Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Premieră istorică: Parlamentul European a adoptat rezoluția de comemorare a Revoluției Române din 1989, prima de acest fel în hemiciclul democrației europene

Published

on

© European Parliament

România a devenit joi prima țară din fostul bloc sovietic din Europa de Est pentru care Parlamentul European a votat o rezoluție prin care comemorează cei 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, România fiind singura țară din Est care a trecut printr-o revoluție violentă și sângeroasă, iar peste 1.000 de oameni au fost uciși în manifestațiile lor pașnice pentru libertate.

Rezoluția a fost adoptată de plenul Parlamentul European, reunit la Strasbourg, cu o largă majoritate de 513 voturi pentru, 18 împotrivă și 87 de abțineri, din 618 voturi total.

Prin adoptarea acestei rezoluții, România se alătură Germaniei în rândul țărilor UE ale căror evenimente marcante din perioada căderii Cortinei de Fier sunt comemorate printr-un astfel de document juridic în hemiciclul democrației europene. În cazul Germaniei, Parlamentul European a adoptat, de-a lungul ultimilor treizeci de ani, rezoluții privind căderea Zidului Berlinului și privind reunificarea Vestului și cu Estul.

Rezoluția pe care Parlamentul European a adoptat-o în premieră în privința Revoluției Române din decembrie 1989 solicită statului român să își intensifice eforturile pentru elucidarea adevărului pe care o consideră ”o necesitate absolută pentru români, România, Europa și Uniunea Europeană”, criticând faptul că statul român a tergiversat într-un mod care nu era necesar elucidarea și punerea la dispoziție a adevărului.

Rezoluția inițiată de europarlamentari români din cele trei grupuri politice majore ale Parlamentului European și susținută de toți eurodeputații români ”recunoaște sacrificiul protestatarilor pașnici din decembrie 1989” care ”a permis tranziția României spre democrație, stat de drept, economie de piață, precum și integrarea ulterioară” în NATO și în Uniunea Europeană.

În expunerea de motive care argumentează această rezoluție se arată faptul că Revoluția din decembrie 1989 din România  ”a marcat în mod tragic tranziția poporului român spre libertate și stat de drept, care a rezultat în pierderea a 1.142 de vieți omenești, 3.138 de persoane rănite grav și peste 760 de persoane deținute ilegal și torturate” și că ”a fost cea mai violentă dintre toate revoltele care au condus la căderea comunismului în statele din spatele Cortinei de Fier”.

De altfel, textul rezoluției inițiate de eurodeputații români din grupurile PPE, S&D și Renew Europe, la ideea fostului președinte Traian Băsescu, comemorează și aduce un omagiu victimelor Revoluției din Decembrie 1989 care și-au sacrificat viețile pentru oprirea dictaturii totalitare din România.


Conținutul integral al rezoluției votate:

– având în vedere principiile universale ale drepturilor omului și principiile fundamentale ale Uniunii Europene, care este o comunitate bazată pe valori comune

– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului, adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la 10 decembrie 1948,

– având în vedere rezoluția sa din 19 septembrie 2019 referitoare la importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei,

– având în vedere rezoluțiile și declarațiile privind crimele săvârșite de către regimurile comuniste totalitare, adoptate de o serie de parlamente naționale,

– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. Întrucât 2019 marchează comemorarea a 30 de ani de la revoluția din România, declanșată de revoltele din Timișoara, care a continuat mai târziu în toate părțile țării și a culminat cu o revoluție anti-totalitară în București, care a condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației; întrucât această revoluție a reprezentat trecerea poporului român la libertate și statul de drept, eveniment care a dus în mod tragic la pierderea a 1 142 de vieți omenești, la rănirea gravă a 3 138 de persoane și la detenția ilegală și torturarea a peste 760 de persoane;

B. Întrucât Revoluția română din Decembrie 1989 a fost cea mai violentă dintre toate revoltele care au condus la căderea comunismului în statele din spatele Cortinei de Fier;

C. Întrucât Revoluția din Decembrie 1989 și sacrificiul cetățenilor români care au înfruntat cu curaj gloanțele au deschis drumul țării spre NATO, Uniunea Europeană și lumea democratică, de care fusese separată anterior împotriva voinței poporului român, după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial;

D. Întrucât folosirea forței împotriva poporului român în decembrie 1989 a zguduit în mod dureros întreaga societate română și că identificarea autorilor reali ai acestor crime rămâne o problemă chinuitoare pentru victime, familiile lor și pentru toți cetățenii români;

E. Întrucât că niciun act de agresiune militară împotriva propriului popor nu ar trebui să rămână nepedepsit;

F. Întrucât hotărârile pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Asociația „21 decembrie 1989” și alții/România; Acatrinei și alții/România; Șandru și alții/România) recunosc că în timpul revoluției au avut loc încălcări grave ale drepturilor fundamentale, cum ar fi încălcarea dreptului la viață, a interzicerii torturii și a tratamentelor inumane sau degradante și a dreptului la respectarea vieții private și de familie, și că aceste încălcări au fost comise de forțele regimului dictatorial comunist care au deschis focul asupra protestatarilor pașnici și au privat de libertate un număr mare de persoane care demonstrau împotriva oprimării exercitate de Ceaușescu; întrucât, chiar și după atât de mulți ani, nici victimele, și nici moștenitorii lor nu au aflat adevărul despre circumstanțele exacte ale acestor tragedii;

G. Întrucât, așa cum este consacrat la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului; întrucât aceste valori sunt comune tuturor statelor membre;

H. Întrucât statul român a întârziat în mod nejustificat procesul de aflare a adevărului și de punere a acestuia la dispoziția publicului, ceea ce echivalează cu garantarea dreptului victimelor și al moștenitorilor acestora de a obține despăgubiri și reparații echitabile; întrucât autoritățile naționale nu au dat dovadă de diligența necesară impusă de normele internaționale privind drepturile omului,

1. Comemorează și, aduce astfel omagiu atât victimelor Revoluției din decembrie 1989, care și-au sacrificat viețile pentru oprirea dictaturii totalitare din România;

2. Ia act de faptul că că sacrificiul protestatarilor pașnici din decembrie 1989 a deschis calea tranziției României spre democrație, stat de drept, economie de piață, precum și către integrarea ulterioară în Alianța Nord-Atlantică și în Uniunea Europeană;

3. Invită statul român să își intensifice eforturile de aflare a adevărului în legătură cu evenimentele din timp revoluției, o necesitate absolută pentru țară, poporul român, Europa și Uniunea Europeană, având în vedere dreptul poporului român de a cunoaște adevărul, la 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989;

4. Invită instituțiilor Uniunii Europene și ale statelor sale membre, inclusiv România, să depună toate eforturile posibile pentru a se asigura că crimele săvârșite de regimurile comuniste nu sunt uitate și a garanta că astfel de crime nu vor mai fi comise niciodată;

5. Încredințează președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor tuturor statelor membre.


Dezbaterea din plen – partea I

Dezbaterea din plen – partea a II-a

Revoluția Română din 1989 a constat într-o serie de proteste, lupte de stradă și demonstrații desfășurate în România, între 16 și 25 decembrie 1989, care au dus la căderea dictatorului Nicolae Ceaușescu și la sfârșitul regimului comunist din România. Demonstrațiile din ce în ce mai ample au culminat cu procesul și execuția soților Ceaușescu. Înainte de revoluția română, toate celelalte state est-europene trecuseră în mod pașnic la democrație. România a fost singura țară din blocul estic care a trecut printr-o revoluție violentă și în care conducătorii comuniști au fost executați.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Orașele din România nu se pot dezvolta la potențialul maxim dacă nu există o delegare mai mare a fondurilor europene către autoritățile locale

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Orașele din România nu se pot dezvolta la potențialul maxim dacă nu există o descentralizare reală, o debirocratizare masivă și o delegare mai mare a responsabilității în folosirea fondurilor europene către autoritățile locale, a declarat sâmbătă europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D), cu ocazia Zilei Mondiale a Orașelor.

“Așa cum știți, atât în calitate de Comisar European pentru Politică Regională, cât și acum, ca europarlamentar și Membră a Comisiei pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European (REGI) am fost și sunt o susținătoare a ideii de consolidare a rolului administrațiilor locale în dezvoltarea comunităților în care trăim cu toții. În gestionarea crizei COVID-19, administrațiile locale joacă un rol foarte important pentru menținerea în siguranță a cetățenilor, precum și pentru protejarea afacerilor locale”, a scris Corina Crețu, pe pagina sa de Facebook.

Aceasta a amintit că în 2016, în calitate de Comisar European, a lansat Agenda Urbană, prin care României i s-au alocat 2 miliarde de euro pentru dezvoltarea orașelor mari, ulterior modificând aria de eligibilitate și către orașele mici și mijlocii.

“Am gândit Agenda Urbană ca un instrument prin care orașele să poată deveni mai inovatoare, mai primitoare și să poată oferi condiții de trai cât mai bune cetățenilor, aducând împreună toți actorii locali interesați de soarta urbei lor: administrație locală, mediul de business, societate civilă, ONG-uri”, a explicat ea.

“Dar adevărul este că, oricât de mult ne-am dori, orașele din România nu se pot dezvolta la potențial maxim dacă nu există o descentralizare reală, o debirocratizare masivă și o delegare mai mare a responsabilității în folosirea fondurilor europene către autoritățile locale”, a adăugat eurodeputatul.

În context, ea a arătat să susține ca pentru perioada 2021-2027, să se aloce mai mulți bani europeni direct unităților administrativ-teritoriale, iar Primăriile și Consiliile Județene să decidă singure ce e necesar să se facă pentru comunitățile lor.

“Dincolo de simpatii sau antipatii politice, trebuie să recunoaștem valoarea administrațiilor locale, care au un rol fundamental în aspecte precum crearea de locuri de muncă, furnizarea de servicii esențiale, asigurarea de locuințe adecvate și regândirea spațiului public în contextul acestei provocări majore cu care ne confruntăm. E nevoie, pe viitor, ca orașele din România să dezvolte noi forme de incluziune socială, prin acces cât mai larg la diferite servicii publice și prin oferirea de noi oportunități care să asigure reziliența comunităților locale în fața unor provocări viitoare similare acestei pandemii. Să nu uităm că, înainte de orice, rolul administrației publice locale este acela de a îmbunătăți viața cetățenilor”, a mai precizat Corina Crețu.

Data de 31 octombrie este Ziua Mondială a Orașelor – așa cum a fost aceasta decretată de către Organizația Națiunilor Unite în 2013.

Anul acesta, tematica Zilei Mondiale a Orașelor ne îndeamnă să apreciem la adevărata lor valoare comunitățile locale și orașele noastre.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România, șanse reale de a obține găzduirea Centrului European pentru Securitatea Cibernetică și de a-și consolida poziția în UE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

România are șanse reale de a obține găzduirea Centrului pentru Securitatea Cibernetică și de a-și consolida, astfel, poziția în Uniunea Europeană, în ciuda competiției acerbe, a transmis eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, într-un mesaj pe Facebook. 

Cristian Bușoi a participat joi, 29 octombrie, la trilogul de negociere între Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, pe tema securității cibernetice, la care au participat comisarul pentru Piață Internă, Thierry Breton, și secretarul de stat din Guvernul federal al Germaniei, dr. Markus Richter.

În cadrul sesiunii de negociere desfășurată prin videoconferință, președintele ITRE a transmis următorul mesaj:

„Pentru a opri infracțiunile și amenințările cibernetice, în continuă creștere, Uniunea Europeană are nevoie de o abordare coordonată și, implicit, de un nou Centru de securitate cibernetică. Digitalizarea Uniunii Europene și implementarea sigură a 5G nu vor putea fi făcute fără un scut de apărare, care să protejeze temeinic integritatea și securitatea infrastructurii digitale, a serviciilor și rețelelor de comunicații”.

Eurodeputatul PPE consideră că factorii decizionali de la Bruxelles pot proteja prin deciziile lor cetățenii europeni și statele membre și să le ofere garanția securității și în domeniul digital. Mai mult, spune Cristian Bușoi, Centrul pentru Securitatea Cibernetică reprezintă „o șansă pentru România de a-și consolida poziția în UE, pentru ca avem șanse reale de obține găzduirea Centrului, chiar dacă competiția este foarte grea”.

Centrul European Industrial, Tehnologic și de Cercetare pentru Securitatea Cibernetică va spori coordonarea activităților de cercetare și inovare în domeniul securității cibernetice. Acesta va fi, de asemenea, principalul instrument al Uniunii Europene de a pune în comun investițiile în dezvoltarea securității cibernetice la nivel de cercetare, tehnologie și industrie.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac salută decizia UE de a aloca 220 de milioane de euro pentru transferul pacienților COVID-19: Sprijinul european este esențial

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac a salutat vineri reacția imediată a Uniunii Europene la criza provocată de al doilea val al pandemiei de COVID-19, după ce Comisia Europeană a anunțat că va mobiliza 220 de milioane de euro pentru transferul pacienților infectați între statele membre.

“Este o măsură mai mult decât necesară în condițiile în care multe dintre spitale și-au atins capacitatea maximă și se găsesc în imposibilitatea de a primi noi pacienți. Este o perioadă extrem de dificilă pentru noi toți, iar sprijinul european este esențial spre a o depăși”, a scris Tomac, pe pagina sa de Facebook.

 

Preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunţat joi că Uniunea Europeană va mobiliza 220 de milioane de euro pentru finanţarea transferurilor de pacienţi cu COVID-19 dintr-o ţară în alta, pentru a susţine spitalele suprasolicitate din cele mai afectate state membre de al doilea val al pandemiei.

Pentru a facilita aceste transferuri, statele “trebuie să împărtăşească date exacte şi în timp real” la nivel european “pentru o mai bună coordonare”, a declarat şefa executivului european în cadrul unei conferinţe de presă după încheierea unei videoconferinţe despre coordonarea răspunsului UE la pandemia de COVID-19, cu participarea celor 27 de state membre.

“Răspândirea virusului va copleşi sistemele noastre de sănătate dacă nu acţionăm urgent”, a avertizat Ursula von der Leyen, care a precizat că le-a transmis liderilor UE cinci mesaje cheie: statele membre să facă schimb de informații, să facă, de asemenea, schimb de experiență și analiză, să crească masiv capacitatea de testare, capacitatea de depistare și urmărire și, nu în ultimul rând, vaccinarea.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

EVENIMENTE4 hours ago

NATO Youth Academy începe luni la București pentru a pregăti o nouă generație de tineri în domeniul securității internaționale

Corina Crețu4 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Orașele din România nu se pot dezvolta la potențialul maxim dacă nu există o delegare mai mare a fondurilor europene către autoritățile locale

POLITICĂ8 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Orașelor: Stoparea pandemiei depinde şi de modul de răspuns al oraşelor şi al marilor comunităţi la necesitatea respectării măsurilor de protecţie

U.E.10 hours ago

Atentat la biserica Notre-Dame din Nisa: Emmanuel Macron și Papa Francisc resping împreună “terorismul și ideologia urii care divizează, ucide şi pune în pericol pacea”

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisia Europeană deschide României patru proceduri de infringement privind deșeurile, natura, apa și calitatea aerului

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisia Europeană solicită României să transpună integral normele UE privind prezumția de nevinovăție: Cazul poate fi înaintat Curții de Justiție a UE

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Securitate cibernetică: Comisia Europeană solicită României, Belgiei și Ungariei să respecte obligațiile care le revin în ceea ce privește operatorii de servicii esențiale

CONSILIUL UE10 hours ago

Țările UE sprijină în unanimitate o reformă a OMS, care să devină mai “transparentă și mai puternică”: UE este pregătită să fie lider în acest efort

ROMÂNIA11 hours ago

Ambasadorul SUA afirmă sprijinul țării sale pentru “perioada Renașterii în România”: România poate fi un lider de talie mondială şi un model demn de urmat în Europa

U.E.11 hours ago

Belgia, țara care găzduiește instituțiile UE și NATO, intră în carantină totală pentru a salva sistemul sanitar

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru Cerul Unic European, speră că va finaliza cât mai rapid acest dosar ”esențial pentru viitorul aviației”

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, la audierea lui Cosmin Boiangiu: Autoritatea Europeană a Muncii este pe mâini bune. Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este fundamentală

ROMÂNIA4 days ago

Ela Moraru, CEO Google România: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală ar trebui să susțină și să promoveze continuarea studiilor de către femei în domeniul IT&C, fiind necesară această forță de muncă

ROMÂNIA4 days ago

Violeta Luca, Microsoft: Crearea CNTD vine într-un moment foarte bun, pe o bază în care digitalizarea s-a făcut într-un ritm accelerat, efectul de transformare fiind unul structural

ROMÂNIA4 days ago

Lansarea CNTD. Călin Bota, secretar de stat în cadrul MFE: Vom colabora foarte bine cu ADR și în perioada următoare vom găsi soluții astfel încât marile sisteme publice să poată fi digitalizate

ROMÂNIA4 days ago

Sabin Sărmaș, președinte ADR: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este un mic minister al transformării digitale a României, cu expertiză din mediul privat pentru instituțiile statului

Dacian Cioloș5 days ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

Advertisement
Advertisement

Trending