Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Premieră istorică: Parlamentul European a adoptat rezoluția de comemorare a Revoluției Române din 1989, prima de acest fel în hemiciclul democrației europene

Published

on

© European Parliament

România a devenit joi prima țară din fostul bloc sovietic din Europa de Est pentru care Parlamentul European a votat o rezoluție prin care comemorează cei 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, România fiind singura țară din Est care a trecut printr-o revoluție violentă și sângeroasă, iar peste 1.000 de oameni au fost uciși în manifestațiile lor pașnice pentru libertate.

Rezoluția a fost adoptată de plenul Parlamentul European, reunit la Strasbourg, cu o largă majoritate de 513 voturi pentru, 18 împotrivă și 87 de abțineri, din 618 voturi total.

Prin adoptarea acestei rezoluții, România se alătură Germaniei în rândul țărilor UE ale căror evenimente marcante din perioada căderii Cortinei de Fier sunt comemorate printr-un astfel de document juridic în hemiciclul democrației europene. În cazul Germaniei, Parlamentul European a adoptat, de-a lungul ultimilor treizeci de ani, rezoluții privind căderea Zidului Berlinului și privind reunificarea Vestului și cu Estul.

Rezoluția pe care Parlamentul European o va adopta în premieră în privința Revoluției Române din decembrie 1989 solicită statului român să își intensifice eforturile pentru elucidarea adevărului pe care o consideră ”o necesitate absolută pentru români, România, Europa și Uniunea Europeană”, criticând faptul că statul român a tergiversat într-un mod care nu era necesar elucidarea și punerea la dispoziție a adevărului.

Rezoluția inițiată de europarlamentari români din cele trei grupuri politice majore ale Parlamentului European și susținută de toți eurodeputații români ”recunoaște sacrificiul protestatarilor pașnici din decembrie 1989” care ”a permis tranziția României spre democrație, stat de drept, economie de piață, precum și integrarea ulterioară” în NATO și în Uniunea Europeană.

În expunerea de motive care argumentează această rezoluție se arată faptul că Revoluția din decembrie 1989 din România  ”a marcat în mod tragic tranziția poporului român spre libertate și stat de drept, care a rezultat în pierderea a 1.142 de vieți omenești, 3.138 de persoane rănite grav și peste 760 de persoane deținute ilegal și torturate” și că ”a fost cea mai violentă dintre toate revoltele care au condus la căderea comunismului în statele din spatele Cortinei de Fier”.

De altfel, textul rezoluției inițiate de eurodeputații români din grupurile PPE, S&D și Renew Europe, la ideea fostului președinte Traian Băsescu, comemorează și aduce un omagiu victimelor Revoluției din Decembrie 1989 care și-au sacrificat viețile pentru oprirea dictaturii totalitare din România.


Conținutul integral al rezoluției votate:

– având în vedere principiile universale ale drepturilor omului și principiile fundamentale ale Uniunii Europene, care este o comunitate bazată pe valori comune

– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului, adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la 10 decembrie 1948,

– având în vedere rezoluția sa din 19 septembrie 2019 referitoare la importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei,

– având în vedere rezoluțiile și declarațiile privind crimele săvârșite de către regimurile comuniste totalitare, adoptate de o serie de parlamente naționale,

– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. Întrucât 2019 marchează comemorarea a 30 de ani de la revoluția din România, declanșată de revoltele din Timișoara, care a continuat mai târziu în toate părțile țării și a culminat cu o revoluție anti-totalitară în București, care a condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației; întrucât această revoluție a reprezentat trecerea poporului român la libertate și statul de drept, eveniment care a dus în mod tragic la pierderea a 1 142 de vieți omenești, la rănirea gravă a 3 138 de persoane și la detenția ilegală și torturarea a peste 760 de persoane;

B. Întrucât Revoluția română din Decembrie 1989 a fost cea mai violentă dintre toate revoltele care au condus la căderea comunismului în statele din spatele Cortinei de Fier;

C. Întrucât Revoluția din Decembrie 1989 și sacrificiul cetățenilor români care au înfruntat cu curaj gloanțele au deschis drumul țării spre NATO, Uniunea Europeană și lumea democratică, de care fusese separată anterior împotriva voinței poporului român, după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial;

D. Întrucât folosirea forței împotriva poporului român în decembrie 1989 a zguduit în mod dureros întreaga societate română și că identificarea autorilor reali ai acestor crime rămâne o problemă chinuitoare pentru victime, familiile lor și pentru toți cetățenii români;

E. Întrucât că niciun act de agresiune militară împotriva propriului popor nu ar trebui să rămână nepedepsit;

F. Întrucât hotărârile pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Asociația „21 decembrie 1989” și alții/România; Acatrinei și alții/România; Șandru și alții/România) recunosc că în timpul revoluției au avut loc încălcări grave ale drepturilor fundamentale, cum ar fi încălcarea dreptului la viață, a interzicerii torturii și a tratamentelor inumane sau degradante și a dreptului la respectarea vieții private și de familie, și că aceste încălcări au fost comise de forțele regimului dictatorial comunist care au deschis focul asupra protestatarilor pașnici și au privat de libertate un număr mare de persoane care demonstrau împotriva oprimării exercitate de Ceaușescu; întrucât, chiar și după atât de mulți ani, nici victimele, și nici moștenitorii lor nu au aflat adevărul despre circumstanțele exacte ale acestor tragedii;

G. Întrucât, așa cum este consacrat la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului; întrucât aceste valori sunt comune tuturor statelor membre;

H. Întrucât statul român a întârziat în mod nejustificat procesul de aflare a adevărului și de punere a acestuia la dispoziția publicului, ceea ce echivalează cu garantarea dreptului victimelor și al moștenitorilor acestora de a obține despăgubiri și reparații echitabile; întrucât autoritățile naționale nu au dat dovadă de diligența necesară impusă de normele internaționale privind drepturile omului,

1. Comemorează și, aduce astfel omagiu atât victimelor Revoluției din decembrie 1989, care și-au sacrificat viețile pentru oprirea dictaturii totalitare din România;

2. Ia act de faptul că că sacrificiul protestatarilor pașnici din decembrie 1989 a deschis calea tranziției României spre democrație, stat de drept, economie de piață, precum și către integrarea ulterioară în Alianța Nord-Atlantică și în Uniunea Europeană;

3. Invită statul român să își intensifice eforturile de aflare a adevărului în legătură cu evenimentele din timp revoluției, o necesitate absolută pentru țară, poporul român, Europa și Uniunea Europeană, având în vedere dreptul poporului român de a cunoaște adevărul, la 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989;

4. Invită instituțiilor Uniunii Europene și ale statelor sale membre, inclusiv România, să depună toate eforturile posibile pentru a se asigura că crimele săvârșite de regimurile comuniste nu sunt uitate și a garanta că astfel de crime nu vor mai fi comise niciodată;

5. Încredințează președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor tuturor statelor membre.


Dezbaterea din plen – partea I

Dezbaterea din plen – partea a II-a

Revoluția Română din 1989 a constat într-o serie de proteste, lupte de stradă și demonstrații desfășurate în România, între 16 și 25 decembrie 1989, care au dus la căderea dictatorului Nicolae Ceaușescu și la sfârșitul regimului comunist din România. Demonstrațiile din ce în ce mai ample au culminat cu procesul și execuția soților Ceaușescu. Înainte de revoluția română, toate celelalte state est-europene trecuseră în mod pașnic la democrație. România a fost singura țară din blocul estic care a trecut printr-o revoluție violentă și în care conducătorii comuniști au fost executați.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dragoș Pîslaru

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru cere instituțiilor UE să îi protejeze pe muncitorii români din străinătate: Este timpul să recunoaștem valoarea vitală pe care acești oameni o au pentru economia europeană

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Lucrătorii transfrontalieri și sezonieri de pe piața muncii a Uniunii Europene au o situație vulnerabilă, iar Comisia Europeană și Autoritatea Europeană a Muncii trebuie să fie ferme în acțiunile și mesajele lor către statele membre privind condițiile de muncă pe care autoritățile naționale le oferă muncitorilor, a declarat marți eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe).

Inițiator al dezbaterii care a avut loc marți în Comisia pentru muncă și afaceri sociale (EMPL) din Parlamentul European, Dragoș Pîslaru a cerut Comisiei Europene, reprezentată de comisarul Nicolas Schmit, și Consiliului UE, reprezentat de președinția croată, ca această situație să se schimbe rapid.

“Este o temă care mă preocupă destul de mult încă de la preluarea mandatului, soarta cetățenilor români plecați la muncă în alte țări din Uniunea Europeană. În calitate de coordonator al Renew al Comisiei EMPL, am inițiat această dezbatere încă din aprilie”, a scris Pîslaru, pe pagina sa de Facebook.

“Vorbim despre cetățenii cei mai afectați de dinamica UE, care suferă în timp ce vorbim din cauza crizei, dar și din pricina unei coordonări proaste între statele membre și a unei legislații imperfecte”, a atras atenția eurodeputatul român, în intervenția sa din Comisia EMPL.

Comisia pentru muncă și afaceri sociale din Parlamentul European a discutat marți situația generată de presupuse încălcări ale legislației UE privind timpul de muncă, sănătatea și siguranța lucrătorilor transfrontalieri, inclusiv a lucrătorilor din România care lucrează la fermele din Germania, într-o dezbatere cu președinția croată a Consiliului UE, cu comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit și cu directorul executiv interimar al Autorității Europene a Muncii.

În cadrul dezbaterii, Dragoș Pîslaru a subliniat că lucrătorii sezonieri și lucrătorii transfrontalieri au o situație vulnerabilă și a criticat faptul că acești lucrători primesc informații adesea parțiale și eronate, iar transportul oferit acestora către locul de muncă este realizat cu măsuri de protecție reduse.

“Ei au parte de o cazare necorespunzătoare, de ore de lucru prelungite ilegal și sunt uneori chiar victimele unor abuzuri din partea angajatorilor sau sunt concediați dacă au reclamații. Acest lucru se întâmpla și înainte de COVID-19, dar acum acest lucru se întâmplă mai mult și poate fi fatal”, a avertizat europarlamentarul român.

În privința acțiunilor pe care Comisia Europeană și Consiliul UE ar trebui să și le asume pentru a preveni astfel de situații, Dragoș Pîslaru a cerut deblocarea negocierilor privind coordonarea sistemelor de securitate socială la nivelul UE. 

Protecția muncii europene nu poate fi trecută cu vederea. În același timp, mobilitatea acestor persoane și a pieței interne a muncii trebuie protejate și restabilite. Este timpul să recunoaștem valoarea vitală pe care acești oameni o au pentru economia UE. Ei mențin vii și competitive atât de multe afaceri din Europa. Ei ajută Europa de Vest (…) Cred că este de datoria noastră să ne ocupăm și de îngrijirea lor, iar Renew Europe va propune în curând o nouă inițiativă în acest aspect. Sper că putem conta pe sprijinul celorlalte grupuri politice din efortul nostru de a ajuta lucrătorii transfrontalieri și sezonieri ai Europei“, a conchis Pîslaru.

În urma informațiilor tulburătoare despre situația precară cu care se pot confrunta sute de mii de lucrători transfrontalieri și sezonieri în UE, europarlamentarii au dezbatut marți cu Consiliul UE, cu Comisia Europeană și cu Autoritatea Europeană a Muncii despre “protejarea drepturilor de muncă, a sănătății și a siguranței acestor lucrători critici în timpul pandemiei”.

Lucrătorii din România și alte state membre est-europene asigură o forță de muncă vitală la fermele din Germania, Franța și alte state membre și asigură securitatea alimentară în toată Europa“, au transmis eurodeputații înaintea dezbaterii.

Deputații au examinat situația acestor lucrători pentru a determina dacă există măsuri de prevenire a COVID-19 și dacă sunt încălcate drepturile lor cu privire la timpul de lucru, orele suplimentare și plata, încălcându-se astfel legislația UE.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Studiu al Parlamentului European: Românii, în top 3 al cetățenilor europeni care vor ca UE să aibă mai multe competențe în abordarea crizelor similare COVID-19

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană ar trebui să aibă mai multe competențe pentru a face față crizelor precum pandemia de coronavirus, sunt de părere 69% dintre cetățenii europeni din 21 de state membre ale UE, intervievați pentru un studiu comandat de Parlamentul European și remis CaleaEuropeană.ro.

În marea parte a țărilor incluse în studiu, majoritățile cetățenilor sunt de acord că UE ar trebui să aibă mai multe competențe pentru a face față acestor crize, topul fiind condus de Portugalia (87%), Irlanda (81%), România (79%), Bulgaria (78%), Italia și Grecia (ambele 77%)

La sfârșitul lunii aprilie 2020, aproape șapte din zece respondenți (69%) au afirmat că doresc un rol mai important al UE în abordarea unor astfel de crize 

În paralel, aproape șase din zece respondenți nu sunt mulțumiți de nivelul de solidaritate între statele membre ale UE în timpul pandemiei.

Deși 74% dintre respondenți au auzit despre măsurile sau acțiunile inițiate de UE pentru a răspunde la efectele pandemiei, numai 42% dintre aceștia sunt mulțumiți de aceste măsuri până în prezent.

UE ar trebui să-și amelioreze instrumentele comune pentru a face față crizelor similare COVID-19

Aproximativ două treimi dintre respondenți (69%) sunt de acord că “UE ar trebui să aibă mai multe competențe pentru a face față crizelor precum pandemia de coronavirus”. Mai puțin de un sfert dintre respondenți (22%) nu sunt de acord cu această afirmație. Cel mai ridicat nivel de susținere a acestui aspect se regăsește în Portugalia și Irlanda, iar cel mai mic în Cehia și Suedia.

Ca răspuns la pandemie, cetățenii europeni ar fi dorit ca UE să se concentreze în primul rând pe asigurarea unor materiale medicale suficiente pentru toate statele membre ale UE, pe alocarea fondurilor de cercetare pentru dezvoltarea unui vaccin, pe sprijinul financiar direct acordat statelor membre și pe îmbunătățirea cooperării științifice între statele membre.

Necesitatea unui nou impuls dat solidarității europene în perioade de criză

Acest apel puternic pentru mai multe competențe ale UE și pentru un răspuns mai bine coordonat la nivelul Uniunii este remarcat în același timp cu nemulțumirea exprimată de majoritatea respondenților în ceea ce privește nivelul de solidaritate dintre statele membre ale UE în combaterea pandemiei de coronavirus: 57% sunt nemulțumiți de situația actuală, inclusiv 22% care nu sunt „deloc” mulțumiți. Doar o treime din respondenți (34%) sunt mulțumiți, cel mai ridicat sprijin fiind înregistrat în Irlanda, Danemarca, Olanda și Portugalia. Respondenții din Italia, Spania și Grecia sunt printre cei mai nemulțumiți, urmați de cetățenii din Austria, Belgia și Suedia.

Măsurile luate de UE sunt cunoscute, dar sunt considerate insuficiente

Trei din patru respondenți din toate țările care au participat la sondaj afirmă că au auzit, au văzut sau au citit despre măsurile UE de răspuns la pandemia de coronavirus, o treime dintre respondenți (33%) cunoscând, de asemenea, care sunt aceste măsuri. În același timp, aproximativ jumătate (52%) dintre cei care cunosc inițiativele UE în această criză declară că nu sunt mulțumiți de măsurile luate până în prezent. Numai 42% sunt satisfăcuți, majoritatea acestora fiind din Irlanda, Olanda, Danemarca și Finlanda. Nivelul de nemulțumire este cel mai ridicat în Italia, Spania și Grecia, și destul de ridicat în Austria și Bulgaria.

Șase din zece cetățeni s-au confruntat cu dificultăți financiare personale

O majoritate clară a respondenților (58%) au afirmat în sondaj că au întâmpinat dificultăți financiare în viața lor personală încă de la începutul pandemiei. Problemele includ pierderea de venituri (30%), șomajul sau șomajul parțial (23%), utilizarea economiilor personale mai devreme decât se planificase (21%), dificultățile de plată a chiriei, a facturilor sau a împrumuturilor bancare (14%), precum și dificultățile în ceea ce privește procurarea unor mese corespunzătoare și de calitate (9%). Unul din zece respondenți a declarat că a trebuit să solicite ajutor financiar din partea familiei sau a prietenilor, în timp ce 3% dintre respondenți au intrat în faliment.

În general, respondenții din Ungaria, Bulgaria, Grecia, Italia și Spania au întâmpinat cele mai serioase probleme financiare, în timp ce respondenții din Danemarca, Olanda, Suedia, Finlanda și Austria au raportat cele mai puține probleme. În aceste țări, mai mult de jumătate dintre respondenți nu s-au confruntat cu niciuna dintre aceste probleme financiare: 66% în Danemarca, 57% în OIanda, 54% în Finlanda și 53% în Suedia.

Sondajul a fost efectuat online, de către Kantar, între 23 aprilie și 1 mai 2020, pe un eșantion de 21,804 de respondenți din 21 state membre ale UE (nu au fost incluse: Lituania, Estonia, Letonia, Cipru, Malta și Luxemburg). Sondajul s-a limitat la respondenți cu vârste cuprinse între 16 și 64 de ani (16-54 în Bulgaria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Slovacia). Reprezentativitatea la nivel național este asigurată prin cote în funcție de gen, vârstă și regiune. Rezultatele medii totale sunt ponderate în funcție de mărimea populației din fiecare țară care face obiectul anchetei.

Rezultatele complete ale sondajului, inclusiv tabelele de date naționale și socio-demografice, vor fi publicate de Parlamentul European la începutul lunii iunie 2020.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu a fost desemnat raportor al grupului PPE în Comisia pentru piață internă privind noua strategie industrială a Uniunii Europene

Published

on

© Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost desemnat raportor din partea grupului Partidului Popular European pentru avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) din Parlamentul European cu privire la noua strategie industrială europeană.

“În calitate de responsabil PPE pe acest dosar am pus accentul pe importanța relansării companiilor europene în urma COVID-19, în special a întreprinderilor mici și mijlocii și a pieței unice europene prin instrumentul Recovery Fund, în valoare de 500 de miliarde de euro, acordat sub formă de subvenții, propus de Comisia Europeană. Prin intermediu acestui instrument vom putea relansa economiile Statelor Membre evitând creșterea datoriei publice, atât la nivel național cât și la nivel european”, a scris Motreanu, într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.

Industria reprezintă peste 20 % din economia Uniunii Europene și asigură locuri de muncă pentru aproximativ 35 de milioane de persoane, în timp ce 80 % din bunurile exportate de către UE provin din sectorul industrial.

Noua strategie industrială va avea la baza dublă tranziție către digitalizare și neutralitate climatică, în acord cu Pactul Ecologic European, și va prioritiza refacerea economiei în urma impactului provocat de criza COVID-19.

“Am subliniat importanța măsurilor și a canalelor de informare pentru a ajuta întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile nou-înființate să digitalizeze și să promoveze în mod eficient „industria 4.0” și am solicitat Comisiei Europene să ofere sprijin IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate prin intermediul unor angajamente financiare suplimentare față de Programul privind piața unică și Centrele de inovare digitală, pentru a dezvolta, implementa și proteja produsele si serviciile dezvoltate de acestea și a le permite să își realizeze pe deplin potențialul de creștere economică și de creare de locuri de muncă în Europa”, a mai spus Motreanu, care este, de asemenea, și vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din PE

“Creșterea competitivității industriale a UE trebuie să se bazeze pe o piață unică pe deplin funcțională, în cadrul căreia persoanele, produsele, serviciile și capitalul pot circula repede, fără bariere. Din acest motiv, am solicitat, prin unul dintre amendamente, eliminarea tuturor barierelor reprezentate de controalele la frontierele interne terestre, maritime și aeriene pentru statele membre care nu fac parte din spațiul Schengen prin accelerarea procesului de aderare a acestora, ceea ce va permite atingerea potențialului economic deplin al pieței unice a UE și un spațiu de manevra nefragmentat pentru întreaga industrie europeană”, a conchis europarlamentarul.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending