Eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D), vicepreședintele Comisiei pentru Educație şi Cultură (CULT) din Parlamentul European, a fost desemnat responsabil pentru Anul European dedicat Competențelor, se arată într-un mesaj postat pe Facebook.

„Am fost desemnat responsabilul Comisiei pentru Educație şi Cultură din Parlamentul European pentru Anul European dedicat Competențelor. După ce în prima parte a zilei am negociat textul raportului legislativului european pe acest subiect, am participat ulterior la o discuție despre soluțiile europene privind creşterea competențelor”, a anunțat Victor Negrescu.

Eurodeputatul social-democrat a subliniat că, „în contextul în care doar 37% dintre lucrătorii europeni au acces la formare continuă la locul de muncă, cu reale discrepanțe între statele membre, Uniunea Europeană trebuie să treacă de la discursuri, la măsuri concrete, cu fonduri adecvate şi o abordare integrată, umană şi realistă”.

Prin Anul European al Competențelor, ale cărui lucrări au fost lansate în octombrie anul trecut, Comisia Europeană, în cooperare cu Parlamentul European, statele membre, partenerii sociali, serviciile publice și private de ocupare a forței de muncă, camerele de comerț și industrie, furnizorii de educație și formare, lucrătorii și întreprinderile, își propune să dea un nou impuls învățării pe tot parcursul vieții prin:

• Promovarea unor investiții în formare și perfecționare mai consistente, mai eficace și mai favorabile incluziunii pentru a valorifica întregul potențial al forței de muncă europene și pentru a sprijini tranzițiile de la un loc de muncă la altul.
• Asigurarea caracterului adecvat al competențelor în raport cu nevoile pieței forței de muncă, cooperând totodată cu partenerii sociali și cu întreprinderile.
• Corelarea aspirațiilor și a seturilor de competențe ale persoanelor cu oportunitățile de pe piața forței de muncă, în special pentru tranziția verde și digitală și pentru redresarea economică. Se va acorda o atenție deosebită activării unui număr mai mare de persoane pe piața forței de muncă, în special a femeilor și a tinerilor, cu precădere a celor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare.
• Atragerea persoanelor din țări terțe cu competențele de care UE are nevoie, inclusiv prin consolidarea oportunităților de învățare și a mobilității și prin facilitarea recunoașterii calificărilor.

Pentru a îndeplini aceste obiective, Comisia va promova oportunitățile de perfecționare și recalificare, de exemplu prin evidențierea inițiativelor relevante ale UE, inclusiv a posibilităților de finanțare ale UE, pentru a sprijini adoptarea, implementarea și realizarea acestora. Vor fi organizate, totodată, evenimente și campanii de sensibilizare în întreaga Uniune pentru a sprijini învățarea reciprocă a partenerilor în ceea ce privește perfecționarea și recalificarea. Anul European al Competențelor urmărește, de asemenea, să contribuie la dezvoltarea în continuare a instrumentelor de informații privind competențele și să promoveze mijloace și instrumente pentru creșterea transparenței și facilitarea recunoașterii calificărilor, inclusiv a calificărilor acordate în afara UE.

Opt școli din România vor beneficia de fonduri europene pentru digitalizare, în valoare de aproximativ 20.000 de euro per unitate școlară, ca urmare a proiectului pilot inițiat de eurodeputatul Victor Negrescu în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru educație și cultură din Parlamentul European.

”Mă bucur să anunț, astăzi, de Ziua Internațională a Educației, faptul că aceste granturi, disponibile grație proiectului meu pilot, vor permite unităților de învățământ să investească în infrastructura tehnologică și digitală, să desfășoare module de formare pentru profesori și elevi sau să ofere acces la conținut digital de calitate cursanților. Prin acest proiect pilot am dorit să ajutăm direct școlile, elevii și profesorii din zonele rurale, izolate sau cu deficiențe în materie de acces la tehnologie. Mă bucur că, iată, un număr important de școli din România, din comunități izolate, vor beneficia de aceste granturi ca urmare a inițiativei noastre și îmi propun să continuăm să obținem astfel de finanțări pentru educația din România”, a precizat europarlamentarul într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a explicat că nu ”a fost simplu să obținem resursele financiare pentru acest proiect”, fiind nevoit să convingă Comisia Europeană, ceilalți eurodeputați și să se asigure că structurile care implementează proiectul vor acorda finanțări României.

”Un efort care a dat roade, deoarece cred că fiecare copil din Uniunea Europeană merită să aibă acces la educație de calitate oriunde se află, acest lucru însemnând inclusiv acces la instrumente moderne de predare și învățare. Evoluțiile tehnologice pot genera decalaje greu de surmontat pentru cei care provin din medii defavorizate, iar școala trebuie să fie un mecanism de corectare a acestora și de creare de oportunități egale”, a completat Victor Negrescu.

Proiectul pilot are o valoare totală de 2,4 milioane de euro. Din aproximativ 300 de aplicații, în total, 100 instituții de învățământ din Uniunea Europeană vor folosi finanțarea pe care am propus-o și am obținut-o. De proiectul Learning from the Extremes vor beneficia 500 de profesori și 6000 de elevi din 10 țări.

Acest proiect se adăugă celorlalte proiect pilot inițiate de eurodeputatul Victor Negrescu, a căror valoare se ridică la 90 de milioane de euro, în domenii precum în domenii precum educația, sănătatea, digitalizarea sau antreprenoriatul, iar multe dintre inițiative au fost transformate ulterior în linii de finanțare permanente.

Eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D) a întreprins noi demersuri la început de an pe lângă instituțiile UE și partenerii europeni privind aderarea României la spațiul Schengen, se arată într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Pentru atingerea acestui obiectiv important pentru țară, eurodeputatul social-democrat subliniază că aderarea României la spațiul Schengen trebuie abordată „cu mai mult profesionalism și curaj”. „Ceea ce facem, ca țară, în aceste prime luni ale anului este esențial pentru a reuși să atingem acest deziderat până la alegerile europene din anul 2024”, punctează acesta.

Prin urmare, la acest început de an, Victor Negrescu a întreprins următoarele demersuri pe lângă instituțiile și partenerii europeni ai României:

• a solicitat comisarului social-democrat Ylva Johansson să susțină aderarea României la spațiul Schengen la întâlnirea informală a miniștrilor de Justiție și Afaceri Interne, forul care trebuie să adopte o decizie cu privire la extinderea zonei de liberă circulație: „Ministerul de resort trebuie să ridice acest subiect în cadrul reuniunii”;
• a contactat oficialii din Suedia pentru a solicita ca aderarea României la spațiul Schengen să rămână un subiect prioritar pe agenda europeană: „Trebuie demarate, odată cu terminarea alegerilor locale, negocieri moderate de preşedinția suedeză cu Austria şi statele reticente”;
• a fost în contact cu oficiali din Olanda pentru a ne asigura că veto-ul aplicat Bulgariei nu mai împiedică aderarea României la spațiul Schengen: „Trebuie să ne asigurăm că veto-ul Olandei nu va bloca România, fiind direct implicați în sprijinirea Bulgariei”;
• a mulțumit ministrului grec de interne pentru sprijinul oferit în aderarea la spațiul Schengen: „Trebuie să dezvoltăm, împreună cu Grecia, o strategie comună de convingere a statelor reticente”;
• a intrat în contact cu reprezentanți din mediul politic și cu reprezentanți ai sectorului nonguvernamental din Austria pentru a încerca o schimbare de poziționare din partea guvernului de dreapta austriac: „Trebuie demarată o campanie de lobby şi advocacy în Austria pe lângă toți cei care pot influența decizia”;
• a discutat cu reprezentanți ai executivului spaniol, care urmează să preia Președinția Consiliului UE: „Vom efectua o vizită de lucru la Madrid. Contactele instituționale cu Spania trebuie intensificate”;
• a propus o amplă consultare între cei interesați de definirea unei strategii naționale privind aderarea la spațiul Schengen „întrucât subiectul nu trebuie politizat, iar toate competențele trebuie folosite în interesul României”: „Trebuie evitată personalizarea aderării prin realizarea unei echipe largi de negociere sau de coordonare”;
• i-a scris președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, pentru a solicita folosirea tuturor mijloacelor legale posibile, inclusiv atacarea la Curtea de Justiție a UE a veto-ului aplicat de Austria împotriva aderării României la spațiul Schengen: „Trebuie folosite toate mijloacele existente pentru a pune presiune în vederea adoptării unei decizii”;
• a sprijinit petiția inițiată de români privind atacarea la Curtea de Justiție a Uniunii Europene a deciziei privind refuzul aderării la spațiul Schengen. Aceasta urmează să fie dezbătută în comisia de resort a Parlamentului European în luna martie: „Cetățenii trebuie implicați direct şi ascultați mai mult”;
• a propus o coordonare și o colaborare mai bună cu partenerii din Bulgaria pentru a face demersuri comune, întrucât scenariul decuplării a fost ratat, iar țara vecină pare să aibă o abordare mai incisivă: „Trebuie setată o strategie comună şi definite axele comune de acțiune. De altfel, merită să discutăm și cu partenerii din Croația pentru a vedea cum putem aborda demersul la fel de eficient ca ei”.

Pentru ca toate aceste inițiative să conducă la efectul scontat, Victor Negrescu precizează că „este esențial ca la nivel național să fie menținută stabilitatea coaliției guvernamentale, iar responsabilii din Guvernul României să iasă din defensivă și să întreprindă acum, la începutul anului, toate demersurile necesare pentru a menține acest subiect pe agenda europeană”. „Nu doar discuții, ci acțiuni concrete”, subliniază eurodeputatul social-democrat.