Connect with us

NATO

Presa rusă: Sistemele ofensive ruse pot ataca bazele antirachetă ale SUA în Europa. Prima ţintă va fi Deveselu

Published

on

Planurile privind implementarea sistemului american de apărare antirachetă în Europa, inclusiv bazele antirachetă din România şi Polonia, ar putea ameninţa pe termen lung potenţialul forţelor strategice nucleare ale Federaţiei Ruse. Pentru a neutraliza aceste ameninţări, Rusia, în cazul unei agresiuni din partea SUA, îşi rezervă dreptul de a folosi întreg arsenalul şi mijloacele militare disponibile.

missileBaza americană antirachetă din Deveselu va deveni una dintre primele ţinte pentru sistemele de ofensivă ale Rusiei în cazul în care SUA atacă Federaţia Rusă, consideră participanţii la conferinţa de presă, cu tema „Perspectivele de dezvoltare ale Forţelor de Rachete Strategice ruse”, care a avut loc marţi în oficiul central al agenţiei „Interfax”.

„Mi se pare că ar fi o reacţie prognozată, cea de a include această bază în lista obiectelor pasibile de a fi atacate în primul rând în cazul unei agresiuni americane împotriva Rusiei”, a declarat fostul comandant al Statului Major al Forţelor de Rachete Strategice ruse, colonel-generalul Victor Esin.

Esin a reamintit că în anul 2015 la baza românească Deveselu va fi instalat sistemul antirachetă american.

„Măsurile privind aducerea în capacitate de luptă a sistemului antirachetă american de la Deveselu se află în etapa finală. Începând cu luna mai acolo se duc lucrări de instalare, care urmează să fie finalizate la sfârşitul lunii august”, a declarat expertul.

Potrivit acestuia „această bază americană cu 24 de antirachete „Standard-3M” în versiunea „1A” va fi pusă în funcţiune pentru luptă în 2015”.

Întrebat dacă rachetele balistice intercontinentale ruse, de exemplu „Topol”, pot să ţintească şi să ajungă la orice sistem antirachetă american, Esin a declarat: „Orice sistem este în stare să atace obiectele sistemelor antirachetă americane, nu doar Topol”. „Dar eu nu văd necesitatea de a lovi baza din România cu Topol. Pentru aceasta există şi alte mijloace, care sunt în stare să o facă. Planificarea raţională înseamnă că pentru fiecare ţintă se prevede acel mijloc de ofensivă, care este cel mai eficient”, a subliniat Esin.

Acesta a mai declarat că forţele strategice nucleare ruse sunt necesare pentru a preveni un război nuclear. „Vă asigur, că pentru aceasta şi există forţele strategice nucleare, pentru ca să nu fie război mondial”.

Totodată, nu este nevoie să deţii forţe nucleare în exces. „Nu este nevoie să distrugi inamicul de două-trei ori, este suficient o singură dată”, spune Esin.

„Toate evenimentele care au succedat conflictele armate locale demonstrează faptul că nimeni nu se implică, pentru a lupta de partea, să spunem, a Georgiei împotriva Rusiei nucleare, aşa cum a fost în 2008”, a adăugat Esin.

Potrivit experţilor ruşi, numărul de participanţi la sistemul global de apărare antirachetă al SUA se află în continuă expansiune.

„Din păcate, nimeni din cei care au acceptat sistemul global de apărare antirachetă al SUA nu are de gând să iasă din acesta, numărul participanţilor doar se va mări. Acum, sistemele globale antirachetă ale SUA sunt instalate în Danemarca pe insula Groenlanda, în Marea Britanie, Norvegia, Japonia, Turcia, Spania, în curând – în România şi Polonia. Nu este exclusă şi antrenarea Coreei de Sud în legătură cu ameninţarea nord-americană. Nici Australia nu este împotrivă să plaseze unele obiecte”, zice Esin.

 

 

.

.

NATO

Emmanuel Macron anunță creșterea prezenței militare a Franței în Mediterana de Est și cere Turciei să pună capăt explorărilor de gaze și petrol în zonă

Published

on

© European Union, 2020

Preşedintele Emmanuel Macron a declarat miercuri că Franţa îşi va creşte prezenţa militară în Mediterana de Est şi a solicitat Turciei să pună capăt explorărilor de gaze şi petrol din apele acestei zone, care au dus la tensionarea relaţiilor cu Grecia, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Liderul francez şi-a exprimat îngrijorarea faţă de explorarea “unilaterală” a Turciei într-o convorbire telefonică cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis, conform unui comunicat al preşedinţiei franceze. În cadrul discuţiei telefonice, preşedintele Macron a adăugat că prospectarea ar trebui să “înceteze pentru a permite un dialog paşnic” între cei doi vecini, membri ai NATO.

Tensiunile dintre Grecia şi Turcia au crescut în această săptămână odată cu sosirea navei de cercetare seismică turcă Oruc Reis, însoţită de nave de război, într-o zonă disputată a Mediteranei.

Franţa îşi va “consolida temporar” prezenţa militară, conform declaraţiei preşedintelui Macron, pentru a “monitoriza situaţia din regiune şi a marca determinarea sa de a apăra dreptul internaţional”.

Turcia şi Grecia se confruntă ca urmare a concurenţei în privinţa revendicării rezervelor de gaze naturale, scoasă în evidenţă de încercările Ciprului de a explora în căutarea unor zăcăminte de gaze naturale în regiunea Mediteranei de Est în pofida unor obiecţii puternice din partea Turciei.

Emmanuel Macron a cerut luna trecută sancţiuni UE împotriva Turciei pentru ceea ce a catalogat a fi drept “încălcări” ale suveranităţii greceşti şi cipriote asupra apelor lor teritoriale.

Parisul şi Ankara s-au confruntat şi pe un alt dosar de politică externă, şi anume conflictul din Libia. De altfel, comportamentul Turciei se numără printre setul de motive care l-au determinat pe liderul de la Elysee să rostească anul trecut celebra frază privind “moartea cerebrală a NATO”.

Mai mult, în urmă cu o lună, Ministerul francez al apărării a anunţat retragerea temporară a Franţei din operaţiunea de securitate maritimă a NATO în Mediterana, “Sea Guardian”, până când va primi din partea Alianţei un răspuns solicitărilor sale legate de fricţiunile cu Turcia.

Franţa a cerut NATO în special ”ca aliaţii să-şi reafirme solemn ataşamentul şi angajamentul faţă de respectarea embargoului” asupra armelor în Libia şi stabilirea unui mecanism mai precis de conciliere în cadrul Alianţei.

În ce privește tensiunile dintre Turcia și Grecia, miniștrii de externe din țările UE vor avea vineri o reuniune de urgență în format videoconferință, o întrunire solicitată de către Atena în contextul acțiunilor Turciei de forare în căutarea de gaze naturale în ape teritoriale disputate cu Grecia. 

Continue Reading

NATO

NATO: Aeronave militare ale Bulgariei, României și Turciei, ridicate de la sol pentru a răspunde unui avion militar al Rusiei ce se deplasa din Crimeea către vestul Mării Negre

Published

on

© Forțele Aeriene Române

Sistemul NATO de supraveghere și control al spațiului aerian al Mării Negre a detectat marți prezența unui avion militar rusesc în spațiul aerian aliat din vestul Mării Negre, iar conform procedurilor, au fost lansate aeronave militare NATO din Turcia, România și Bulgaria, care să determine avionul respectiv să părăsească zona, informează Comandamentul Aerian al Alianței Nord-Atlantice într-un comunicat.

“Radarele aliate au detectat zboruri neidentificate care zburau din Crimeea în părțile de vest ale Mării Negre când zborurile s-au îndreptat către teritoriul NATO, Centrul de operațiuni aeriene de la Torrejón, Spania, a alertat și a lansat aeronave de luptă aliate din Turcia, România și Bulgaria pentru a răspunde zborurilor care au fost identificate ca aeronave militare ruse”, arată sursa citată.

Pe lângă identificarea vizuală, aeronavele de luptă aliate au stabilit așa-numitele modele de patrulă aeriană de luptă.

Astfel de acțiuni sunt rezultatul unei modalități profesioniste și coordonate de supraveghere a spațiului aerian NATO în sud-estul Europei.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Șeful diplomației SUA va semna la Varșovia un acord privind trimiterea a încă 1.000 de militari americani în Polonia

Published

on

© US State Department/ Flickr

Secretarul de stat american Mike Pompeo urmează să semneze un nou acord privind creşterea cu 1.000 de militari a prezenţei militare a SUA în Polonia. Informația a fost furnizată de Krzysztof Szczerki, şeful de cabinet al preşedintelui Andrej Duda pentru agenţia PAP, informează Radio Europa Liberă.

Șeful diplomației americane este așteptat la Varşovia pe 15 august, ca parte a unui turneu european, unde va participa la comemorarea a 100 de ani de la Bătălia de la Varșovia. 

Șeful de cabinet al președintelui polonez a precizat că acordul este materializarea unei declaraţii semnate anul trecut de cei doi președinți, Donald Trump și Andrej Duda, informează și Agerpres, citând DPA. Declarația respectivă a fost semnată în luna septembrie a anului trecut, la New York.

Documentul prevede transferul în Polonia a unei părţi din efectivele Corpului V al armatei terestre a SUA de la Fort Knox, în Kentucky. Misiunea lor va consta în planificare operaţională, monitorizarea forţelor din Europa şi coordonare cu partenerii europeni din NATO.

În Polonia sunt staţionaţi în acest moment 4.500 de militari americani.Pentagonul și Ministerul polonez al Apărării au anunțat recent că acest număr va fi suplimentat cu 1.000 de soldați, ajungând la 5.500, în contextul retragerii a 11.900 de militari SUA din Germania. Mai mult, în cursul unei întrevederi pe care a avut-o în luna iunie la Casa Albă cu omologul polonez, Donald Trump a spus că Polonia va plăti pentru a găzdui forțe americane suplimentare.

Mike Pompeo efectuează săptămâna viitoare un turneu diplomatic care va debuta în Cehia și va continua în Slovenia și în Austria. Sâmbăta viitoare, secretarul de stat al SUA va fi la Varșovia unde, printre altele, va participa la aniversarea a 100 de ani de la Bătălia de la Varșovia. Cunoscută sub numele de “Miracolul de la Vistula”, bătălia a fost câștigată de forțele poloneze în fața forțelor Armatei Roșii în timpul războiului dintre Polonia și Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă. Victoria a reprezentat un pas important în menținerea independenței Poloniei și securizarea frontierelor țării până în 1939, când Polonia a fost invadată de Germania nazistă și de Uniunea Sovietică.

Citiți mai multe despre cooperarea strategică americano-poloneză

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending