Corespondență din Bruxelles

Preşedintele Klaus Iohannis va participa, joi şi vineri, la reuniune crucială a Consiliului European de la Bruxelles, summit dedicat deopotrivă numirilor pentru pozițiile de conducere ale instituțiilor UE și adoptării noii Agendei Strategice a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024, document pregătit inclusiv la Summitul de la Sibiu, din 9 mai 2019. Summitul din 20-21 iunie va fi și ultima reuniune formală a liderilor europeni în timpul președinției României la Consiliul UE.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, la finalul celor şase luni în care România a deţinut Preşedinţia rotativa a Consiliului Uniunii Europene, şeful statului va face o prezentare a rezultatelor obţinute în implementarea obiectivelor stabilite de către Consiliul European.

La reuniune, subiectele aflate pe agenda de discuţii se referă, în principal, la aspecte legate de numirile pentru posturile de conducere în instituţiile europene pentru noul ciclu instituţional, adoptarea Agendei Strategice a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024, viitorul buget multianual al Uniunii, combaterea schimbărilor climatice, precum şi relaţiile externe.

Subiectul delicat al summitului va fi cel al negocierilor privind numirile în pozițiile de top la nivel european. Un compromis, deși dezirabil, este greu de anticipat după ce liderii UE și familiile lor politice nu au dat semnale să se înțeleagă asupra unei distribuții a acestor poziții în rândul celor mai importante forțe politice europene – PPE, S&D și noul Renew Europe. Reamintim că la summitul informal din 28 mai, șefii de stat sau de guvern l-au mandatat pe președintele Consiliului European Donald Tusk să demara discuții politice și instituționale pentru ”un pachet de patru nume” vizând funcțiile de președinți ai Comisiei Europene, Consiliul European, Parlamentului European și poziția de Înalt Reprezentant și ținând cont de un echilibru de gen, geografic, demografic și de afiliere politică. În context, Financial Times a scris și că președintele Klaus Iohannis se află pe o listă restrânsă de lideri favoriți să îi succeadă lui Donald Tusk și să devină următorul președinte al Consiliului European, instituția care reunește șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană.

De la Sibiu la Bruxelles: Liderii UE vor adopta Agenda Strategică a Uniunii

Liderii europeni urmează să aprobe Agenda Strategică a Uniunii pentru următorul ciclu instituţional, 2019-2024. Documentul oferă cadrul şi orientările generale pentru ghidarea funcţionării instituţiilor europene, precum şi pentru conturarea unui răspuns consolidat al Uniunii în noul context internaţional.

“Preşedintele României va sublinia că statele membre trebuie să rămână unite în eforturile de adoptare şi implementare a Agendei Strategice, aşa cum este reflectat în cele 10 angajamente din Declaraţia de la Sibiu”, arată Administraţia Prezidenţială.

La 9 mai 2019, cu ocazia primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.

”Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv. Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison (…) Acesta este spiritul de la Sibiu și spiritul unei noi Uniuni în 27 pregătită să își îmbrățișeze viitorul ca un corp unitar”, au convenit liderii pe 9 mai, la Sibiu, acolo unde au fost aclamați de sute de cetățeni români care au scandat ”Europa, Europa!”.

Citiți și ”Suntem deja parte a istoriei președințiilor UE”: 10 acorduri din 37 de propuneri ale Comisiei Europene privind viitorul buget european, moștenirea pe care prima președinție română o lasă Uniunii Europene

În ceea ce priveşte Cadrul Financiar Multianual post 2020, liderii europeni vor discuta despre calendarul şi etapele viitoare de parcurs în procesul de adoptare a viitorului buget al Uniunii. În acest context, preşedintele Klaus Iohannis va face o evaluare a progreselor obţinute de Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene în acest domeniu, exprimând speranţa că eforturile semnificative depuse de ţara noastră vor contribui la obţinerea, în timp util, a unui viitor acord.

“Cu privire la relaţiile externe, Preşedintele României va arăta că ţara noastră sprijină ferm continuarea şi consolidarea angajamentului Uniunii în cadrul Parteneriatului Estic, un parteneriat de importanţă strategică pentru Uniunea Europeană”, mai precizează sursa citată.

De asemenea, la reuniunea Consiliului European vor fi abordate propunerile de recomandări specifice de ţară pentru anul 2019 elaborate de Comisia Europeană, recomandări ce urmează să fie adoptate în cursul lunii iulie.

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene vor discuta şi ultimele evoluţii în procesul privind retragerea Marii Britanii din UE.

Vineri, preşedintele Iohannis va participa şi la Summitul EURO+, în format extins.

Ministrul delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, a prezidat marți, la Luxemburg, lucrările ultimei reuniuni a Consiliului Afaceri Generale (CAG) organizată sub mandatul Președinției României la Consiliul UE, reuniune ministerială care s-a axat în principal pe dezbaterea politică privind viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, un dosar prioritar pe durata mandatului Președinției române a Consiliului Uniunii Europene și care s-a aflat pe agenda tuturor reuniunilor Consiliului Afaceri Generale din ultimele șase luni.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, ministrul George Ciamba și omologii săi au dezbătut viitorul Cadru Financiar Multianual în baza versiunii revizuite a documentului de negociere (Negotiating Box), pregătit de Președinția română a Consiliului UE, ca rezultat al eforturilor consistente depuse de aceasta pe parcursul primului semestru 2019. De altfel, în decembrie 2018, șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au solicitat președinției României la Consiliul Uniunii Europene să continue lucrările cu privire la viitorul CFM și să elaboreze o orientare pentru următoarea etapă a negocierilor, pentru a se ajunge la un acord în cadrul Consiliului European în toamna anului 2019.

România, ca Președinție, a obținut acorduri pentru 10 propuneri sectoriale ale CFM (Cadrul Financiar Multianual), asigurând o construcție a viitorului buget în baza Agendei Strategice a Uniunii, axată și pe noile tehnologii. Spre comparație, în mai 2018, Comisia Europeană a făcut o propunere de cadru financiar multianual, cu 37 de propuneri sectoriale.

”Discuțiile din cadrul reuniunii de astăzi au reflectat progresul înregistrat în acest semestru, constituind, astfel, o bază consistentă pentru viitoarea Președinție finlandeză a Consiliului UE, pentru a continua aceste eforturi cu obiectivul facilitării unui acord operativ, la momentul considerat oportun de către șefii de stat și de guvern,” a declarat ministrul delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, la finalul discuțiilor pe acest subiect.

De altfel, anterior reuniunii, ministrul George Ciamba a scris pe Twitter că România este ”deja parte a istoriei președințiilor UE!”.

Ultima reuniune #CAG astăzi 😢,încărcată de emoții la gândul că România va prelua din nou președinția Consiliului UE peste aproape 14 ani! Clopoțelul 🔔 are gravat #RO2019UE, suntem deja parte a istoriei președințiilor UE! pic.twitter.com/RbMqlp5Tez

— George Ciamba (@geociamba) June 18, 2019

Versiunea revizuită a documentului de negociere pregătit de Președinție a urmărit reflectarea, de o manieră echilibrată și justă, a principalelor aspecte de natură politică ce vor sta la baza arhitecturii viitorului buget multianual al Uniunii Europene.

Miniștrii prezenți la Luxemburg au apreciat eforturile întreprinse de președinția României la Consiliul UE în gestionarea negocierilor pe durata acestui semestru, eforturi care au condus la prezentarea acestui document de negociere revizuit pe baza elementelor de interes evidențiate de statele membre pe parcursul discuțiilor. Șefii de delegații din statele membre net contributoare, cât și a celor net beneficiare, au evidențiat numeroase elemente pozitive din documentul de negociere prezentat de Președinția României la Consiliul UE, făcând totodată referire la elemente cu privire la care sunt necesare discuții suplimentare, pe baza opțiunilor reflectate în documentul revizuit.

Schimbul de opinii de la Consiliul Afaceri Generale constituie un semnal pozitiv cu privire la interesul comun al tuturor statelor membre de a avansa negocierile pe acest dosar de importanță strategică, în vederea asigurării intrării în vigoare în timp util și implementării corespunzătoare a viitorului Cadru Financiar Multianual 2021-2027, încheie sursa citată.

Citiți și Viitorul buget al UE și combaterea dezinformării, temele care au strălucit la prima reuniune a Consiliului UE prezidată de România: Președinția română intervine într-un moment de importanță crucială

Amintim faptul că prioritățile României la președinția Consiliului Uniunii Europene, cu accent pe viitorul Cadru Financiar Multianual, au reprezentat principalele teme abordate la prima reuniune a Consiliului Afaceri Generale din acest an, care a coincis și cu prima reuniune a unei formațiuni a Consiliului prezidată de către România, la 8 ianuarie 2019.

Atunci, comisarul european pentru buget, Gunther Oettinger, a afirmat că ”președinția română intervine într-un moment de importanță crucială”, precizând că executivul european ”a făcut anul trecut o propunere de cadru financiar multianual, cu 37 de propuneri sectoriale cu mai multe capitole”.

La acel moment, ministrul George Ciamba afirma că România este hotărâtă să pregătească ”terenul necesar pentru a asigura un acord în timp util cu privire la următorul cadru financiar multianual”.

Președinția română a Consiliului încheie negocierile asupra dosarului privind Directiva prin care Uniunea Europeană facilitează protecția consulară pentru cetățenii nereprezentați ai UE din țările terțe prin simplificarea emiterii de documente de călătorie în regim de urgență sigure și pe scară largă, se arată într-un comunicat.

Directiva actualizează regulile, formatul și caracteristicile de securitate ale documentului  de călătorie în regim de urgență al UE (ETD). Actul legislativ simplifică formalitățile pentru cetățenii UE nereprezentați în țările terțe al căror pașaport sau document de călătorie au fost pierdute, furate sau distruse, pentru a se asigura că aceștia primesc un document de călătorie în regim de urgență de la autoritățile competente alte altui stat membru pentru a le permite să călătorească acasă. Prin urmare, directiva permite cetățenilor UE nereprezentați să-și exercite dreptul la protecție consulară într-un mod mai ușor și mai eficient.

De asemenea, directiva vizează asigurarea coerenței între condițiile specifice și procedurile de emitere a ETD-urilor UE și normele generale privind măsurile de coordonare și cooperare pentru a facilita protecția consulară a cetățenilor UE nereprezentați în țările terțe.

Un document de călătorie în regim de urgență este un document emis pentru o singură călătorie, care permite purtătorului să se întoarcă acasă sau, în mod excepțional, într-o altă destinație, în cazul în care nu are acces la documentul de călătorie obișnuit, de exemplu, pentru că a fost furat sau pierdut. Cetățenii nereprezentați ar trebui să poată solicita un astfel de document la ambasada sau consulatul oricărui stat membru al UE. Statul membru care asistă cetățeanul va verifica apoi statul membru al persoanei în cauză pentru a-și confirma naționalitatea și identitatea. Aceste consultări între statele membre ar trebui efectuate cât mai repede posibil, în general în termen de 5 zile.

Documentul ETD eliberat ar trebui să fie valabil pe perioada necesară pentru efectuarea călătoriei și, cu excepția unor circumstanțe excepționale, pentru cel mult 15 zile calendaristice. Acesta va avea un format uniform (format dintr-o formă și un autocolant), va conține toate informațiile necesare și va îndeplini standarde tehnice înalte pentru a evita falsificarea, inclusiv caracteristicile de securitate recunoscute. Pentru a consolida securitatea, destinatarii unui astfel de document ar trebui să îl returneze autorităților după ce au ajuns acasă în siguranță.