Uniunea Europeană trebuie să abordeze frontal noua realitate geopolitică și geoeconomică printr-un „buget pe termen lung orientat în mod vizibil către abordarea provocărilor-cheie de astăzi, nu prin continuarea status quo-ului”, evidențiat premierul Suediei, Ulf Kristersson, într-un material de opinie publicat pe Politico Europe.
„Următorul buget UE pe termen lung va fi negociat în cel mai provocator și definitoriu moment pentru continent de la sfârșitul Războiului Rece: războiul de agresiune în curs al Rusiei împotriva Ucrainei, intensificarea atacurilor hibride împotriva democrațiilor europene și o economie globală din ce în ce mai fragmentată și imprevizibilă. Aceste condiții dificile din punct de vedere istoric înseamnă că nu se poate continua ca de obicei. Europa trebuie să abordeze frontal această nouă realitate geopolitică și geoeconomică și, în consecință, bugetul său pe termen lung trebuie să fie orientat în mod vizibil către abordarea provocărilor-cheie de astăzi – nu să ofere o continuare a status quo-ului. Europa are nevoie de o schimbare curajoasă de perspectivă, la fel ca în cazul creării pieței unice sau a monedei euro. În condițiile în care bugetele naționale nu dispun de suficient spațiu de manevră pentru a gestiona o creștere a bugetului UE, accentul trebuie să se mute drastic de la distribuirea de fonduri la direcționarea investițiilor necesare”, a subliniat oficialul suedez înainte cu câteva zile ca executivul european să prezinte bugetul pe termen lung al Uniunii Europene pentru perioada post 2027.
În viziunea sa, viitorul cadru financiar multianual trebuie să vizeze trei elemente importante.
Primul dintre acestea este „consolidarea securității, apărării, rezilienței și pregătirii europene”.
„Trebuie să limităm capacitățile Rusiei, în special prin sprijinul nostru pentru Ucraina, care trebuie să fie puternic, durabil și previzibil. Țările membre trebuie, de asemenea, să își majoreze cheltuielile naționale pentru apărare. În acest sens, parlamentul suedez a convenit recent, în unanimitate, asupra unui plan de investiții în vederea alocării a 5 % din PIB pentru apărare. În mod similar, bugetul UE poate și trebuie să fie utilizat pentru a stimula investițiile prin promovarea dezvoltării și achizițiilor comune. În plus, fondurile de coeziune ar trebui redirecționate către îmbunătățirea mobilității militare transfrontaliere. În ceea ce privește gradul de pregătire, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a scos în evidență necesitatea unor lanțuri de aprovizionare solide și fiabile și a securității alimentare. În consecință, politica agricolă comună europeană ar trebui să se concentreze din ce în ce mai mult pe atingerea acestor obiective în sectorul alimentar”, a arătat Kristersson.
A doua prioritate pe care premierul suedez a punctat-o este gestionarea migrației și securitatea internă.
„Următorul buget pe termen lung trebuie să abordeze necesitatea gestionării migrației, atât prin finanțarea punerii în aplicare integrale a Pactului privind migrația și azilul, cât și prin explorarea unor măsuri suplimentare, inclusiv parteneriate cu țări terțe. Aceste parteneriate ar trebui să se concentreze pe prevenirea migrației ilegale, pe creșterea numărului de repatrieri și pe combaterea rețelelor de contrabandă și trafic de persoane”, a mai spus prim-ministrul Suediei.
A treia preocupare este mobilizarea investițiilor private și stimularea competitivității, consideră oficialul suedez.
„Pe măsură ce scenariul economic global se schimbă, Europa trebuie să facă ceea ce este necesar pentru a-și spori puterea economică. În timp ce competitivitatea pe termen lung se realizează în primul rând prin îmbunătățirea condițiilor-cadru, cum ar fi simplificarea și aprofundarea pieței unice, blocul trebuie, de asemenea, să crească rapid investițiile în cercetare, inovare, noi tehnologii, digitalizare și inteligență artificială. Programe-cheie precum Orizont Europa ar trebui dezvoltate în continuare pentru a consolida poziția strategică a Europei ca centru global pentru inovare și excelență. Iar tranziția ecologică ar trebui să rămână un motor al creșterii. Europa trebuie să fie capabilă să atragă cei mai buni cercetători din lume”, a arătat Ulf Kristersson.
În plus față de aceste „priorități politice principale, o condiționalitate puternică privind statul de drept este, de asemenea, o necesitate. (…) În cele din urmă, trebuie să facem toate acestea prin utilizarea mult mai eficientă a resurselor noastre existente – nu prin creșterea volumului bugetului sau prin introducerea de noi instrumente de datorie comună. Etichetarea unui lucru ca fiind prioritar înseamnă că alte lucruri sunt mai puțin importante. În consecință, trebuie să fim pregătiți să luăm decizii dificile – atât ca țări membre individuale, cât și ca bloc”, a mai arătat premierul Suediei.
„Lumea se schimbă rapid. Pentru o lungă perioadă de timp, apelurile la modernizarea bugetului UE au însemnat o reprioritizare pas cu pas. Dar de data aceasta, pașii mici nu vor fi suficienți. Blocul trebuie să regândească și să redefinească prioritățile pentru a face față noilor provocări cu care ne confruntăm astăzi și pentru a profita de oportunități”, a conchis Ulf Kristersson.
