Contextul tranziției energetice pentru orașe și regiuni locale este complex, iar tripla diversificare rămâne soluția finală pentru aceasta, a evidențiat eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE).

Acesta a participat la un eveniment internațional, care se desfășoară în Polonia, având în intervenție online din calitatea de președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European.

”Comisia ITRE joacă un rol foarte important în procesul tranziție energetică.  Prin deciziile pe care le luăm sunt în beneficiul cetățenilor și al industriei europene. Contextul tranziției energetice pentru orașe și regiuni locale este complex, iar tripla diversificare rămâne soluția finală pentru aceasta. Mă refer la o diversificare a surselor de energie, a furnizorilor și a rutelor de aprovizionare”, a precizat europarlamentarul.

Acesta a evidențiat că Uniunea Europeană dorește să devină mai puțin dependentă de sursele externe pe piața de energie și să crească gradual producția autohtonă de surse cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

”La Comisia ITRE suntem întotdeauna în contact direct cu autoritățile locale și regionale pe aceste subiecte. Rolul orașelor și al regiunilor este decisiv în ceea ce privește confruntarea cu actuala criză energetică și furnizarea de soluții pe termen lung pentru atingerea țintelor climatice pe care ni le-am asumat”, consideră Cristian Bușoi.

El a anunțat că în iunie urmează ”să avem o dezbatere cu reprezentanții Comitetului Regiunilor și ai Comisiei pentru a discuta despre tranziția energetică a orașelor și competitivitatea lor regională”.

Eugen Tomac (PMP, PPE) a anunțat că peste 50.000 de români au semnat pentru România în Schengen, astfel că ”mesajul nostru ferm va ajunge în Parlamentul European”.

Întrucât consideră că României și românilor li s-a făcut o nedreptate în cadrul Consiliului JAI din 8 decembrie, când Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație, Eugen Tomac a lansat o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care nu anulează însă demersurile diplomatice.

Pentru ca demersul său să capete forță este nevoie ca Parlamentul European să intervină din calitatea de reclamant privilegiat în procesul intentat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva Consiliului UE, astfel că eurodeputatul a lansat o companie de strângere de semnături în acest sens.

”În calitate de deputat european, am depus această acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene având calitatea de reclamant neprivilegiat. Pentru a reuși să avem un proces cât mai rapid în interesul a douăzeci de milioane de cetățeni români, am lansat campania <<Semnează pentru România în Schengen>>. Prin acest demers, am invitat cetățenii români să susțină petiția adresată Parlamentului European prin care îi cerem intervenția în procesul deschis la CJUE. De ce? Pentru că Legislativul are calitate de reclamant privilegiat. În urma campaniei, am reușit să convingem peste 50.000 de români să semneze pe platforma www.romaniainschengen.ro. Mesajul nostru ferm va ajunge în Parlamentul European!”, a anunțat Tomac într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta le-a mulțumit tuturor și fiecăruia în parte, ”fiecărui cetățean român care a contribuit la acest succes”.

”Dăm dovadă astfel de solidaritate și unitate spre apărarea intereselor României într-o Europă pe care ne-o dorim liberă. Semnătura dumneavoastră ne dă curajul să luptăm mai departe prin toate mijloacele împotriva acestei mari nedreptăți. Sunt convins că vom reuși să o corectăm în Justiție.  Le mulțumesc, de asemenea, sutelor de colegi din întreaga țară care s-au mobilizat extraordinar pentru a-i convinge pe români să ne fie alături în acest demers atât de necesar.  România merită în Schengen, românii merită să fie liberi în Europa. Împreună vom reuși să ne facem dreptate acolo unde Guvernul nu a vrut!”, a mai spus eurodeputatul.

România trebuie să intre în spațiul Schengen cât mai curând posibil, anul acesta, a fost răspunsul oferit recent de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, scrisorii înaintate de Eugen Tomac.

Tot recent, Comisia Europeană a prezentat cel de-al doilea raport privind starea Schengen în care a solicitat din nou Consiliului Uniunii Europene să ”consolideze în continuare unitatea europeană” prin acceptarea aderării depline a României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Raportul va servi drept bază pentru discuțiile politice și pentru orientarea în cadrul Consiliului Schengen din 8 iunie 2023.

Manfred Weber, liderul Partidului Popular European, consideră că procesul de aderare a Turciei la UE trebuie sistat, în urma realegerii lui Recep Tayyip Erdogan în funcția de președinte, anunță DPA, citat de Agerpres.

”Ultimii ani au arătat că un parteneriat strâns este important, dar că nimeni nu doreşte ca Turcia să devină membră cu drepturi depline a UE, nici Turcia, nici Uniunea Europeană”, a declarat Manfred Weber într-un interviu apărut luni în publicaţii aparţinând Funke Media Group.

Acesta a detaliat care sunt așteptările după victoria electorală a lui Erdogan. ”În special, în ceea ce priveşte obiectivul instaurării păcii între Ucraina şi Rusia, politica privind migraţia, modernizarea economică şi problema Ciprului, noi avem nevoie de cooperare. Erdogan ar trebui să fie imediat de acord cu aderarea Suediei la NATO”, a detaliat Manfred Weber.

Uniunea Europeană și Turcia sunt în dezacord în multe privințe, iar problemele vor persista probabil și după ce Recep Tayyip Erdogan a fost reales în funcția de președinte.

Citiți și: Liderii instituțiilor UE îl felicită pe președintele Erdoğan pentru obținerea unui nou mandat: UE are un interes strategic în continuarea unei relații de cooperare și reciproc avantajoase cu Turcia

În raportul lor privind Turcia pentru anul 2022, Comisia Europeană a criticat regimul din ce în ce mai autoritar al lui Erdogan. ”Preocupările serioase ale UE cu privire la deteriorarea continuă a democrației, a statului de drept, a drepturilor fundamentale și a independenței sistemului judiciar nu au fost abordate”, menționează oficialii europeni în documentul mai sus amintit, conform Deutsche Welle.

Mai mult, liderii UE au criticat puternic gesturile amenințătoare ale Turciei față de statele membre Grecia și Cipru, prin încălcări teritoriale repetate ale forțelor aeriene și navale.

De asemenea, UE a solicitat în repetate rânduri autorităților turce să respecte hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului și să îl elibereze pe activistul Osman Kavala, care a fost condamnat la închisoare pe viață în 2022 pentru că a participat la protestele antiguvernamentale din 2013 din Istanbul.

Cu toate acestea, Turcia rămâne un partener important din punct de vedere strategic în ceea ce privește migrația, protecția climei și securitatea energetică.

Cu armata sa bine echipată, membrul NATO joacă, de asemenea, un rol important în calitate de intermediar al acordului comercial de cereale dintre Rusia și Ucraina.

Să nu uităm că Uniunea Europeană rămâne un partener strategic important pentru Turcia, care invocă deseori importanța unui acord din 2015 care i-a menținut pe sirienii strămutați în interiorul țării, în loc să le permită să treacă în UE. Aproximativ 3,5 milioane de sirieni trăiesc acum în Turcia, care a primit plăți și promisiuni de asistență financiară care se ridică la aproape 9 miliarde de euro (9,65 miliarde de dolari).

În pofida acestui fapt, acordul a fost folosit de Recep Tayyip Erdogan drept monedă de șantaj, deschizând în 2020 pentru scurt timp frontiera Turciei cu Grecia.

Când privește aderarea la UE, Guvernul turc își menține acest obiectiv dacă, potrivit Ministerului de Externe, UE va reuși să rezolve problemele sale interne.

Discuțiile de aderare ar putea fi reluate după alegerile prezidențiale, dar mai întâi Turcia ar trebui să recunoască, cel puțin indirect, Ciprul ca membru al UE. Trupele turcești au ocupat partea de nord a țării timp de aproape 50 de ani.

În 2018, Uniunea Europeană a suspendat efectiv negocierile de aderare cu Turcia, care erau în curs din 2005, dar nu le-a întrerupt complet.