Premierul britanic Boris Johnson a avertizat miercuri împotriva boicotării summitului G20 care va avea loc în Indonezia în noiembrie, dacă Vladimir Putin va participa, afirmând că acest lucru ar oferi o „oportunitate de propagandă altora”, relatează Digi24.

Indonezia deține președinția rotativă a G20 în acest an, iar Jakarta a fost supusă presiunilor occidentale pentru a-l exclude pe președintele Rusiei de la reuniune, după ce a anunțat în aprilie că a fost invitat.

„Aș fi absolut uimit dacă Putin va merge în persoană. Este un personaj paria”, a declarat Johnson reporterilor în marja summitului NATO de la Madrid. „Nu cred că va merge. Întrebarea este dacă noi, în calitate de țări occidentale, ne eliberăm locurile la G20 și lăsăm întreaga discuție în seama Chinei, a Rusiei?”, a adăugat acesta. „Cred că dacă vacantezi ceva precum G20, riști doar să predai oportunitatea de propagandă altora”.

Kremlinul a declarat că Putin va participa la summitul din 15-16 noiembrie, însă formatul delegației ruse ar putea suferi modificări între timp, relatează Digi24.

Indonezia, la fel ca majoritatea economiilor emergente majore, a încercat să mențină o poziție neutră și a cerut o rezolvare pașnică a ofensivei Rusiei în Ucraina, care durează de luni de zile.

Președintele indonezian Joko “Jokowi” Widodo s-a aflat miercuri la Kiev pentru discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și se va deplasa joi la Moscova.

El a participat, de asemenea, la summitul G7 din Germania la începutul acestei săptămâni.

Marți, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că liderii G7 „nu vor să divizeze G20″ și că, deocamdată, încă plănuiesc „să meargă acolo”, referindu-se la summitul din Indonezia.

Putin a participat la summitul G20 din octombrie anul trecut de la Roma prin videoconferință, din cauza pandemiei COVID-19.

Premierul britanic, Boris Johnson, consideră că președintele rus, Vladimir Putin, nu ar fi declanșat un ”război nebun, de macho” în Ucraina dacă ar fi fost femeie, informează DPA, citat de Agerpres.

Într-o declarație pentru postul de televiziune german ZDF, acordată la finalul summitului G7, desfășurat în Bavaria, Boris Johnson a nuanțat că ”dacă Putin ar fi fost femeie, ceea ce, evident, nu este, însă dacă ar fi fost, chiar nu cred că ar fi început un război nebun, de macho”, potrivit BBC.

Liderul britanic a subliniat că ”ceea ce face el (n.r. Putin) în Ucraina reprezintă un exemplu perfect de masculinitate toxică”, arătând astfel nevoie de a avea ”mai multe femei în poziții de conducere”.

Johnson a mai spus că, deși liderii G7 doresc ”cu disperare” să se pună capăt războiului din Ucraina, în prezent ”nu există niciun acord disponibil”.

Dar el a descris, de asemenea, summitul ca fiind ”incredibil”, deoarece liderii ”s-au apropiat din ce în ce mai mult”.

În cadrul aceleiași întâlniri desfășurate sub președinție germană, liderii statelor membre G7 s-au amuzat duminică pe seama imaginii virale din 2009, afișate de președintele rus, Vladimir Putin, ce îl înfățișează pe acesta din urmă călare, la bustul gol.

Ministrul britanic de externe, Liz Truss, a refuzat marţi orice legătură a Regatului Unit cu un proiect neclar de comunitate politică europeană, transmite dpa, potrivit Agerpres.

Cu ocazia unei întâlniri a premierului britanic Boris Johnson la summitul G7 din Germania cu preşedintele francez Emmanuel Macron, preşedinţia Franţei a provocat nedumeriri: Palatul Elysee a insistat că liderul de la Londra şi-a exprimat interesul faţă de viziunea Parisului privind o comunitate politică europeană mai largă, din care să facă parte şi state din afara UE, cum ar fi Regatul Unit.

Cabinetul din Downing Street a fost nevoit să sublinieze, ulterior, că nu există nicio perspectivă de revenire la libertatea de circulaţie peste frontierele britanice.

Marţi, Truss a fost categorică: Londra nu ia în considerare un astfel de proiect.

Întrebată despre subiect de preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Comunelor, Tom Tugendhat, şefa diplomaţiei britanice a răspuns fără echivoc: “Nu este adevărat. Nu ştiu ce cuvinte a folosit exact preşedintele Macron, dar noi nu am fost de acord”.

Ea a declarat că obiectivele Regatului Unit sunt întărirea NATO şi sublinierea rolului G7, grupul ţărilor puternic industrializate, ca “alianţă cheie”.

Tugendhat a întrebat apoi: “Nu acceptaţi această comunitate politică şi economică?”. Truss a răspuns: “Nu”.

Liderii celor 27 de state membre ale UE au purtat săptămâna trecută, la Bruxelles, prima discuția strategică privind propunerea președintelui francez Emmanuel Macron de lansare a unei comunități politice europene.

“Scopul este de a oferi o platformă de coordonare politică pentru țările europene de pe întregul continent. Aceasta ar putea viza toate țările europene cu care avem relații strânse. Obiectivul ar fi încurajarea dialogului politic și a cooperării în vederea abordării unor chestiuni de interes comun, astfel încât să se consolideze securitatea, stabilitatea și prosperitatea continentului european”, se arată în concluziile adoptate privind Europa în sens larg.

De Ziua Europei, la încheierea lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, președintele francez Emmanuel Macron a lansat un apel la crearea unei “comunități politice europene” care să primească în special Ucraina și Republica Moldova, în paralel cu o procedură de aderare la UE care ar dura “decenii”.

Un document de lucru circulat de președinția franceză a Consiliului UE a indicat că această “Comunitate Politică Europeană ar fi deschisă statelor europene care împărtășesc un set comun de valori democratice, indiferent dacă sunt sau nu membre ale Uniunii și indiferent de natura relației lor actuale cu Uniunea Europeană: fie că doresc să adere la aceasta, fie că au părăsit-o, fie că nu intenționează să adere la ea, fie că sunt legate de ea doar prin acorduri economice”.

Documentul spune că Comunitatea Politică Europeană (CPE) “nu ar înlocui” Consiliul Europei (CoE) sau Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) – alte organizații care includ membri din afara UE.