Eurodeputatul Corina Crețu îndeamnă România să profite de șansele istorice puse la dispoziție de Uniunea Europeană pentru a recupera decalajele de dezvoltare.

”La 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, putem constata că țara noastră a primit 40 de miliarde euro fonduri europene. Nu există județ sau domeniu de activitate care să nu fi beneficiat de aceste fonduri. Decalajele istorice rămân însă semnificative, ca și problemele sărăciei, agravate de situația extraordinar de dificilă pe care o traversam. În calitate de comisar european pentru politică regională, am fazat proiecte pentru care Romania trebuia să returneze fonduri, am aprobat plata creditelor pentru investiții deja create (<<proiecte retrospective>>) și am încurajat realizarea de proiecte mari, cum sunt spitalele regionale sau autostrăzile care să lege regiunile istorice ale țării. Acum, suntem într-un moment care poate fi catalogat istoric pentru România din punct de vedere al șanselor privind fondurile europene. România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde, după cum urmează: 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență, elementul central al NextGenerationEU, aproximativ 28 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune, 19 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună, și aproape 2 miliarde euro din Fondul pentru o Tranziție Justă”, a detaliat Crețu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Aceasta a amintit că România a încheiat prima perioadă de programare (2007-2014) cu o rată de absorbție a fondurilor europene de 91%.

”E vital ca România să încheie perioada de programare 2014-2020 cu o rata de absorbție cât mai mare, să demareze realizarea proiectelor prin PNRR și să încheie cât mai rapid Acordurile și Programele Operaționale pentru perioada 2021-2027”, a fost apelul lansat de eurodeputat.

Corina Crețu deplânge faptul că ”Romania înregistrează întârzieri majore în negocierea programelor operaționale pentru 2021-2027, deși banii puteau fi folosiți din 1 iunie 2021. Multe țări implementează deja în paralel proiectele din acest buget și au atras deja bani europeni, atât din PNRR cât și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027”.

”În opinia mea, Guvernul este îndreptățit să discute cu experții Comisiei Europene consecințele crizei COVID și ale războiului, explozia prețurilor și rata inflației, să ia în considerare toate resursele financiare avute la dispoziție – inclusiv Fondul Social European, resursele din PNRR, din Programul Operațional pentru Sănătate și cele opt Programe regionale 2021-2027  pentru ca romanii să poată face față vremurilor de criză care vor urma, gândindu-se în primul rând la cei mai vulnerabili: copii, pensionari, cei care trăiesc cu venitul minim pe economie, pacienți, cei bolnavi de cancer sau alte boli cronice. Aceasta perioada ne învață nu numai lecțiile bunătății și ale omeniei, dar și să prețuim mai mult pacea și viața”, a subliniat europarlamentarul.

Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 are la bază proiectul prezentat la data 2 mai 2018 în fața Parlamentului European, când Corina Crețu era comisar european.

”Convingerea mea este că Produsul Intern Brut pe cap de locuitor trebuie să se mențină ca bază de calcul pentru că va asigura reducerea decalajelor dintre state și regiuni, devenite și mai puternice ca urmare a efectelor acestei crize. Vă reamintesc că, potrivit acestui mod de calcul, Romania are un buget cu 8% mai mare față de perioada 2014-2020”, a punctat eurodeputatul.

Corina Crețu a reamintit că, ”în timpul mandatului meu de comisar european pentru politica regională, am aprobat toate proiectele depuse de Guvernele României, am preluat toate creditele pe care Romania le avea în acea perioada pe fonduri europene, m-am zbătut pentru realizarea cât mai rapidă a spitalelor regionale de la Iași, Cluj și Craiova, s-au realizat în ultimii ani modernizări de spitale, achiziționarea de ambulanțe noi în toate județele țării, ca echipamente medicale performante. Din păcate, încă există fonduri europene nefolosite, care așteaptă să fie accesate de către Romania pentru îmbunătățirea sănătatii oamenilor”, a conchis eurodeputatul.

Viitorul Europei este al femeilor, iar asta înseamnă că bărbaţii şi femeile împart puterea, a declarat luni, la Bucureşti, într-un interviu pentru Agerpres, Evelyn Regner, vicepreşedintă a Parlamentului European, care a atras totodată atenţia că „societăţile machiste” trebuie să înţeleagă faptul că situaţia se schimbă şi că Uniunea Europeană face multe pentru egalitatea de gen.

„Astăzi este Ziua Europei, vorbim despre viitorul Europei. Să vă spun ceva: viitorul Europei este al femeilor. Asta înseamnă că bărbaţii şi femeile împart puterea”, a afirmat Evelyn Regner, rugată să comenteze, în calitate de vicepreşedintă a Parlamentului European responsabilă cu egalitatea de gen, faptul că Guvernul României nu are decât o femeie ministru, iar cele două camere ale Parlamentului de la Bucureşti sunt de asemenea conduse de bărbaţi.

Ea a precizat că la nivel european se lucrează la măsuri pentru reprezentarea egală a bărbaţilor şi femeilor, iar printre propuneri se numără şi cea ca, la desemnarea comisarilor europeni, fiecare stat membru al UE să nominalizeze atât un bărbat, cât şi o femeie.

„Există un efort în privinţa acestor chestiuni, dar este nevoie de timp, pentru că trăim într-o perioadă de recul, de evoluţii proaste. Dar, pe de altă parte, sunt şi evoluţii bune şi puternice”, a explicat eurodeputata, înaintea unei conferinţe la Bucureşti de Ziua Europei, intitulată „Pentru o Europă care nu lasă pe nimeni în urmă”, organizată de reţeaua politică PES activists şi Partidul Social Democrat (PSD).

Evelyn Regner a explicat că Parlamentul European a decis ca fiecare membru, dar şi toţi angajaţii să facă instruire obligatorie „pentru a înţelege ce este hărţuirea”.

„Trebuie să ajuţi victimele, dar trebuie să li te adresezi şi celor care fac asta, bărbaţilor machişti. Trăim în societăţi în care există aceste stereotipii. Aşa că avem nevoie de instruire. Este ceva ce poate face şi România. Apoi înveţi la locul de muncă”, a afirmat ea.

În legătură cu protecţia împotriva violenţei şi exploatării sexuale a femeilor ucrainene refugiate, Evelyn Regner a explicat că primul pas este o bună înregistrare a lor de către autorităţile statelor în care ajung, urmat de un sprijin cât mai mare din partea UE pentru organizaţiile neguvernamentale care oferă ajutor la faţa locului.

Eurodeputatul Corina Crețu a votat în Parlamentul European rezoluția referitoare la situația actuală a cooperării dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova prin care a solicitat Consiliului European și Comisiei Europene să acorde Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE.

Potrivit acesteia, Comisia Europeană este invitata să sporească asistența financiară și tehnică acordată Republicii Moldova și îi încredințează sarcina de a analiza dacă plata tranșelor poate fi devansată.

„Consider că locul Republicii Moldova este în cadrul Uniunii Europene și îmi doresc ca ea să facă parte din familia europeană cât mai curând”, a subliniat Corina Crețu.

Citiți și: Eurodeputatul Corina Crețu: Locul Republicii Moldova este, alături de România, în Uniunea Europeană

Parlamentul European a solicitat joi statelor membre ale Uniunii Europene să acorde Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE, afirmând că R. Moldova este pe drumul cel bun în adoptarea unor reforme cheie. 

Astfel, într-o rezoluție adoptată în plenul de la Strasbourg, text aprobat prin ridicarea mâinilor, Parlamentul a salutat cererea oficială de aderare la UE a Moldovei din 3 martie 2022, spunând că UE ar trebui să-i acorde statutul de candidat, în conformitate cu articolul 49 din TUE și „pe baza meritelor”.

 În aceeași zi, Comisia Europeană a decis să mobilizeze o sumă suplimentară de 52 de milioane de euro pentru Republica Moldova, destinată promovării rezilienței, redresării și reformelor pe termen lung ale acestei țări.