Connect with us

U.E.

Premieră în istoria UE: Helmut Kohl, cancelar al reunificării Germaniei și cetățean de onoare al Europei, este omagiat în Parlamentul European

Published

on

Uniunea Europeană îi aduce sâmbătă un omagiu inedit și special fostului cancelar german Helmut Kohl, decedat pe 16 iunie la vârsta de 87 de ani, organizând în acest sens o ceremonie la sediul Parlamentului European din Strasbourg, înainte de funeraliile fostului lider de stat în Germania, cancelar al reunificării și părinte al monedei euro.

FOTO: helmutkohl-kas.de

Ideea unui omagiu european îi aparține președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, singurul lider actual care i-a fost coleg lui Helmut Kohl în Consiliul European din postura de premier al Luxemburgului.

În cadrul ceremoniei vor lua cuvântul opt personalități, începând cu președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Conform programului anunțat de Serviciul european de audiovizual, vor urma trei momente de omagiu din partea fostului premier spaniol Felipe Gonzalez, a fostului președinte american Bill Clinton și a premierului rus Dmitri Medvedev.

Președintele francez Emmanuel Macron și apoi cancelarul german Angela Merkel vor rosti ultimele două alocuțiuni.

Potrivit AFP, este pentru prima dată în istoria UE când se organizează un astfel de omagiu. Kohl este unul din cei trei lideri distinși cu premiul ”cetățeni de onoare ai Europei”. Ceilalți doi sunt francezii Jean Monet, decedat în 1979, și Jacques Delors, în vârstă de 91 de ani.

Citiți și Helmut Kohl a fost întruchiparea unei Germanii unite într-o Europă unită

Cancelar al reunificării Germaniei, cel mai longeviv lider german în funcție (1982-1998) și unul dintre susținătorii puternici ai integrării europene post-Război Rece, Helmut Kohl, a decedat pe 16 iunie la vârsta de 87 de ani.

În calitate de cancelar al Germaniei el este recunoscut intern nu doar pentru reunificarea țării, ci și pentru refacerea economică a Germaniei.

Venit în fruntea guvernului federal în anul 1982, Helmut Kohl a fost primul cancelar din istoria Germaniei Federale a cărui venire la puterea nu avea loc ca rezultat al alegerilor, ci după ce coaliția socialistă pierdea votul de încredere în Parlament.

Kohl a fost unul dintre liderii europeni care au susținut politica de destindere în raport cu țările din blocul comunist est-european și a militat pentru relațiile transatlantice. Anii post-Război Rece din mandatele lui Helmut Kohl vor rămâne, probabil, și cei mai des invocați de istorie.

Reunificarea Germaniei, atât în interiorul NATO, cât și în interiorul construcției europene, a fost posibilă prin consensul pe care Helmut Kohl l-a găsit în raport cu toți partenerii și aliații externi, fapt ce i-a permis acestuia să devină ”cancelarul reunificării”.

În anii 90, Kohl a susținut puternic extinderea și consolidarea Uniunii Europene, rămânând în istorie drept unul dintre ”părinții monedei comune euro” și un ”om liber al Europei”.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: Semnatarii Declarația Grupului de interes al PE privind accesul echitabil la asistența medicală solicită eliminarea restricțiilor de export pentru medicamente

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Semnarea Declarației Grupului de interes al Parlamentului European privind accesul echitabil la asistența medicală este un document prin care se atrage atenția Comisiei Europene să investească mai mult în găsirea unor soluții pentru combaterea pandemiei și să nu lase pe nimeni în urmă nici după criza COVID-19, transmite eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE).

 

„Vedem cu toții că răspândirea COVID-19 a pus societățile și economiile noastre sub tensiune și a arătat ce lipsuri sunt în sistemele de sănătate. Încă dinainte de pandemie, Europa se confrunta cu deficit de medicamente, iar acest gol este accentuat acum de criză. Avem nevoie de o procedură accelerată pentru punerea pe piață, în condiții de maximă siguranță, a medicamentelor și vaccinurilor împotriva COVID-19 și, mai apoi, de o procedură comună de achiziții publice, care să evite specula și creșterea nejustificată a prețurilor”, spune Dan Motreanu.

Acesta mai explică că pacienții cronici au, de asemenea, nevoie să li se garanteze tratamentele care nu au substitut. Și, cum nicio țară nu poate asigura furnizarea tuturor medicamentelor, noi, eurodeputații semnatari ai acestui apel către Comisia Europeană, solicită eliminarea restricțiilor de export pentru medicamente.

„Criza COVID-19 ne-a învățat că nu trebuie să lăsăm pe nimeni în urmă, nici acum și nici în viitor. E clar că prioritatea imediată a UE este să asigure acces echitabil la diagnostice, medicamente, dispozitive medicale și echipamente de protecție pentru toate statele lovite de pandemie. Salutăm eforturile făcute de Comisie și sumele alocate pentru cercetare însă trebuie să avem mereu în vedere că boala nu cunoaște granițe, iar pacienții au drepturi egale”, punctează eurodeputatul PPE.

De asemenea, eurodeputații semnatari ai declarației solicită Comisiei să continue inițiativele planificate anterior: Planul pentru combaterea cancerului, siguranța pacienților, sănătatea digitală, spațiul european de date privind sănătatea și îngrijirea integrată, strategia farmaceutică pentru Europa. Nu în ultimul rând, Europa trebuie să pună accent special pe sănătatea mintală. Actuala criză a avut și are un impact psihosocial puternic în special în rândul persoanelor cu afecțiuni cronice și a celor în vârstă.

„Sănătatea nu este doar o problemă națională. Este o prioritate urgentă a politicii de sănătate europeană. Tocmai de aceea, nu mai putem accepta rolul limitat al UE în gestionarea amenințărilor fundamentale pentru sănătatea cetățenilor europeni”, mai spune Dan Motreanu.

Continue Reading

U.E.

Comisia Europeană lansează un site care vine în sprijinul europenilor care doresc să-și petreacă vacanța în alte țări ale Uniunii Europene

Published

on

Comisia Europeană finalizează un site web pentru ca europeni care doresc să-și petreacă vacanța în alte țări ale Uniunii Europene să vadă clar opțiunile de care dispun, a precizat comisarul european pentru Piață Internă, Thierry Breton, la postul BFM Business, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”Acum avem protocoale comune pentru trecerea frontierelor, pentru a-i primi pe turişti în locurile lor de vacanţă”, a declarat comisarul, în contextul în care cele 27 de state membre UE ridică treptat măsurile restrictive impuse pentru a combate răspândirea COVID-19.

Site-ul în cauză, numit Reopen.eu, va ”centraliza toate bunele practici, astfel încât, dacă doriţi să vă deplasaţi prin UE, să ştiţi cum să faceţi pentru a ajunge dintr-un punct în altul şi ce veţi găsi la sosire, inclusiv în termeni de precauţie”, a explicat Thierry Breton.

Amintim că Executivul european a cerut statelor membre ale spațiului Schengen și statele asociate spațiului Schengen la începutul lunii mai să prelungească cu încă 30 de zile, până la 15 iunie, restricția temporară privind călătoriile neesențiale către UE. Cu toate acestea, unele țări membre ale Uniunii Europene au demarat deja acțiuni individuale de redeschidere a frontierelor, în pofida apelului Executivului european la măsuri coordonate.

De altfel, reședintele Adunării Naționale a Franței, Richard Ferrand, și omologul său german, Wolfgang Schaeuble, președintele Budestagului, au cerut redeschiderea cât mai rapidă a frotierelor din Europa, după câteva săptămâni de restricționare a circulației ca urmare a pandemiei de coronavirus.

Să nu uităm că la 15 aprilie președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cooperare cu președintele Consiliului European, Charles Michel, au prezentat o foaie de parcurs europeană pentru ridicarea treptată, într-un mod coordonat, a măsurilor de izolare adoptate de statele membre în vederea limitării răspândirii viruslui SARS-CoV-2. În acest context, Comisa Europeană a stabilit prin foaia de parcurs trei principii-cheie: o abordare europeană, un calendar și măsuri de însoțire.

În ceea ce privește sectorul turistic, Executivul european a prezentat la mijlocul lunii mai pachetul de recomandări și linii directoare pentru a ajuta statele membre să ridice treptat restricțiile de călătorie și să permită firmelor din domeniul turismului să își reia activitatea, după luni de carantină, respectând, în același timp, măsurile necesare de sănătate.

Pachetul de recomandări urmărește să ajute sectorul turistic europeană să-și revină în urma pandemiei de coronavirus, sprijinind întrepinderile, asigurându-se, în același timp, că Europa continuă să fie principala destinată a turiștilor.

Pachetul Comisiei pentru turism și transport include:

– o strategie globală de redresare pentru anul 2020 și nu numai,

– o abordare comună pentru restabilirea liberei circulații și ridicarea restricțiilor la frontierele interne ale UE, într-un mod gradual și coordonat,

– un cadru care să asigure restabilirea treptată a transportului, garantând în același timp siguranța pasagerilor și a personalului,

– o recomandare care urmărește să facă din voucherele de călătorie o alternativă atractivă la rambursarea în numerar,

– criterii pentru reluarea treptată, în condiții de siguranță, a activităților turistice și pentru elaborarea de protocoale sanitare pentru unitățile de primire turistice cum ar fi hotelurile.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Bogdan Aurescu, la reuniunea miniștrilor de externe din UE: România pledează pentru redefinirea relațiilor UE-China și pentru importanța coordonării transatlantice

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a pledat vineri, pentru redefinirea relațiilor Uniunii Europene cu China pe termen lung, în noul context creat de pandemie, și a subliniat importanța coordonării transatlantice, inclusiv în domenii precum securitatea cibernetică și investiții în infrastructura critică. Șeful diplomației române a susținut această poziție în cadrul reuniunii prin videoconferință a miniștrilor de externe din țările UE care a avut loc vineri și care a inclus ca subiecte relațiile UE-China, impactul pandemiei COVID-19 în regiunea Asia-Pacific și evoluțiile recente din Afganistan.

În cadrul dezbaterii pe tema relațiilor cu China a avut loc un schimb de opinii privind pregătirea celor două reuniuni la nivel înalt, planificate pentru acest an, respectiv Summit-ul UE-China din luna iunie și reuniunea UE-China cu participarea liderilor UE, ai statelor membre și ai R.P. Chineze, de la Leipzig, din luna septembrie. De asemenea, miniștrii au discutat despre modalitățile cele mai eficiente de a angaja China într-un dialog constructiv.

“Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat importanța unui dialog de substanță, cu rezultate tangibile privind adoptarea Agendei Strategice pentru Cooperare UE-China 2025, adoptarea Planului de Acțiune comun pentru cooperarea în domeniul științei, tehnologiei și inovației și semnarea Acordului UE-China privind protecția indicațiilor geografice. Și-a exprimat încrederea în realizarea de noi progrese în negocierile UE-China referitoare la Acordul Cuprinzător privind investițiile”, se arată într-un comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro.

Șeful diplomației române s-a referit la necesitatea redefinirii relațiilor Uniunii Europene cu China pe termen lung, în noul context creat de pandemie. Acesta a menționat că UE trebuie să rămână ambițioasă în promovarea valorilor europene ce țin de obiectivele în domeniul schimbărilor climatice, principiile multilateralismului și necesitatea echilibrării balanței schimburilor comerciale bilaterale UE-China, urmărind în același timp cu atenție realitățile interne din China.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat importanța coordonării transatlantice, inclusiv în domenii precum securitatea cibernetică și investiții în infrastructura critică.

În cadrul discuției privind impactul COVID-19 în Asia-Pacific, miniștrii au abordat consecințele socio-economice ale pandemiei și implicațiile asupra politicilor UE în regiune, fiind inițiată o reflecție privind modalitățile prin care Uniunea Europeană își poate promova mai eficient obiectivele în relația cu statele din regiune.

În ceea ce privește evoluțiile recente din Afganistan, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a salutat noile concluzii ale Consiliului, care transmit un mesaj clar și oportun referitor la așteptările UE cu privire la viitorul Afganistanului.

De asemenea, a apreciat acordul dintre președintele Ashraf Ghani și Dr. Abdullah Abdullah, ca un pas important spre reconciliere și pace durabilă în Afganistan, accentuând faptul că guvernul afgan ar trebui încurajat să continue cursul guvernării inclusive și responsabile.

Ministrul Bogdan Aurescu a adăugat faptul că, în calitate de contributor major la prezența internațională pe teren, în cadrul NATO, România susține pe deplin discuțiile substanțiale UE-NATO privind situația din Afganistan, în special cu privire la evoluțiile procesului de pace. Acest dialog este important pentru a asigura coordonarea și coerența corespunzătoare a eforturilor internaționale, precum și pentru a configura calea de urmat în ceea ce privește viitoarea asistență internațională pentru Afganistan.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending