Fondul Monetar Internațional (FMI) a lansat marți un avertisment dur cu privire la consecințele războiului comercial declanșat de administrația Trump, avertizând că acesta afectează grav economia globală și crește semnificativ riscul de instabilitate financiară, relatează Politico.

În pragul reuniunii sale de primăvară, FMI a redus prognoza de creștere globală pentru 2025 de la 3,3% la 2,8% și a coborât estimările pentru 2026 la 3%, subliniind că tensiunile comerciale vor continua să frâneze economia mondială.

„Sistemul economic global sub care majoritatea țărilor au funcționat în ultimii 80 de ani este resetat, introducând lumea într-o nouă eră”, a scris economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas. „Regulile existente sunt contestate, în timp ce altele noi încă nu au apărut”, a adăugat el.

FMI a redus prognoza de creștere economică pentru SUA cu aproape un punct procentual, de la 2,7% la 1,8%, o scădere mai severă decât în cazul Chinei, Canadei sau al zonei euro. Doar Mexicul a înregistrat o revizuire negativă mai drastică. Totodată, FMI a crescut estimarea privind inflația în SUA în 2025 cu un punct procentual, până la 3%.

„Tarifele impuse de Trump au dus rata reală a tarifelor din SUA peste nivelul din timpul Marii Depresiuni din anii 1930”, a subliniat Gourinchas, explicând că replicile comerciale ale partenerilor au crescut la rândul lor nivelul global al tarifelor.

Comerțul mondial, care timp de peste trei decenii a susținut creșterea economică și a temperat inflația, este acum estimat să crească în 2025 la doar jumătate din ritmul prevăzut anterior de FMI.

„Sentimentul era optimist la începutul anului, dar recent s-a transformat într-o atitudine mult mai pesimistă, pe măsură ce incertitudinea s-a accentuat și noi tarife au fost anunțate”, se arată în noul raport World Economic Outlook.

În plus, FMI avertizează că riscurile de instabilitate financiară s-au intensificat în ultimele două luni, în contextul volatilității crescute și al prețurilor istorice ale acțiunilor și obligațiunilor.

„Riscurile pentru stabilitatea financiară globală au crescut semnificativ”, notează raportul, menționând creșterea împrumuturilor în rândul fondurilor speculative și pericolele care planează asupra piețelor de obligațiuni guvernamentale, în special în economiile emergente.

Un risc aparte remarcat de FMI este așa-numitul „basis trade” din piața de obligațiuni guvernamentale americane, unde fondurile speculative împrumută sume mari pentru a exploata diferențele de preț între obligațiuni și contractele futures aferente. Aceste practici amplifică mișcările pieței și pot declanșa turbulențe majore.

FMI a îndemnat guvernele să permită băncilor centrale să-și exercite mandatul de control al inflației în mod independent.

„Am văzut, din nou și din nou, că independența băncilor centrale este o fundație esențială pentru atingerea obiectivelor acestora”, a spus Tobias Adrian, consilier financiar al FMI.

FMI a respins speculațiile privind pierderea statutului dolarului american ca refugiu financiar global, în ciuda volatilității recente.

„Piețele de capital din SUA rămân cele mai mari și mai lichide din lume”, a declarat Adrian, adăugând că „e prea devreme pentru a spune” cât va dura instabilitatea curentă.

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, Kaja Kallas, efectuează o vizită oficială în Republica Moldova, în perioada 23-24 aprilie, informează un comunicat oficial, remis CaleaEuropeana.ro.

La sosirea la Chișinău, miercuri, 23 aprilie, Șefa diplomației UE se va întâlni cu reprezentanți ai organizațiilor societății civile.

Joi, 24 aprilie, Kaja Kallas, se va întâlni cu viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi. În cursul dimineții, Înaltul Reprezentant va trece în revistă echipamentele furnizate Moldovei prin intermediul Facilității Europene pentru Pace și va participa la predarea echipamentelor finanțate de UE donate Poliției din Moldova.

De asemenea, Înaltul Reprezentant se va întâlni cu prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean. 

În aceeași zi, Kaja Kallas se va întâlni cu Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, urmând să susțină o conferință de presă comună.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat marți că Ucraina va fi pregătită pentru a discuta cu Rusia în orice format de îndată ce va fi în vigoare un acord de încetare a focului și luptele de pe front vor fi oprite, transmite Reuters, în timp ce Financial Times raportează că președintele rus Vladimir Putin i-a propus emisarului președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, ca Rusia să oprească invazia Ucrainei și să înghețe actuala linie a frontului.

Liderul ucrainean a adăugat că delegația Kievului care se întâlnește miercuri, la Londra, cu reprezentanții partenerilor occidentali va avea mandatul de a discuta despre o încetare a focului parțială sau totală.

“Dacă rușii, și depinde de ei, din nou am văzut acest lucru la Paști, pot reduce loviturile atunci când doresc … Dacă rușii sunt pregătiți pentru o încetare completă a focului, atunci după ce se stabilește o încetare completă a focului, suntem pregătiți pentru orice format de negocieri cu ei”, a declarat Zelenski în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc marți la Kiev, relatează Politico Europe.

De asemenea, președintele rus Vladimir Putin și-a exprimat marți disponibilitatea de a se angaja într-un dialog direct cu Ucraina, luând în considerare propunerea lui Zelenski de a opri loviturile asupra infrastructurii civile.

FT a relatat marți seară că Putin s-a oferit să oprească invazia țării sale în Ucraina de-a lungul liniilor de front actuale, poate renunțând la pretențiile sale asupra unor regiuni ucrainene pe care le ocupă parțial, în schimbul recunoașterii de către Statele Unite a dreptului de proprietate al Rusiei asupra Crimeei (pe care a anexat-o ilegal în 2014) și a unor teritorii ocupate în timpul războiului de amploare care a început în 2022.

Noua deschidere vine după ce președintele Statelor Unite, Donald Trump, a amenințat că se va retrage din negocierile pentru încheierea războiului dacă “oricare dintre părți” va continua să blocheze procesul de încetare a focului. Trump a mai spus luni, într-o postare cu majuscule pe Truth Social, că speră ca Ucraina și Rusia să ajungă la un acord în această săptămână.

Însă, Volodimir Zelenski a precizat că Ucraina nu va recunoaște controlul de jure al Rusiei asupra peninsulei Crimeea ca parte a vreunui acord, întrucât o asemenea decizie ar fi contrară Constituției ucrainene. Rusia a ocupat Crimeea în 2014 și ulterior a anexat-o.

Citiți și

“Mobilizare diplomatică” sub auspiciile lui Macron: SUA, Franța, UK, Germania și Ucraina s-au reunit în premieră la Élysée pentru a susține planul de pace al lui Trump. Urmează noi discuții la Londra

După o discuție cu Keir Starmer, Zelenski anunță că reprezentanți ai Ucrainei se vor afla miercuri la Londra pentru discuții menite să asigure o „încetare necondiționată a focului”

Discuțiile de la Londra, la care vor participa reprezentanți ai SUA, Marii Britanii, Franței, Germaniei și Ucrainei, au loc pe fondul intensificării eforturilor diplomatice, conduse de Washington, pentru a găsi o cale de încheiere a războiului lansat de Rusia împotriva Ucrainei vecine în februarie 2022, subliniază și Agerpres.

Într-o evidentă schimbare de plan, secretarul de stat american Marco Rubio nu va fi prezent la Londra, SUA urmând a fi reprezentate de emisarul special al Washingtonului pentru Ucraina, generalul Keith Kellogg.

Zelenski a afirmat că va fi bucuros să se întâlnească cu președintele Donald Trump cu ocazia participării celor doi lideri la funeraliile Papei Francisc, prevăzute pentru sâmbătă.