Connect with us

U.E.

Politico Europe: Dacian Cioloș, liderul Grupului Renew Europe, printre cei 20 de europarlamentari la care ar trebui să fim atenți în 2020

Published

on

Parlamentul European este mai tânăr, mai divers și mai divizat ca niciodată. Se constată, de asemenea, o flexare a mușchilor în procesul decizional la nivel european, așteptându-se ca mulți dintre europarlamentari să joace un rol important în chestiuni majore precum scombaterea schimbărilor climatice, inteligența artificială sau politica industrială.

Legislativul european a dat startul luni activității parlamentare, la Strasbourg începând luni prima sesiune plenară din acest an.

Politico Europe propune un clasament cu 20 de europarlamentari, mulți dintre ei aflându-se la primul mandat, asupra cărora cetățenii europeni ar trebui să-și îndrepte atenția.

Printre aceștia se numără și Dacian Cioloș, fost prim-ministru al României între noiembrie 2015 și ianuarie 2017 și comisar european pentru Agricultură în Comisia Barroso (februarie 2010 – noiembrie 2014).

Reamintim Dacian Cioloș a devenit la 19 iunie primul român și primul om politic din Europa de Est care a fost ales în funcția de președinte al unui grup politic din Parlamentul European, după ce a câștigat competiția internă din cadrul grupului Renew Europe în fața eurodeputatului olandez Sophie in’ t Veld, grup al cărui membru este și partidul liderului francez Emmanuel Macron, ALDE european la conducerea căruia se află Guy Verhofstadt, dar și Alianța USR-PLUS. Astfel, în calitate de lider al Grupului Renew Europe, care are un număr de 108 eurodeputați, acesta joacă un rol decisiv în ceea ce privește dosare legislative, în contextul în care grupul pe care îl reprezintă este cea de-a treia forță politică în hemiciclu, după PPE (182 de locuri) de locuri și S&D (154 de locuri).

”Acesta se află în fruntea unul grup politic care va fi esențial pentru a ajunge la majoritate în Parlament (n.r. European), inclusiv cu privire la dosare europene importante, precum problemele climatice și digitale”, precizează Politico Europe, care semnalează că Dacian Cioloș va fi nevoit să mențină o coeziune a grupului în care ”multe partide au opinii diferite privind politicile liberale”.

Publicația semnalează că acesta se află la ”conducerea unui grup care este identificat cu Macron”, pe care, semnalează Politico Europe, ”nu toată lumea din Parlament îl iubește”, așadar ”puterea” lui Cioloș reprezintă și o provocare.

Printre europarlamentarii asupra cărora cetățenii europeni ar trebui să își îndrepte atenția se numără și Esther de Lange, membru olandez al Partidului Popular European, vicepreședinte PPE, și ”una dintre cele mai influente femei în cadrul celui mai mare grup din Parlamentul European.”

”Aceasta a fost implicată în redactarea poziției PPE privind Pactul Ecologic European și este membră a Comisiei ENVI. Aceasta este cea care a oferit replica <<momentul omului pe Lună pentru Europa>>, replică folosită de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen în cadrul prezentării Pactului Ecologic European în Parlamentul European”, menționează publicația.

Provocărea cu care se va confrunta de Lange, potrivit Politico Europe, va fi aceea de a face PPE mai modern și mai ambițios privind schimbările climatice, având în vedere că poziția grupului este, de cele mai multe ori, ambiguă cu privire la acestă chestiune.

Alexis Agius Saliba, europarlamentarul recent maltez ce face parte din grupul S&D, este membru al Comisiei pentru Piața Internă și Protecția Consumatorilor din Parlamentul European (IMACO).

”Agius Saliba a fost desemnat raportor al Comsiei IMCO pentru Actul legislativ privind serviciile digitale – o viitoare legislație ce este așteptată de la noua Comisie Europeană care va stabili reguli cu privire la modul în care platforme precum Google sau Facebook monitorizează aplicarea măsurilor împotriva conținutului ilegal din mediul online”, menționează publicația mai sus amintită.

”Europarlamentarul maltez va trebui să facă față lobby-ului intens exercitat de sectorul privat. Raportul său va stabili tonul privind o problema care este descrisă deja ca fiind mai controversată decât reforma drepturilor de autor”, semnalează Politico Europe.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Comisia von der Leyen organizează prima conferință consultativă la nivel înalt cu privire la Legea europeană a climei

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană organizează marți, la Bruxelles, prima conferință de tip consultativ la nivel înalt, din acest mandat, cu privire la Legea europeană a climei, înainte de înaintarea propunerilor pe această temă, în luna februarie, informează un comunicat. 

Comisia s-a angajat în Orientările politice ale președintelui von der Leyen să adopte o lege europeană a climei în termen de 100 de zile de la preluarea noului mandat.

Legea europeană a climei va transpune în legislație angajamentul UE privind atingerea neutralității climatice până în 2050 și va stabili direcția pentru acțiunile climatice ale UE, oferind astfel predictibilitate investitorilor și asigurându-se că transformarea este ireversibilă.

Conferința va reuni o gamă largă de părți interesate, inclusiv din mediul de afaceri, cercetare și societatea civilă.

Găzduită de vicepreședintele executiv Frans Timmermans, conferința va reuni o gamă largă de părți interesate, inclusiv din mediul de afaceri, cercetare și societatea civilă. Discuțiile și sugestiile din cadrul evenimentului vor contribui la deliberările Comisiei privind înaintarea proiectului legislativ în domeniul climei.

În cadrul Conferinței vor avea intervenții vicepreședinții executivi ai Comisiei Europene, Frans Timmermans și Valdis Dombrovskis, precum și miniștri din statele membre, europarlamentari, experți și reprezentanți ai societății civile.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European organizează miercuri la Bruxelles o ceremonie în amintirea victimelor Holocaustului, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz

Published

on

Parlamentul European va organiza miercuri, 29 ianuarie, o ceremonie în amintirea victimelor Holocaustului, potrivit unui comunicat al Legislativului european. 

Evenimentul comemorativ este dedicat împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de concentrare şi exterminare Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945, dată care marchează și sfârșitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei, romi și alte persoane aparținând unor grupuri persectutate au fost ucise de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Această ceremonia are loc la doar două zile distanță față de ceremoniile organizate de Polonia, unde participă peste 200 de supraviețuitori ai Holocaustului, alături de delegații din peste 50 de țări, precum și reprezentanți ai Uniunii Europene, Consiliului Europei, ONU, OSCE.

Potrivit Guvernului, premierul României, Ludovic Orban, va participa la ceremonia oficială desfășurată în fața fostului lagăr de concentrare Auschwitz II, urmând apoi să ia parte la marșul comemorativ, la depunerea de candele și la tributul adus victimelor fascismului la Monumentul Internațional de la Birkenau.

Aceste evenimente au loc după ce, peste 40 de lideri mondiali, alături de președintele României, Klaus Iohannis, s-au reunit săptămâna trecută la cea de-a cincea ediție a Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului, care a avut loc la Yad Vashem și care s-a concentrat pe consolidarea angajamentului global faţă de memoria Holocaustului şi a luptei la nivel mondial împotriva antisemitismului şi a rasismului.

Tot miercuri, Parlamentul European va vota în plen Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, după ce proeictul de lege a trecut miercurea trecută de ultima etapă parlamentară, Camera Lorzilor aprobând legislația care îi va permite Regatului Unit să devină primul stat care părăsește Uniunea Europeană după aproape jumătate de secol de apartenență la familia europeană.

Camera Comunelor a aprobat încă de la 9 ianaurie legislația care permite Regatului Unit să părăsească Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020 cu un acord, punând astfel capăt epopeii de trei ani și jumătate, începută la 23 iunie 2016.

Comisia pentru Afaceri Constituționale din Parlamentul European (AFCO) și-a dat joia trecută acordul asupra Acordului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Pentru ca acordul să poată intra în vigoare, acesta trebuie să fie aprobat cu majoritate simplă.

Odată ce Legisativul european își dă consimțământul, Consiliul European va adopta, prin procedură scrisă, decizia privind încheierea Acordului în numele Uniunii Europene.

Într-o rezoluție adoptată de Legislativul european cu largă majoritate la 15 ianuarie, deputații europeni au avertizat că aprobarea acordului depinde de felul în care guvernul Regatului Unit abordează îngrijorările legate de drepturile cetățenilor.

Un alt subiect care va fi abordat în cadrul sesiunii plenare este cel privind extinderea Uniunii Europene.

Astfel, președintele Parlamentului European, David Sassoli și președinții parlamentelor din Croația, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, și alte țări din Balcanii de Vest vor dezbate marți negocierile privind extinderea.

În luna decembrie a anului trecut, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi, a declarat că metodologia revizuită pentru tratativele de extindere, care urmează să fie propună în această lună, va face negocierile de aderare mai ”credibile şi predictibile pentru toate părţile”.

Acesta a adăugat că noul proces de reformă a extinderii UE va garanta că ”dacă o parte îşi respectă obligaţiile, atunci şi cealaltă trebuie să facă la fel”.

În luna octombrie 2019, Franța, alături de Danemarca și Olanda, au blocat lansarea negocierilor Albaniei și Macedoniei de Nord la UE.

Statele consideră că cele două țări care aspiră la statutul de membru al Uniunii Europene au nevoie de reforme suplimentare în adminsitrație și sistemul de justiție.

În luna noiembrie a anului trecut, Parisul declarat că este nevoie de o reformă a procesului de extindere a UE şi că blocul comunitar ar trebui să se concentreze pe rezolvarea propriilor probleme înainte de a lua în considerare acceptarea de noi membri.

Continue Reading

Dan Motreanu

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE): Două proiecte vitale pentru județul Ilfov, apă-canal și colectarea-valorificarea deșeurilor, în valoare de 360 de milioane de euro, vor fi finanțate cu bani europeni datorită administrației liberale a Consiliului Județean Ilfov

Published

on

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE) a anunțat într-o postare pe Facebook că două proiecte vitale pentru județul Ilfov, și anume apă-canal și colectarea-valorificarea deșeurilor, în valoare de 360 de milioane de euro, vor fi finanțate cu bani europeni datorită administrației liberale a Consiliului Județean Ilfov.

În cadrul aceleiași postări, eurodeputatul român a mai spus că șeful Unității de dezvoltare pentru România din cadrul DB Regio, Carsten Rasmussen, a transmis că sprijină și construirea Parcului Științific Măgurele, un hub pentru inovare pe 50 de hectare, care va face transferul de la cel mai puternic Laser din lume către cercetare și mediul de business.

”Banii europeni vor fi folosiți și pentru rețeaua smart de stații de autobuz din Ilfov, cu display-uri care vor afișa programul autobuzelor, prize pentru telefoane, trotinete sau mașini electrice și senzori de măsurare a calității aerului, dar și pentru Nodul Intermodal de la Moara Vlăsiei, care va interconecta transportul pe calea rutieră și calea ferată spre portul Constanța și aeroportul Otopeni.”, a explicat europarlamentarul român.

”PNL este singurul partid din România care are cele mai puternice și solide relații din UE. Acest lucru se vede în performanțele administrațiilor locale PNL, unde absorbția și folosirea banilor europeni au dus la dezvoltare și la creșterea calității vieții românilor.”, a mai scris Dan Motreanu.

Amintim că săptămâna trecută, președintele Consiliului Județean Ilfov, Marius Petrache, anunța de la Bruxelles că Șeful Unității de Dezvoltare pentru România, Carsten Rasmussen, că proiectele pentru Măgurele Science Park vor avea parte de susținere financiară europeană.

”I-am arătat lui Carsten Rasmussen că ele sunt într-o viziune integrată și că fără apă, canal, plan de gestionare a deșeurilor și mobilitate urbană nu se poate. E pentru prima oară când a înțeles exact ce vrem noi să facem și a fost total de acord. Odată am văzut că se destinde!”, se arată în mesajul Consiliului Județean Ilfov.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending