european. Ne amintim cu toții de discursurile sale inspiratoare în limba română pe care le-a susținut la începutul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, la Ateneul Român, și la Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, dar și de afinitățile sale strânse cu România și cu numeroase simboluri culturale cu care rezonează profund poporul român“, a spus Iohannis în cadrul alocuțiunii susținute cu prilejul înmânării distincției.
Șeful statului a afirmat că Donald Tusk este una dintre cele mai euro-entuziaste personalități europene, jucând un rol important în consolidarea Uniunii Europene, în transformarea acesteia la nivel global și în asigurarea unității națiunilor UE.
“Acest atașament profund față de cauza europeană a inspirat liniile de acțiune ale Președinției române la Consiliul Uniunii Europene, în urmă cu doi ani. De-a lungul mandatului său, Președintele Tusk a susținut în mod semnificativ acțiunile desfășurate de Președinția noastră la Consiliul UE, contribuind la succesul acesteia, un succes important nu numai pentru România și poporul român, ci și pentru obiectivul comun de consolidare a proiectului european în ansamblu”, a mai spus președintele.
Klaus Iohannis a rememorat că Donald Tusk și-a adus contribuția definitorie “la ceea ce suntem mândri să numim astăzi „spiritul de la Sibiu”.
“Summitul informal organizat în România și prezidat de Donald Tusk a transmis un mesaj puternic de unitate în întreaga Europă, de angajament față de consolidarea în continuare a drumului nostru comun și de încredere în viitorul Uniunii Europene. În discursul său de la sfârșitul Consiliului European din iunie 2019, președintele Tusk și-a exprimat aprecierea pentru toate rezultatele înregistrate de Președinția română la Consiliul UE, de la adoptarea a peste 90 de dosare legislative, până la progresul important în ceea ce privește Cadrul Financiar Multianual, precum și organizarea Summitului de la Sibiu”, a detaliat acesta.
Președintele a reamintit că Donald Tusk a avut o relație strânsă cu România și în perioada 2007-2014, când era premier al Poloniei.
Din poziția de lider al Consiliului European, Donald Tusk a avut o relație apropiată cu România, momentele culminante fiind discursul său în limba română susținut la Ateneul Român, cu ocazia debutului președinției României la Consiliul UE, și summitul de la Sibiu, din data de 9 mai, prima reuniune a liderilor europeni desfășurată chiar de Ziua Europei.
“Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, la 10 ianuarie 2019.
”Aș dori să-i mulțumesc președintelui Klaus Iohannis. Când ne-am întâlnit în ianuarie, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Ați organizat un summit excepțional. Puteți fi mândri de munca depusă. Pur și simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu”, a spus Tusk, la 9 mai 2019.
Apoi, la finalul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, Donald Tusk a transmis un nou mesaj în limba română – ”Mulțumesc Klaus, mulțumesc România” -, în semn de apreciere pentru rezultatele primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.
Nu în ultimul rând, Donald Tusk a susținut în martie 2020, la București, discursul de laudatio cu ocazia decernării Premiului European Coudenhove-Kalergi 2020 președintelui Klaus Iohannis pentru ”merite remarcabile în calitate de om politic care contribuie decisiv la integrarea europeană a României”.
#RO2019EU
Directiva gazelor negociată de președinția României la Consiliul UE protejează Europa de monopolul Rusiei: Germania a refuzat să acorde conductei Nord Stream o derogare de la directiva europeană
Published
3 years agoon
May 16, 2020
Autoritatea de reglementare în domeniul energiei din Germania (Bundesnetzagentur) a refuzat vineri să acorde o derogare de la Directiva UE privind gazele naturale pentru operatorii gazoductului Nord Stream 2, dând o nouă lovitură acestui proiect ce vizează transportul gazelor naturale din Rusia în Germania via Marea Baltică, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
Bundesnetzagentur a anunţat vineri că proiectul conductei Nord Stream 2 nu poate beneficia de o derogare de la normele privind “unbundling” prevăzute în Directiva UE privind gazele naturale, care cer ca producţia, transportul şi distribuţia de energie să fie organizate independent, pentru secţiunea care trece prin teritoriul Germaniei. Decizia Autorităţii de reglementare în domeniul energiei din Germania înseamnă costuri şi întârzieri mai mari pentru consorţiul Nord Stream 2, deoarece sugerează că ar putea fi nevoie să fie înfiinţată o companie care să se ocupe de transportul gazelor şi de asemenea să fie cerute oferte de la terţe părţi care să participe la licitaţii.
Directiva UE privind gazele naturale invocată de autoritățile germane reprezintă un act legislativ al Uniunii negociat în timpul președinției României la Consiliului Uniunii Europene, normele privind “unbundling” fiind un element cheie al directivei. În luna februarie a anului 2019, președinția României la Consiliul UE și Parlamentul European au încheiat acordul privind revizuirea directivei pentru importul de gaze naturale, un text legislativ care stipulează ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”.
Autoritatea de reglementare a apreciat că grupul de companii care stă în spatele Nord Stream 2, care pe lângă Gazprom include Uniper, Wintershall-Dea, Shell, OMV şi Engie, nu se califică pentru o derogare deoarece conducta nu a fost finalizată până la data de 23 mai 2019. După anunţarea deciziei de vineri a Bundesnetzagentur, consorţiul Nord Stream 2 a informat că are la dispoziţie o lună pentru a evalua decizia şi a lua în considerare care vor fi acţiunile sale viitoare, inclusiv un recurs. “Experţii în dreptul internaţional au confirmat că restrângerea termenului “finalizat” la încheierea construcţiei fizice a unui gazoduct ar încălca protecţia aşteptărilor legitime şi alte drepturi fundamentale din legislaţia UE”, a informat consorţiul.
Proiectul Nord Stream 2, derulat de un consorţiu condus de grupul rus Gazprom, este deja în întârziere şi se confruntă cu opoziţia politică a Washingtonului precum şi a Ucrainei şi Poloniei, ţări prin care trece în prezent gazul natural rusesc în drumul spre consumatorii din Europa Occidentală. Termenul iniţial de finalizare a proiectului Nord Stream 2 era primul semestru din 2020. Însă la finele lunii decembrie 2019, preşedintele american Donald Trump a promulgat legea ce impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2. Imediat, principalul subcontractor al consorţiului Nord Stream 2 AG, firma elveţiano-olandeză Allseas, a suspendat activităţile care vizau amplasarea de conducte.
Ce conține textul directivei?
Noile reguli prevăd că ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”. Potrivit propunerii, regulile UE privind piața gazului vor fi aplicate conductelor care provin sau care sunt direcționate către țările terțe, în condițiile în care dosarul directivei a tensionat alianța franco-germană din cauza afacerii gazoductului Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia și prin care Polonia, România și alte state est-europene au căutat și au reușit să întărească regulile europene, norme care nu blochează proiectul ruso-german, dar prin care se asigură că țările terțe precum Rusia să nu poată ocoli legislația UE.
Practic, scopul modificării propuse a Directivei privind gazele naturale este de a se asigura faptul că liniilor de transport al gazelor dintre un stat membru și o țară terță li se aplică normele care reglementează piața internă a UE a gazelor naturale. Astfel, cadrul juridic al UE va deveni mai coerent, va asigura o transparență sporită și va oferi securitate juridică atât investitorilor în infrastructura de gaze, cât și utilizatorilor rețelelor.
Potrivit acordului, directiva permite și excepții sau derogări de la aplicarea lor, în ceea ce reprezintă formula de compromis agreată inițial în reuniunea COREPER de la nivelul Consiliului, când Germania, secondată de Austria și de Olanda, a reușit să înduplece poziția Franței, susținută puternic de Polonia, România și țările baltice, pentru a nu-i periclita în totalitate înțelegerea energetică cu Rusia pe marginea conductei Nord Stream 2, aflată deja în construcție și care va spori dependența Europei de gazul rusesc.
În pofida excepțiilor, potrivit compromisului, directiva europeană cu privire la gazele naturale este revizuită pentru a permite Comisiei Europene să exercită o supervizare mai mare asupra conductelor de gaze naturale, inclusiv asupra proiectului Nord Stream 2.
Aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va putea să impună regulile care guvernează piaţa sa internă a gazelor naturale şi conductelor care provin din ţările non-UE. De asemenea, statele membre vor fi obligate să ceară permisiunea UE atunci când negociază modificarea acordurilor de gaze naturale cu ţările non-UE, în eventualitatea în care regulile UE ar fi afectate.
Ce este ownership unbundling, principiul legislației europene care poate bloca monopolul Rusiei în contextul Nord Stream 2?
Noile reguli convenite preliminar prevăd ca principiile legislației europene în domeniul energiei – accesul părților terțe, reglementarea tarifelor, separarea proprietății și transparență – tuturor aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe.
Unul dintre principii – separarea proprietății – are o definiție legislativă menită să prevină monopolul unui actor asupra tranzitării și livrării de gaze naturale. Acesta prevede că nicio companie de furnizare sau de producție nu este autorizată să dețină o cotă majoritară sau să intervină în activitatea unui operator de sistem de transport. Potrivit legislației europene, dacă o singură companie operează o rețea de transmisie și generează sau vinde energie în același timp, aceasta poate avea un stimulent pentru a împiedica accesul concurenților la infrastructură. Astfel, acest lucru împiedică concurența loială pe piață și poate duce la creșterea prețurilor pentru consumatori.
Deși în acordul agreat nu sunt menționate explicit proiecte energetice sau conducte de gaz, compromisul la care au ajuns țările Uniunii Europene se traduce astfel: conducta Nord Stream care va lega energetic Germania de Rusia nu a fost blocată, însă atât acest gazoduct, cât și alte proiecte energetice, pot fi întârziate dacă nu respectă regulile ce vor intra în vigoare după revizuirea acestei directive care datează din anul 2009. De asemenea, noua directivă va fi aplicată conductelor din și înspre țările terțe care nu au fost finalizate și date în folosință încă, cum este și cazul Nord Stream 2.
Dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. UE importă cel mai mult gaz din Rusia (42%), Norvegia (34%), Algeria (10%), iar importul de gaz natural lichefiat, ceea ce reprezintă o nouă arie de cooperare transatlantică UE-SUA este la 14% din necesarul de consum la nivel european.
Ce este Nord Stream?
Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei.
Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald) ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.
Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Shell (Olanda-Marea Britanie), OMV (Austria), Engie (Franța), Wintershell, BASF și E.on (toate trei din Germania).
#RO2019EU
Klaus Iohannis l-a decorat pe Donald Tusk pentru contribuția avută la exercitarea cu succes de către România a președinției Consiliului UE
Published
3 years agoon
February 20, 2020
Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul de decorare a lui Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European și actual președinte al Partidului Popular European, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia excepţională avută la exercitarea cu succes, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.
Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, șeful statului a semnat o serie de decrete de decorare, în urma exercitării, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.
Președintele Klaus Iohannis i-a conferit lui Donald Tusk Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce.
Din poziția de lider al Consiliului European, Donald Tusk a avut o relație apropiată cu România, momentele culminante fiind discursul său în limba română susținut la Ateneul Român, cu ocazia debutului președinției României la Consiliul UE, și summitul de la Sibiu, din data de 9 mai, prima reuniune a liderilor europeni desfășurată chiar de Ziua Europei.
“Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, la 10 ianuarie 2019.
”Aș dori să-i mulțumesc președintelui Klaus Iohannis. Când ne-am întâlnit în ianuarie, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Ați organizat un summit excepțional. Puteți fi mândri de munca depusă. Pur și simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu”, a spus Tusk, la 9 mai 2019.
În cele din urmă, la finalul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, Donald Tusk a transmis un nou mesaj în limba română – ”Mulțumesc Klaus, mulțumesc România” -, în semn de apreciere pentru rezultatele primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.
Șeful statului a mai conferit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Ofiţer lui Jeppe Tranholm-Mikkelsen, secretar general al Consiliului Uniunii Europene și Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Comandor lui Klaus Welle, secretar general al Parlamentului European.
De asemenea, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia importantă avută la exercitarea cu succes, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor lui Jean-Pierre (Jim) Cloos, director general adjunct al Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene, Christinei Roger, director general pentru justiţie şi afaceri interne, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, și luiPiotr Serafin, director de cabinet al preşedintelui Consiliului European.
De asemenea, Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler Oanei Duţescu, Consilier Antici, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, și lui Katrin Eitel, Consilier Mertens, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene.

Turcia cere ajutorul NATO după cutremurele devastatoare soldate cu cel puțin 1300 de morți

UE și India își consolidează relația de parteneri strategici prin înființarea unui nou Consiliu pentru comerț și tehnologie care va stimula inovarea și va plasa oamenii în centrul acțiunilor

Luxemburgul susține pe deplin aderarea României la spațiul Schengen și va disloca un contingent militar în grupul de luptă al NATO din România

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Este momentul ca Suedia şi Finlanda să fie acceptate în Alianța Nord-Atlantică

Ministrul Finanțelor: Autoritățile române și Comisia Europeană vor continua dialogul pe marginea Regulamentului privind măsurile de urgență în domeniul energiei

Klaus Iohannis, videoconferință cu șeful Consiliului European și un grup de lideri UE în pregătirea summitului extraordinar din 9-10 februarie

Ministrul francez al Economiei, optimist că o variantă europeană a planului american de investiții va fi adoptată curând: Totul se va juca în zilele următoare

Ministrul economiei l-a invitat pe ministrul egiptean al apărării în România pentru „discuții concrete” despre parteneriate în domeniul industriei de apărare

Ministrul Florin Spătaru anunță semnarea unui memorandum de cooperare industrială militară între Romarm și cea mai mare companie de apărare din Coreea de Sud

Cutremur în Turcia: Ucraina este pregătită ”să ofere asistența necesară poporului turc prieten”, anunță Volodimir Zelenski

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Nicolae Ciucă a invitat companiile egiptene să contribuie la dezvoltarea cooperării economice bilaterale avansate în sectorul digital, al infrastructurii, energiei sau agriculturii

Nicolae Ciucă și Abdel Fattah el-Sisi au convenit să dezvolte cooperarea dintre România și Egipt la nivel politic și tehnic

Cancelarul german apără planul UE de relaxare a normelor privind ajutoarele de stat, încercând să risipească îngrijorările premierului italian, care a avertizat că riscă să distorsioneze piața unică a UE

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat
Team2Share


Trending
-
NATO1 week ago
România, Olanda și Franța au semnat Declarația de la București privind cooperarea în politică externă și securitate: Așteptăm cu nerăbdare aderarea României la Schengen
-
COMISIA EUROPEANA1 week ago
Procedura de infringement: România are la dispoziție două luni pentru a transpune în legislația națională directive menite să combată evaziunea fiscală și să protejeze consumatorii
-
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago
Gheorghe Falcă a prezentat în Comisia TRAN situația finanțărilor europene din domeniul transportului pentru anul 2021, dosar pentru care a fost raportor pentru aviz
-
NATO1 week ago
Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei
-
U.E.1 week ago
Germania nu va trimite avioane de luptă în Ucraina în ciuda insistențelor lui Zelenski