Corespondență din München

Alianța transatlantică dintre Europa și Statele Unite trebuie să funcționeze ținând cont de valori și de interese, a afirmat duminică ministrul finanțelor din Norvegia, Jens Stoltenberg, ex-secretar general al NATO și viitor președinte al Conferinței de Securitate de la München.

Vorbind în cadrul panelului „Visul european: Apărarea valorilor fundamentale, aflată sub presiune”, Stoltenberg a oferit perspectivă pragmatică asupra modului în care ar trebui să funcționeze Alianța Nord-Atlantică.

„Cu cât putem cădea mai mult de acord asupra valorilor, cu atât mai bine. Dar, în esență, ceea ce contează cu adevărat când vine vorba de securitate este să realizăm că avem un interes comun de a ne proteja și apăra reciproc”, a spus el, în ceea ce pare să reprezinte un apel la realismul lucid invocat și de președintele finlandez Alexander Stubb în politica externă a țării sale.

Cel care a condus vreme de un deceniu destinele NATO, de la jumătatea celei de-a doua administrații Obama și până la finalul administrației Biden, trecând prin prima administrație Trump, a recunoscut că există o relație între valori și interese

„Și uneori aceste chestiuni se amestecă și, desigur, există o relație între valori și interese, dar cred că istoria NATO și a prietenilor săi demonstrează că pot exista diferențe destul de serioase în privința valorilor, iar totuși suntem capabili să ne mobilizăm în jurul intereselor noastre comune”, a adăugat Jens Stoltenberg.

Citiți și „Plec. SUA nu au nevoie de NATO” – a spus Trump, rememorează Stoltenberg din culisele întâlnirii care a adus NATO în pragul colapsului: Am crezut că Alianța se destramă sub ochii mei

Fostul secretar general al NATO a fost numit în poziția noul ministru de finanțe al Norvegiei, în cadrul unei remanieri guvernamentale, în ianuarie 2025, marcând o reîntoarcere în politica națională a țării pe care a servit-o în două rânduri ca prim-ministru.

Stoltenberg, care ar fi trebuit să preia funcția de președinte al Conferinței de Securitate de la München după ediția din 2025 de la Christoph Heusgen, a acceptat să revină în guvernul țării sale într-un context complicat. Până atunci, la cârma Conferinței a revenit veteranul diplomat Wolfgang Ischinger.

Corespondență din München

Poporul ucrainean, reprezentat de președintele Volodimir Zelenski, este laureatul din acest an Premiului Ewald von Kleist al Conferinței de Securitate de la München, la patru ani de la declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Zelenski a transmis, într‑o postare oficială pe X, că premiul reprezintă „un premiu al forței ucrainene și al prieteniei noastre.

Șeful statului ucrainean a subliniat că „fără prietenie, forța nu este niciodată suficientă” și a explicat că Ucraina muncește pentru a construi „cel puțin înțelegere reciprocă, respect reciproc și tratament corect cu toată lumea… și, și mai bine – o prietenie adevărată.”

El a mulțumit tuturor celor care susțin Ucraina și celor care „lucrează pentru a opri acest război cu o pace reală.”

„Vă mulțumesc că respectați poporul nostru – toți ucrainenii. Și noi vă respectăm. Vă mulțumesc”, a mai afirmat Zelenski.

It is an honor for me to receive the Ewald von Kleist Award, which this year has been awarded to the Ukrainian people.

Thank you for this award for the Ukrainian people – an award of Ukrainian strength and our friendship. Friendship with all of you. Without friendship, strength… pic.twitter.com/ylEHDkcwFU

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) February 15, 2026

Distincția a fost numită “Ewald von Kleist” după numele uneia dintre persoanele care au complotat în iulie 1944 pentru încercarea eșuată de a-l înlătura pe Adolf Hitler de la putere în Germania nazistă.

Membru al familiei von Kleist și ofițer în Wehrmacht în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, părinții săi au fost activi în rezistența germană împotriva lui Adolf Hitler. von Kleist a fost desemnat să îl ucidă pe Hitler într-un atac sinucigaș și a fost ultimul supraviețuitor al complotului din 20 iulie 1944 pentru asasinarea lui Hitler.

Ewald von Kleist a fost fondatorul și personalitatea definitorie a Conferinței de Securitate de la München. În calitate de lider al acestei Conferințe de peste 30 de ani, Kleist a contribuit la promovarea dialogului transatlantic de securitate, la aderarea Germaniei postbelice în NATO și la ordinea de securitate mai largă din epoca Războiului Rece.

În 2009, primul laureat al acestui premiu a fost Henry Kissinger, fostul secretar de stat american al președintelui Richard Nixon, iar distincția a mai fost acordată lui Javier Solana, fost secretar general al NATO și primul Înalt Reprezentant al UE, iar în anul 2014 premiul a fost acordat în comun lui Helmut Schmidt și Valéry Giscard d’Estaing, cancelar al Germaniei Federale (1974-1982), respectiv președinte al Franței (1974-1981).

În 2018, laureatul distincție “Ewald von Kleist” a fost John McCain, senatorul american decedat în august 2018 și tradiționalul lider al delegației Congresului SUA la lucrările Conferinței de Securitate de la München.

În 2019, premiul a revenit prim-miniștrilor Greciei și Macedoniei de Nord pentru acordul istoric care a favorizat intrarea celei din urmă țări în NATO, în 2020 acest premiu a fost acordat Organizației Națiunilor Unite, în 2021 fostului cancelar german Angela Merkel, în 2022 fostului secretar general al NATO Jens Stoltenberg, în 2023 Finlandei și Suediei ca urmare a deciziei aderării celor două țări la NATO, în 2024 fostului secretar de stat american John Kerry, iar în 2025 șefei diplomației Uniunii Europene Kaja Kallas.

Președintele Nicușor Dan a anunțat duminică faptul că România acceptă invitația lui Trump și va participa la prima reuniune a Consiliului Păcii, în calitate de observator.

“Voi participa sǎptǎmâna viitoare la prima reuniune a Consiliului Pǎcii la Washington, rǎspunzând invitației președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. România va avea calitate de observator și voi reafirma sprijinul nostru ferm pentru eforturile internaționale de pace și deschiderea de a participa la procesul de reconstrucție din Fâșia Gaza. Decizia de a fi prezent la aceste discuții are la bază susținerea procesului diplomatic consacrat prin rezoluția adoptată în luna noiembrie de Consiliul de Securitate al ONU, inițiată de Statele Unite ale Americii. România a susținut permanent necesitatea identificării unei soluții care să ducă la încheierea conflictului și a acordat sprijin populației civile din Fâșia Gaza, în special prin operațiuni de evacuare medicalǎ de urgențǎ”, a scris el, pe Facebook.

Citiți și Meloni anunță că Italia va participa la Consiliul Păcii în calitate de observator, după o invitație din partea SUA

Carta fondatoare a Consiliului pentru Pace în Gaza înființat la propunerea președintelui american Donald Trump a fost semnată, pe 22 ianuarie, la Forumul Economic Mondial de la Davos, cu Bulgaria și Ungaria fiind singurele țări din Uniunea Europeană care au semnat documentul.

Mai multe țări ale UE au declinat oferta lui Trump, în vreme ce Polonia și România au afirmat că au demarat analize interne privind implicațiile acestei decizii asupra obligațiilor internaționale ale celor două țări, respectiv Carta ONU, Tratatul Uniunii Europene și decizii ale UE în materie de politică externă și de securitate comună.

Șeful statului român Nicușor Dan a declanșat un aprofundat proces de analiză al conținutului și implicațiilor Cartei Consiliului pentru Pace în Gaza, unde România a fost invitată să se alăture de președintele american Donald Trump. În același timp, Nicușor Dan a salutat inițiativa omologului american.

Ulterior, Nicușor Dan a anunțat că a primit invitația de a participa la prima reuniune a Consiliului de Pace, care va avea loc la Washington, în data de 19 februarie, subliniind că autoritățile române analizează în acest moment condițiile în care țara noastră ar putea lua parte la eveniment.

“Suntem încă în discuții cu partea americană și obiectul discuției este care poate să fie statutul unei țări care în momentul acesta, cum e România, nu poate să fie decât observator. Adică, care este formatul discuției și eventualii observatori care este rolul lor în această ședință? În funcție de răspunsul părții americane, decidem dacă să mergem sau să nu mergem”, a explicat președintele și joi, 12 februarie, înaintea participării la reuniunea informală a Consiliului European care are loc în Belgia, la Castelul din Alden Biesen.