Președintele Klaus Iohannis a avut sâmbătă o “discuție telefonică aprofundată” cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu care a convenit consolidarea securității social media în Uniunea Europeană.

“În urma ultimelor evenimente din România, am avut o discuție telefonică aprofundată cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Am convenit că trebuie să consolidăm securitatea social media, în urma alegerilor din țara noastră“, a scris Iohannis, pe rețeaua socială X.

Discuția telefonică a avut loc după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale deoarece “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. În aceeași zi, Comisia Europeană a solicitat rețelei TikTok să se alinieze prevederilor electorale ale regulamentului privind serviciile digitale și să remedieze urgent politicile de moderare a conținutului în lumina alegerilor din România.

Following the latest developments in Romania, I had an in-depth 📞 discussion with the President of the European Commission, Ursula @vonderleyen. We agreed that we need to strengthen the security of social media, following the elections in our country.

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) December 7, 2024

Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României.

Curtea Constituțională a României arată, în motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. Curtea Constituţională mai susţine că, în cadrul alegerilor prezidenţiale, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia Călin Georgescu a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media. De asemenea, conform Curții Constituționale, Călin Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în contradicţie cu datele prezentate de SRI şi MAI.

Decizia CCR a venit ca urmare a unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce președintele Klaus Iohannis a autorizat desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și după ce România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”, cu ocazia participării ministrului de externe Luminița Odobescu la ministeriala de externe a NATO.

Informațiile desecretizate au indicat că au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”. Informațiile declasificate au arătat cum conturi de pe rețeaua de socializare TikTok au fost instrumentalizate și activate în acest scop. TikTok nu l-a marcat pe Călin Georgescu drept candidat politic, iar conținutul asociat hashtag-urilor campaniei lui Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Totodată, un finanțator a plătit 381.000 de dolari către utilizatori TikTok care să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar infrastructura procesului electoral s-a aflat sub presiune, România fiind țintită de 85.000 de atacuri cibernetice prin platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, care au fost lansate prin sisteme informatice din peste 33 de țări.

În tot acest context, Comisia Europeană a intensifcat monitorizarea alegerilor din România și ordonă TikTok “să păstreze neatinse toate datele și dovezile” privind riscurile sistemice asupra procesului electoral.

Estonia s-a alăturat sâmbătă aliaților din NATO și partenerilor din Uniunea Europeană care și-au manifestat solidaritatea cu România după după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale deoarece “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”.

“Românii sunt singurii care au dreptul să decidă pe cine aleg. Apreciez că România a rămas fermă în fața ingerințelor străine maligne și a redat vocea poporului. Încercările Rusiei de a se amesteca în democrații nu vor reuși. Sprijinul Estoniei pentru aliatul nostru România este ferm“, a afirmat șeful diplomației de la Tallinn, Margus Tsahkna.

Romanians alone have the right to decide whom they elect.
I appreciate that #Romania has stood firm against foreign malign interference & gave the voice back to the people.
Russia’s attempts to meddle with democracies wont succeed.
🇪🇪support to our ally #Romania 🇷🇴is steadfast.

— Margus Tsahkna (@Tsahkna) December 7, 2024

Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României. În motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, CCR a arătat că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. Decizia CCR a venit ca urmare unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce documentele desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării au identificat acțiuni nelegale în timpul procesului electoral.

Principalul partener al României, Statele Unite, și și alți parteneri precum Marea Britanie, Polonia, Franța și Lituania, și-au reafirmat încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină malignă după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale.

Noul președinte al Consiliului European, Antonio Costa, organizează primul Summit al liderilor europeni la Bruxelles în data de 19 decembrie. Succesorul lui Charles Michel le-a trimis astăzi șefilor de stat și de guvern invitația oficală. Reuniunea se va concentra asupra situației din Ucraina. De asemenea, liderii statelor membre vor discuta despre poziția UE la nivel global, extinderea proiectului european pentru Balcanii de Vest, dar și despre relația transatlantică. 

„Sunt încântat să vă invit la prima mea reuniune a Consiliului European în calitate de Președinte al Consiliului European, care va avea loc joi, 19 decembrie, precum și la Summitul UE-Balcanii de Vest de miercuri, 18 decembrie, ambele la Bruxelles”, se arată în scrisoarea oficială. 

Costa l-a invitat la Bruxelles și pe președintele Zelnski să participe alături de liderii europeni pentru a discuta cu privire la modul în care Europa poate sprijini cel mai bine Ucraina.

Președintele Consiliului European susține că este important să se discute cu privire la calea de urmat a UE în ceea ce privește prioritățile globale într-un peisaj marcat de tensiuni geopolitice.

Extinderea reprezintă un alt subiect principal de discuție „Cred că extinderea este principala investiție geopolitică pe care o putem face în vecinătatea noastră. În contextul geopolitic actual, Uniunea Europeană își poate consolida cel mai bine rolul pe scena internațională prin crearea unei rețele mai largi și mai profunde de parteneri din întreaga lume, fiind mai conștientă de interesele lor specifice – și explorând potențialul intereselor comune.”

Un alt subiect regăsit pe agenda liderilor se referă la relația transatlantică, „forjată de o istorie comună, bazată pe valori comune și reflectată într-o rețea densă de schimburi economice.”

De asemenea, în scrisoarea trimisă statelor membre, Costa le propoune liderilor europeni să abordeze și problema migrației. 

Situația din Orientul Mijlociu va fi și ea dezbătută pentru a se stabili cum UE poate contribui cel mai bine la eforturile de dezescaladare.

Nu în ultimul rând, premierul Viktor Orban va încheia reuniunea prin prezentarea rezultatelor obținute de președinția maghiară a Consiliului UE. 

Antonio Costa, succesorul lui Charles Michel în funcția de președinte al Consiliului European, și-a început oficial atribuțiile la 1 decembrie, în ziua în care și a doua Comisie a Ursulei von der Leyen a preluat mandatul. Mandatul lui Costa este de doi ani și jumătate și va depinde de liderii europeni dacă va fi reînnoit la jumătatea anului 2027.

António Costa, ales de liderii UE la sfârșitul lunii iunie, a declarat că va fi „pe deplin angajat în promovarea unității între toate cele 27 de state membre” și că se va concentra „pe punerea pe drumul cel bun a Agendei strategice”, care va oferi orientări Uniunii Europene pentru următorii cinci ani, în trei direcții majore de acțiune: o Europă liberă și democratică, o Europă puternică și sigură, o Europă prosperă și competitivă.

Intrat pentru prima dată în politică în 1982, Costa, în vârstă de 63 de ani a fost deputat, parlamentar, ministru, primar al Lisabonei și, cel mai recent, prim-ministru al Portugaliei timp de opt ani (2015-2024).