Uniunea Europeană a făcut un pas important în direcția protejării jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului împotriva plângerilor nefondate sau a procedurilor judiciare abuzive, după ce președinția spaniolă a Consiliului și Parlamentul European au ajuns la un acord politic cu privire la o directivă care să protejeze aceste persoane de procesele strategice împotriva participării publice (SLAPP).

Utilizarea acestor procese pentru a reduce la tăcere persoanele care se exprimă în legătură cu probleme de interes public este un fenomen în creștere. Directiva va institui garanții procedurale împotriva unor astfel de acțiuni în materie civilă cu implicații transfrontaliere, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Democrațiile noastre sunt în pericol atunci când cei bogați și puternici pot reduce la tăcere criticii în instanță doar pentru că vorbesc despre chestiuni de interes public. Prin această nouă lege, UE îi apără pe jurnaliști și pe apărătorii drepturilor omului împotriva proceselor nefondate și abuzive”, a declarat Félix Bolaños, ministrul spaniol al justiției

Persoanele vizate de cazurile SLAPP vor beneficia de o serie de garanții și protecții procedurale. Aceștia pot solicita instanței să:

– Să respingă o cerere în fază incipientă. În cazul în care o cerere este considerată vădit nefondată, un judecător poate decide să respingă cererea în cea mai timpurie etapă posibilă a procedurii. Instanța ar trebui să accelereze astfel de cereri din partea pârâților;

– Să ceară o garanție financiară de la persoana sau societatea care a introdus cererea. O instanță poate decide să solicite ca reclamantul, adică persoana sau societatea care a inițiat o acțiune SLAPP, să depună o garanție financiară pentru cheltuielile de judecată.

– Să solicite alte tipuri de căi de atac. O instanță poate decide, de exemplu, că reclamantul trebuie să suporte costurile procedurii, inclusiv costurile de reprezentare juridică a victimei SLAPP. Un judecător poate decide, de asemenea, că partea care a inițiat cazul SLAPP ar putea fi supusă unei sancțiuni sau altor măsuri la fel de eficiente

Cazuri SLAPP transfrontaliere

Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord cu privire la modul de definire a caracterului transfrontalier al unui caz SLAPP. Se va considera că o chestiune are implicații transfrontaliere, cu excepția cazului în care ambele părți sunt domiciliate în același stat membru ca și instanța sesizată și toate celelalte elemente relevante pentru situație se află în acel stat membru.

Hotărâri judecătorești din țări terțe

În cazul în care o persoană care locuiește în UE este vizată de un caz SLAPP într-o țară terță, statele membre ale UE trebuie să refuze recunoașterea și executarea acestei hotărâri dintr-o țară terță dacă aceasta ar fi considerată vădit nefondată sau abuzivă în statul membru în cauză.

Măsuri în sprijinul victimelor SLAPP

Pentru a sprijini în continuare victimele SLAPP, statele membre vor trebui să furnizeze, într-un singur loc, informații privind garanțiile procedurale și căile de atac.

Pentru a înțelege mai bine amploarea fenomenului, statele membre vor colecta, de asemenea, date specifice disponibile privind cazurile SLAPP de la instanțe.

Acordul va trebui să fie aprobat de reprezentanții statelor membre în cadrul Consiliului (Coreper). Dacă va fi aprobat, textul va trebui apoi să fie adoptat în mod oficial atât de Consiliu, cât și de Parlamentul European.

Președintele Partidului Popular European, Manfred Weber, a avertizat marți că Uniunea Europene trebuie să controleze migrația dacă vrea să evite o creștere a extremei drepte pe continent.

“Dacă nu găsim o soluție sau o înțelegere comună adecvată pentru a gestiona migrația, atunci sunt foarte îngrijorat în legătură cu următoarele alegeri europene”, a declarat acesta în cadrul unui eveniment al Politico Europe.

Weber a indicat alegerile din Olanda – unde populistul de extremă dreapta Geert Wilders a obținut o victorie surprinzătoare săptămâna trecută – ca exemplu, vorbind despre cum “un mic, mic detaliu … a creat căderea guvernului”.

În mod similar, Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă dreapta din Germania, a câștigat teren, propulsată de preocupările legate de migrație, un lucru pe care Weber îl numește “un mare șoc și o chestiune de îngrijorare”.

La nivel european, Weber a îndemnat țările să finalizeze acordul privind migrația. “Trebuie să îi dăm viață”, a spus el.

“Oamenii trebuie să vadă că nu vorbim doar despre migrație, că nu facem apel doar la rezolvarea problemelor, ci suntem cu adevărat capabili să facem legislație și să găsim cu adevărat o soluție la nivel european pentru a opri sosirile ilegale pe teritoriul european”, a conchis liderul PPE.

Comisia pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European a adoptat regulamentul Europa Interoperabilă, adică un Schengen online pentru serviciile de administrație publică locală de care eurodeputatul Gheorghe Falcă s-a ocupat din calitatea de raportorul al Grupului PPE din legislativul european.

Acesta a anunțat într-un mesaj pe Facebook că a obținut un rezultat foarte bun pentru România în cadrul acestui dosar.

”Am participat astfel direct la trilogul, adică negocierile dintre Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană, pentru definitivarea Regulamentului pentru stabilirea unor măsuri de promovare a interoperabilității transfrontaliere a rețelelor și a sistemelor informatice care sunt utilizate pentru furnizarea sau gestionarea serviciilor publice în UE”, a detaliat acesta.

El a ținut să explice că față de o directivă, care se dezbate în parlamentele naționale, regulamentele adoptate la Bruxelles se aplică întocmai în toate statele membre.

”Pe scurt, am obținut dezvoltarea unei infrastructuri interoperabile de servicii publice digitale transeuropene, în beneficiul cetățenilor”, a precizat Falcă.

Acesta s-a declarat foarte mulțumit de faptul că ”amendamentele și propunerile mele la acest dosar, atât în calitate de raportor cât și ulterior, la negocieri, au fost adoptate, fapt ce aduce beneficii pentru România”.

”Mai întâi, pentru că am reușit să consolidez rolul agenției UE înființate la București – prima găzduită de țara noastră. Astfel, Centrul și Rețeaua europeană de competențe în materie de securitate cibernetică (ECCC) beneficiază de statutul de observator în cadrul Comitetului pentru o Europă interoperabilă (un organism consultativ strategic al Comisiei Europene). Dar mai mult decât atât, sunt mulțumit de faptul că am reușit să obțin consolidarea rolului autorităților locale și regionale în punerea în aplicare cu succes a prezentului Regulament”, a precizat Gheorghe Falcă, fost primar al Aradului și, implicit, fost membru al Comitetului European al Regiunilor.

Eurodeputatul a explicat că regulamentul este important în contextul în care ”autoritățile locale furnizează o serie de servicii publice, dar dispun adesea de resurse limitate în ceea ce privește finanțarea, resursele umane și instrumentele de punere în aplicare a prezentului regulament, acestea trebuie să primească orientări și resurse adecvate”.