Connect with us

NATO

Presa rusă: Sistemele ofensive ruse pot ataca bazele antirachetă ale SUA în Europa. Prima ţintă va fi Deveselu

Published

on

Planurile privind implementarea sistemului american de apărare antirachetă în Europa, inclusiv bazele antirachetă din România şi Polonia, ar putea ameninţa pe termen lung potenţialul forţelor strategice nucleare ale Federaţiei Ruse. Pentru a neutraliza aceste ameninţări, Rusia, în cazul unei agresiuni din partea SUA, îşi rezervă dreptul de a folosi întreg arsenalul şi mijloacele militare disponibile.

missileBaza americană antirachetă din Deveselu va deveni una dintre primele ţinte pentru sistemele de ofensivă ale Rusiei în cazul în care SUA atacă Federaţia Rusă, consideră participanţii la conferinţa de presă, cu tema „Perspectivele de dezvoltare ale Forţelor de Rachete Strategice ruse”, care a avut loc marţi în oficiul central al agenţiei „Interfax”.

„Mi se pare că ar fi o reacţie prognozată, cea de a include această bază în lista obiectelor pasibile de a fi atacate în primul rând în cazul unei agresiuni americane împotriva Rusiei”, a declarat fostul comandant al Statului Major al Forţelor de Rachete Strategice ruse, colonel-generalul Victor Esin.

Esin a reamintit că în anul 2015 la baza românească Deveselu va fi instalat sistemul antirachetă american.

„Măsurile privind aducerea în capacitate de luptă a sistemului antirachetă american de la Deveselu se află în etapa finală. Începând cu luna mai acolo se duc lucrări de instalare, care urmează să fie finalizate la sfârşitul lunii august”, a declarat expertul.

Potrivit acestuia „această bază americană cu 24 de antirachete „Standard-3M” în versiunea „1A” va fi pusă în funcţiune pentru luptă în 2015”.

Întrebat dacă rachetele balistice intercontinentale ruse, de exemplu „Topol”, pot să ţintească şi să ajungă la orice sistem antirachetă american, Esin a declarat: „Orice sistem este în stare să atace obiectele sistemelor antirachetă americane, nu doar Topol”. „Dar eu nu văd necesitatea de a lovi baza din România cu Topol. Pentru aceasta există şi alte mijloace, care sunt în stare să o facă. Planificarea raţională înseamnă că pentru fiecare ţintă se prevede acel mijloc de ofensivă, care este cel mai eficient”, a subliniat Esin.

Acesta a mai declarat că forţele strategice nucleare ruse sunt necesare pentru a preveni un război nuclear. „Vă asigur, că pentru aceasta şi există forţele strategice nucleare, pentru ca să nu fie război mondial”.

Totodată, nu este nevoie să deţii forţe nucleare în exces. „Nu este nevoie să distrugi inamicul de două-trei ori, este suficient o singură dată”, spune Esin.

„Toate evenimentele care au succedat conflictele armate locale demonstrează faptul că nimeni nu se implică, pentru a lupta de partea, să spunem, a Georgiei împotriva Rusiei nucleare, aşa cum a fost în 2008”, a adăugat Esin.

Potrivit experţilor ruşi, numărul de participanţi la sistemul global de apărare antirachetă al SUA se află în continuă expansiune.

„Din păcate, nimeni din cei care au acceptat sistemul global de apărare antirachetă al SUA nu are de gând să iasă din acesta, numărul participanţilor doar se va mări. Acum, sistemele globale antirachetă ale SUA sunt instalate în Danemarca pe insula Groenlanda, în Marea Britanie, Norvegia, Japonia, Turcia, Spania, în curând – în România şi Polonia. Nu este exclusă şi antrenarea Coreei de Sud în legătură cu ameninţarea nord-americană. Nici Australia nu este împotrivă să plaseze unele obiecte”, zice Esin.

 

 

.

.

NATO

La 20 de ani de la alegerea destinului, NATO rămâne unită și puternică, este mesajul comun al miniștrilor de externe ai României și ai celorlalți aliați care au aderat în 2004

Published

on

© NATO

Cele șapte națiuni de pe flancul estic al NATO consideră că descurajarea și apărarea colectivă sunt și ar trebui să rămână sarcina principală prioritară a Alianței Nord-Atlantice, iar articolul 5 al NATO rămâne o garanție supremă de securitate, au transmis Margus Tsahkna, Krišjānis Kariņš, Gabrielius Landsbergis, Mariya Gabriel, Luminița Odobescu, Juraj Blanár, Tanja Fajon, miniștrii de externe ai Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Bulgariei, României, Slovaciei și Sloveniei într-un articol comun publicat vineri, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la aderarea acestor țări la NATO, în ceea ce a reprezentat cel mai mare val de extindere din istoria Alianței.

România celebrează vineri, 29 martie, 20 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 75 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. De atunci, doar alte șase state au mai aderat la Alianță, Albania și Croația în 2009, Muntenegru în 2017, Macedonia de Nord în 2020, Finlanda în 2023 și Suedia în 2024.

Redăm textul integral al articolului difuzat de Ministerul Afacerilor Externe:

NATO a fost fondată în urmă cu 75 de ani ca o alianță defensivă, având ca fundament o legătură transatlantică de nezdruncinat, hotărâtă să protejeze libertatea și securitatea Aliaților.

55 de ani mai târziu, la 29 martie 2004, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia au intrat pe ușa deschisă a NATO. Această dată marchează o etapă clară de trecere dintr-o zonă gri sub umbrela defensivă alb-albastră, susținută de angajamentul de neclintit al aliaților de a se apăra reciproc împotriva tuturor amenințărilor.

Secolul XX nu a fost nici generos, nici pașnic pentru țările și popoarele noastre. „Niciodată singuri!“ a fost principiul călăuzitor care a determinat societățile noastre să se transforme rapid în drumul nostru spre NATO și Uniunea Europeană. De la aderarea noastră la NATO, în urmă cu 20 de ani, securitatea, libertatea și prosperitatea noastră au fost mai puternice ca niciodată în istorie. Împărtășim aceleași provocări și amenințări la adresa securității, precum și responsabilitatea de a ne proteja și de a ne apăra împotriva acestora.

Cele șapte națiuni ale noastre de pe Flancul Estic al Alianței consideră că descurajarea și apărarea colectivă sunt și ar trebui să rămână sarcina principală prioritară a NATO. Chiar înainte de începerea, în noiembrie 2002, a procesului nostru de aderare, am demarat nu numai pregătirile pentru aderare, ci și să contribuim în mod echitabil la apărarea colectivă, la gestionarea crizelor și la cooperarea în materie de securitate – sarcinile de bază ale Alianței. Ne-am trimis soldații și capacitățile pentru a lupta alături de soldații aliați departe de casă, în Afganistan. Am menținut pacea și stabilitatea în Balcanii de Vest și continuăm să facem acest lucru. Pentru că am știut atunci și știm și acum că solidaritatea este cea mai bună politică.  Cooperarea, acțiunea proactivă și schimbul de experiență se află în centrul abordării euro-atlantice.

În această zi istorică, ne acordăm un minut de răgaz pentru a sărbători realizările, deși aceste zile sunt umbrite de război și distrugere aici, pe continentul nostru. Războiul de agresiune brutal și la scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei a provocat suferințe și pierderi umane inimaginabile.

Aliații sunt hotărâți să sprijine Ucraina până la victorie. Cu cât vom face mai mult pentru a ajuta Ucraina, cu atât mai repede va sosi o zi a unui nou început pentru Europa. Îndeplinirea angajamentelor noastre reprezintă o expresie clară a solidarității noastre cu Ucraina. Viitorul Ucrainei este în NATO și depunem eforturi colective pentru a ajuta Ucraina să avanseze pe această cale, în conformitate cu deciziile Summit-ului de la Vilnius.

În același timp, trebuie să ne asigurăm că această agresiune se va încheia cu rezoluții clare – dreptate pentru victimele acestui război de agresiune brutal, neprovocat și nejustificat și tragerea la răspundere a celor responsabili, pace durabilă și echitabilă. Acestea sunt lecțiile pe care trebuie să ne bazăm atunci când construim o nouă fundație solidă pentru o Europă întreagă și liberă. Trebuie să ținem cont de faptul că, dacă o națiune europeană este lăsată într-o zonă gri, contribuim la declanșarea unei alte potențiale tragedii.

În ultimii 20 de ani, Politica Ușilor Deschise, în conformitate cu articolul 10 din Tratatul Atlanticului de Nord, ne-a servit cu succes și o menținem în continuare. Aceasta a consolidat securitatea și stabilitatea euro-atlantică, precum și coexistența pașnică a milioane de oameni care trăiesc în Europa.

Recenta aderare a Finlandei și Suediei la familia NATO semnalează în mod clar că ușa noastră rămâne deschisă pentru toate democrațiile europene care doresc și sunt capabile să își asume responsabilitățile și obligațiile pe care le implică statutul de membru și a căror aderare contribuie la securitatea noastră comună.

Fiecare națiune europeană are dreptul de a-și alege aranjamentele de securitate. Niciun actor terț nu are un cuvânt de spus în acest proces, deoarece ținem ușa larg deschisă pentru cei care doresc și pot respecta angajamentul Tratatului de a ne apăra în mod solidar teritoriile, popoarele, dar și valorile noastre democratice comune.

Aliații care au aderat la NATO după încheierea Războiului Rece au contribuit cu punctele lor forte la Alianță. Aceștia au, de asemenea, un rol important în pregătirea Alianței pentru provocările noi și emergente, fie că este vorba de campanii de dezinformare, cibernetică sau de noi tehnologii, cum ar fi inteligența artificială sau tehnologia cuantică. Menținându-ne avantajul tehnologic și protejând elementele fundamentale ale ordinii internaționale bazate pe reguli, aliații NATO ar fi pregătiți să facă față numărului tot mai mare de amenințări, care sunt din ce în ce mai mult de natură hibridă. Colaborarea cu parteneri care împărtășesc valorile noastre democratice s-ar dovedi benefică în acest demers.

Pentru a fi capabili să contracarăm toate amenințările și provocările, ar trebui să dispunem de resurse adecvate. Ne așteptăm ca toți aliații să se angajeze să își asume partea lor echitabilă din obligații, respectând un angajament durabil de a investi anual cel puțin 2% din PIB în apărare, precum și de a continua să ne consolidăm și să ne intensificăm eforturile în domeniul apărării, inclusiv din punct de vedere industrial.

Așteptăm cu nerăbdare summit-ul NATO care va avea loc în iulie la Washington, cu ocazia celei de-a 75-a aniversări a Alianței noastre. NATO și-a îndeplinit cu succes sarcinile, determinarea noastră este de neclintit, iar Articolul 5 al NATO rămâne o garanție supremă de securitate. Cu toate acestea, trebuie, de asemenea, să ne învățăm lecțiile și să ne asigurăm că pacea echitabilă prevalează pentru generațiile noastre viitoare, pentru toți europenii. Toți pentru unul și unul pentru toți este un principiu care ne-a adus aici și care ne va ghida în viitor.

La mulți ani și la cât mai mulți ani de succes pentru familia noastră Nord-Atlantică de prieteni și aliați, aspiranți și parteneri!

Continue Reading

NATO

Ambasadorul Franței, la 20 de ani de la aderarea României la NATO: Cooperarea armatelor noastre pe flancul estic, dovada că relațiile franco-română nu au fost niciodată atât de puternice în NATO

Published

on

© Amabassade de France en Roumanie

Ambasadorul Franţei la Bucureşti, Nicolas Warnery, a transmis, vineri, un mesaj de felicitare cu prilejul aniversării a 20 de ani de la aderarea României la NATO, în care subliniază că ţara noastră este un aliat cu o contribuţie esenţială la securitatea şi stabilitatea Alianţei.

© Amabassade de France en Roumanie

“Felicitări României care celebrează astăzi 20 de ani de la aderarea la Alianţa Tratatului Atlanticului de Nord. Franţa s-a implicat semnificativ pentru ca România să atingă acest obiectiv”, a transmis ambasadorul francez, țara pe care o reprezintă diplomatic fiind națiunea-lider a grupului de luptă al NATO de pe teritoriul România, care va fi ridicat în 2025 la nivel de brigadă.

“În prezent, România este un aliat care are o contribuţie esenţială la securitatea şi stabilitatea Alianţei. Relaţiile franco-române nu au fost niciodată atât de puternice în cadrul NATO, dovadă fiind excelenta cooperare a celor două armate ale noastre în contextul consolidării flancului estic. La mulţi ani!”, a spus Nicolas Warnery, în comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citiți și O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare

România celebrează vineri, 29 martie, 20 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 75 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. De atunci, doar alte șase state au mai aderat la Alianță, Albania și Croația în 2009, Muntenegru în 2017, Macedonia de Nord în 2020, Finlanda în 2023 și Suedia în 2024.

Continue Reading

NATO

Două decenii de la cel mai mare val de extindere din istoria NATO. Klaus Iohannis: Aderarea la Alianță a marcat reintegrarea României în familia transatlantică

Published

on

© Administrația Prezidențială

NATO este cea mai importantă şi puternică organizaţie politică şi de securitate din istorie, iar relevanţa sa este cu atât mai mare în contextul extrem de complex pe care îl traversăm, a transmis, vineri, preşedintele Klaus Iohannis, la celebrarea a 20 de ani de la aderarea României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord.

“Cu două decenii în urmă, ceremonia depunerii instrumentului de ratificare, la Washington, şi apoi arborarea drapelului naţional la sediul NATO de la Bruxelles au marcat fără echivoc reintegrarea României în familia transatlantică, de care ţara noastră este legată prin ataşamentul ferm faţă de valorile care stau la baza Alianţei: democraţia, libertăţile individuale, respectarea drepturilor omului şi a statului de drept”, a remarcat preşedintele Iohannis. 

În cei 20 de ani de la aderarea României, “numărul crizelor internaţionale de securitate s-a înmulţit semnificativ, culminând cu războiul de agresiune ilegal, ilegitim şi neprovocat al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei”, a subliniat șeful statului, într-un mesaj transmis de Palatul Cotroceni.

Iohannis, candidat pentru funcția de secretar general al NATO, a amintit că din 2004 ţara noastră a contribuit la toate eforturile Alianţei de asigurare a securităţii şi a prosperităţii statelor membre.

“Pentru România, apartenenţa la NATO, la Uniunea Europeană şi Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii reprezintă pilonii apărării şi ai dezvoltării noastre economice”, a spus el.

Potrivit lui Iohannis, aniversarea marchează şi “rolul important pe care România l-a avut în consolidarea securităţii şi promovarea stabilităţii ca membru al NATO”.

“Ţara noastră a demonstrat că este un partener esenţial în dezvoltarea eforturilor de descurajare şi apărare ale Alianţei pe Flancul Estic, inclusiv prin operaţionalizarea scutului antirachetă de la Deveselu şi prin întărirea, alături de aliaţii din NATO, a securităţii la Marea Neagră”, a mai spus Klaus Iohannis.

De-a lungul timpului, a arătat el, România şi-a dovedit “statutul de important furnizor de securitate la nivel regional şi euroatlantic, contribuind la un număr semnificativ de misiuni şi operaţiuni NATO”.

“Astăzi, gândurile noastre se îndreaptă cu recunoştinţă către cei care au făcut sacrificiul suprem, apărând valorile care definesc Alianţa. Le aducem un omagiu celor care au căzut la datorie pentru securitate, pace şi protejarea democraţiei”, a mai punctat președintele.

Liderul de la Cotroceni a evocat angajamentul României, “continuu, susţinut şi dedicat”, care “subliniază convingerea fermă că unitatea, solidaritatea şi cooperarea sunt esenţiale pentru a contracara ameninţările şi provocările severe de securitate cu care ne confruntăm în prezent”.

“România va rămâne profund implicată în procesul de adaptare permanentă a NATO, astfel încât Alianţa să devină mai puternică, mai rezilientă şi mai bine pregătită pentru viitor”, a mai completat Iohannis.

Citiți și O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare

România celebrează vineri, 29 martie, 20 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 75 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. De atunci, doar alte șase state au mai aderat la Alianță, Albania și Croația în 2009, Muntenegru în 2017, Macedonia de Nord în 2020, Finlanda în 2023 și Suedia în 2024.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA1 hour ago

Ministrul Adrian Câciu, cu ocazia inaugurării noului terminal al Aeroportului Internațional Timișoara: România se dezvoltă prin investiții din fonduri europene

NATO2 hours ago

La 20 de ani de la alegerea destinului, NATO rămâne unită și puternică, este mesajul comun al miniștrilor de externe ai României și ai celorlalți aliați care au aderat în 2004

U.E.2 hours ago

Premierul Belgiei spune că europarlamentari au fost plătiți pentru a disemina propagandă rusă. Vicepreședinta Comisiei Europene Vera Jourova: Nu ne putem permite să fim cu un pas în urma lui Putin

ROMÂNIA3 hours ago

Ecosistemul de inovare de la Cluj își continuă dezvoltarea, subliniază Emil Boc în cadrul evenimentului de lansare a fundației UNITECH, instrument care urmărește să apropie studenții de antreprenori

ROMÂNIA4 hours ago

Marcel Ciolacu, la inaugurarea noului terminal al Aeroportului Internațional Timișoara: Investiții ca aceasta arată că România este pregătită să adere la Schengen cu frontierele aeriene și maritime

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Guvernul României a adoptat Programul multianual strategic de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară 2024-2027. R. Moldova va continua să fie beneficiarul prioritar

ROMÂNIA5 hours ago

Nicolae Ciucă: Noul terminal de la Aeroportul Timișoara, un succes “clădit cu bani europeni”. Următorul obiectiv este aderarea deplină cât mai rapidă la Schengen

G205 hours ago

O invitare a lui Vladimir Putin la summitul G20 din Brazilia trebuie să fie rezultatul unui consens, consideră Emmanuel Macron

ROMÂNIA5 hours ago

Lucian Bode: Inaugurarea terminalului de plecări externe al Aeroportului Timișoara marchează simbolic aderarea României la spațiul Schengen

ROMÂNIA5 hours ago

Președintele ARICE, Rareș Burlacu, prezintă avantajele României în vederea intensificării colaborării economice cu țările din OIF: Suntem ”un vector al inovației și perseverenței”

ROMÂNIA4 hours ago

Marcel Ciolacu, la inaugurarea noului terminal al Aeroportului Internațional Timișoara: Investiții ca aceasta arată că România este pregătită să adere la Schengen cu frontierele aeriene și maritime

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

Trending