Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Președintele ales al Comisiei Europene Ursula von der Leyen continuă interviurile cu cei desemnați de statele membre UE pentru posturile de comisari europeani

Published

on

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, începe astăzi interviurile cu cei desemnați de statele membre ale Uniunii Europene pentru postul de comisar european, dar nu va anunța programul interviurilor sau numele celor cu care va discuta, pentru că aceste nume se pot schimba, a precizat un oficial european, citat de Politico Europe, informează Adevărul.ro.

Cel mai recent exemplu în acest sens este cazul Poloniei.

Krzysztof Szczerski, care a fost desemnat de premierul polonez Mateusz Morawiecki pentru postul de comisar europenean, a anunțat deja că se retrage după o întâlnire cu președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul căreia aceasta din urmă a propus ca Polonia să preia portofoliul Agriculturii.

”Este un portofoliul atât de important pentru Polonia încât ar trebui să revină cuiva care s-a ocupat o viaţă întreagă de problemele agriculturii”, a explicat Szczerski pentru postul polonez de radio RMF.

Acesta a sugerat numele lui Janusz Wojciechowski pentru acest post european, Varșovia confirmând ulterior decizia l-a nominalizat pe Wojciechowski pentru a fi comisar.

Până în prezent, doar Franța și Italia nu au înaintat numele unor candidați. Emmanuel Macron a declarat că Franța va anunța marți candidații săi. În cazul Italiei, numele celui care va ocupa postul de comisar european ar putea întârzia ca urmare a crizei guvernamentale.

Ursula von der Leyen a promis eurodeputaților că viitoarea componență a Comisiei Europene va reflecta egalitatea de gen, solicitându-le șefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană să propună câte doi candidați, un bărbat și o femeie, pentru pozițiile de comisar.

Pe 9 august, premierul Viorica Dăncilă a trimis Comisiei Europene o scrisoare cu propunerile României pentru funcția de comisar european, și anume pe europarlamentarii PSD Dan Nica și Rovana Plumb. 

Surse europene au declarat, în acest context, pentru CaleaEuropeană.ro că vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European, Rovana Plumb, este prima opțiune a Guvernului, iar portofoliile dorite de România, în ordinea preferințelor, sunt cele pentru mediu, energie și transporturi.

De altfel, președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut o primă întrevedere cu eurodeputații PSD Rovana Plumb și Dan Nica, propunerile României pentru poziție de comisar european.

Surse europene au declarat pentru CaleaEuropeană că discuțiile au vizat viziunea politică de guvernare europeană a Ursulei von der Leyen și provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană. După interviurile cu cei doi candidați, președintele ales al Comisiei Europene urmează să-și anunțe decizia. Dacă una dintre cele două propuneri actuale va fi acceptată, candidatul va fi audiat în Parlamentul European, în toamnă.

Întâlnirea cu ce doi candidați ai României are loc la o spătămână distanță față de vizita premierului Viorica Dăncilă la Bruxelles, unde aceasta s-a întâlnit cu președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În cadrul discuțiilor, au fost abordate aspecte legate de viitorul comisar european din partea României, inclusiv în ceea ce privește conturarea portofoliului alocat țării noastre în cadrul Comisiei Europene”, era precizat într-un comunicat al Guvernului emis după întrevedere.

După ce von der Leyen va alege membrii Colegiului său, Consiliul Uniunii Europene va adopta o listă a candidaților pentru poziția de comisar european, câte unul pentru fiecare stat membru.

Comisarii-desemnați vor fi ulterior audiați de către comisiile de specialitate ale Parlamentului European, fiecare candidat prezentându-se fața comisiilor parlamentare competente în domeniile de activitate care vor intra în portofoliul lor.

Fiecare comisie se reunește apoi pentru a-și întocmi evaluarea privind cunoștințele de specialitate și prestația candidatului, care este transmisă Președintelui Parlamentului European.

În cazul unui rezultat negativ asupra unui candidat, acesta este retras din proces, iar procedurea se reia în cazul țării al cărei candidat este respins.

Întreaga Comisie, inclusiv președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, trebuie să fie apoi supusă votului unic de aprobare din partea Parlamentului European.

În final, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul European, în urma unui vot cu majoritate calificată.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează o cerere de proiecte în valoare de 1 milion de euro adresată facultăților de jurnalism din UE

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a lansat luni, 17 ianuarie, o cerere de propuneri pentru proiecte în vederea elaborării unui curriculum și a materialelor didactice pentru un curs despre Uniunea Europeană și politica de coeziune a UE, destinat viitorilor jurnaliști.

Comisia a răspuns solicitării multor studenți din UE de a lansa acest apel, care va oferi o ocazie extraordinară de a stimula dezbaterea academică privind UE și politica de coeziune a UE, precum și de a îmbunătăți nivelul de cunoștințe al studenților și de a încuraja cooperarea între universități și alte instituții ale UE“, a declarat comisarul pentru coeziune și reformă, Elisa Ferreira.

Beneficiarii vor trebui să pună în aplicare o strategie de dezvoltare, să creeze o rețea de instituții de învățământ superior și să își dezvolte învățământul.

Propunerile pot fi depuse de universități și alte instituții de învățământ jurnalistic la nivel universitar și postuniversitar.

Solicitanții trebuie să fie stabiliți într-un stat membru al UE și să fie acreditați în conformitate cu legislația în vigoare în țara respectivă.

Comisia va acoperi 95% din costurile proiectului. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 21 aprilie 2022, ora 13:00 CET. Comisia se așteaptă să anunțe rezultatele în iunie 2022.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Raport: Prețurile gazelor naturale în UE au crescut la niveluri record în al treilea trimestru din 2021, influențate de piețele globale de gaze

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Prețurile cu ridicata ale gazelor naturale în UE au crescut la niveluri record în al treilea trimestru din 2021, influențate de piețele globale de gaze, potrivit raportului trimestrial al Comisiei privind piața gazelor naturale publicat astăzi. Tendințele identificate prezintă un contrast puternic cu ceea ce s-a observat în aceeași perioadă a anului 2020. Același lucru este valabil și pentru raportul trimestrial privind energia electrică, care evidențiază faptul că consumul de energie electrică a revenit la nivelurile anterioare pandemiei.

În ceea ce privește piața gazelor, raportul subliniază modul în care prețurile angro la gaze în Europa și-au continuat creșterea bruscă în al treilea trimestru al anului 2021, ajungând la 85 €/MWh la sfârșitul lunii septembrie – un nivel rar întâlnit pe hub-urile europene. Aceste prețuri ridicate la gazele naturale cu ridicata au dus la creșterea vertiginoasă a prețurilor angro la electricitate și, la rândul lor, la creșteri semnificative ale prețurilor cu amănuntul. Raportul analizează, de asemenea, diferitele măsuri luate la nivelul UE și al statelor membre pentru a atenua impactul majorării prețurilor la gaze asupra gospodăriilor și întreprinderilor.

Raportul trimestrial privind piața energiei electrice evidențiază faptul că, în al treilea trimestru al anului 2021, consumul din UE a crescut până la nivelurile înregistrate în aceeași perioadă a anului 2019, adică la nivelurile de dinaintea pandemiei – datorită unei redresări economice constante și a unei atenuări a restricțiilor de blocare. Consumul la nivelul UE a crescut cu 3% de la an la an în al doilea trimestru din 2021, datorită redresării activității industriale și a forței de muncă.

Cu toate acestea, redresarea economică post-pandemică a provocat o astfel de creștere bruscă a prețurilor globale la gaze și a perturbat în mod semnificativ lanțurile de aprovizionare la nivel mondial, pentru a determina niveluri record ale prețurilor la energie electrică pe piețele europene.

Indicele european de referință pentru energie electrică a înregistrat o medie de 105 €/MWh în T3 2021 – echivalentul a 211% mai mult decât în T3 2020 și cu 164% mai mult decât în aceeași perioadă din 2019. Majorarea prețurilor la gaz a inversat trecerea de la cărbune la gaz înregistrată în ultimul an, stimulând câștigurile din producția de cărbune în ciuda creșterii prețurilor la carbon în T3 2021.

Raportul arată, de asemenea, că cererea de vehicule cu încărcare electrică (ECV) a continuat să crească în T3 2021. Sprijinul fiscal și stimulentele de achiziție oferite în șaptesprezece state membre au continuat să stimuleze vânzările în cursul anului 2021 – cu aproape 410.000 de noi ECV-uri înregistrate în UE în perioada iulie-septembrie 2021 – cu 50% mai mult decât în aceeași perioadă din 2020.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană alocă 1,5 miliarde de euro în 2022 pentru a răspunde crizelor umanitare din întreaga lume

Published

on

© European Commission/ Facebook

Crizele umanitare din întreaga lume continuă să crească, iar în timp ce conflictele și violențele sunt sursa nevoilor umanitare majore, situația se agravează din ce în ce mai mult din cauza dezastrelor naturale, precum seceta sau inundațiile, alimentate de schimbările climatice și de degradarea mediului.

În acest sens, pentru a-i ajuta pe cei mai afectați din întreaga lume, Comisia Europeană a adoptat un buget umanitar anual de 1,5 miliarde de euro pentru anul 2022, informează comunicatul oficial. 

„Nevoile umanitare sunt la un nivel fără precedent și continuă să crească. Finanțarea noastră umanitară va permite UE să să continue să salveze vieți și să acopere nevoile de bază ale populațiilor afectate. Pe lângă faptul că răspundem la crize noi și foarte vizibile, bugetul asigură faptul că vom aborda și crizele umanitare existente, prelungite sau recurente, cum ar fi cele din Columbia sau Sudanul de Sud sau situația poporului Rohingya”, a transmis comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

În 2022, ajutorul umanitar al UE va fi alocat după cum urmează:

  • 469 de milioane de euro vor fi alocate Africii Subsahariene pentru a-i sprijini pe cei care suferă din cauza crizei alimentare și nutriționale exacerbate de conflictul din Sahel  și pe cei strămutați din cauza violențelor din Republica Centrafricană, din bazinul lacului Ciad (Ciad, Camerun și Nigeria), din Sudanul de Sud și din Cornul Africii . De asemenea, suma aceasta va aborda și nevoile persoanelor afectate de conflictul pe termen lung din Republica Democrată Congo.
  • 351 de milioane de euro din fondurile umanitare ale UE vor fi alocate pentru nevoile din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, pentru a face față crizei din Siria, precum și nevoilor refugiaților din țările vecine din Orientul Mijlociu, precum și situației critice din Yemen.
  • 152 de milioane de euro vor finanța proiecte în Europa de Sud-Est și în țările vecine, abordând crizele din Ucraina, Balcanii de Vest și Caucaz, precum și efectele crizei siriene în Turcia.
  • 188 de milioane de euro vor continua să vină în ajutorul celor mai vulnerabile populații din Asia și America Latină. În Asia, aceasta include crizele din Afganistan și Rohingya (Bangladesh și Myanmar). În America Latină, UE va continua să ofere ajutor celor afectați de crizele din Venezuela și Columbia și Haiti.
  • Cele 370 de milioane de euro rămase vor fi utilizate pentru crize neprevăzute sau pentru creșterile bruște ale crizelor existente, precum și pentru alte operațiuni.

Finanțarea va ajuta, totodată, populațiile vulnerabile din țările predispuse la dezastre să se pregătească mai bine pentru diverse riscuri naturale, precum inundațiile, incendiile de pădure, cutremurele și cicloanele.

De asemenea, 10% din finanțare în toate regiunile va fi alocată educației în situații de urgență pentru a permite copiilor și tinerilor să își continue școlarizarea.

Continue Reading

Facebook

RUSIA18 mins ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

U.E.2 hours ago

Miniștrii de finanțe din zona euro vor discuta despre modul în care pot fi modificate regulile fiscale ale UE, astfel încât guvernele să le respecte

CHINA3 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

U.E.3 hours ago

UE: Procesul de reformă pentru consolidarea sistemului judiciar din Serbia trebuie să continue dincolo de referendumul din 16 ianuarie

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană lansează o cerere de proiecte în valoare de 1 milion de euro adresată facultăților de jurnalism din UE

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Raport: Prețurile gazelor naturale în UE au crescut la niveluri record în al treilea trimestru din 2021, influențate de piețele globale de gaze

NATO4 hours ago

Un detașament de 30 de militari de la Brigada Multinațională de la Craiova, dislocat de România la misiunea UE din Bosnia și Herțegovina

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Uniunea Europeană alocă 1,5 miliarde de euro în 2022 pentru a răspunde crizelor umanitare din întreaga lume

RUSIA5 hours ago

La un an de la arestarea sa, Aleksei Navalnîi declară că ”nu regretă nicio secundă” că a revenit în Rusia pentru a continua lupta împotriva Kremlinului

NATO5 hours ago

România are un nou ambasador la NATO: Secretarul de stat Dan Neculăescu, numit în funcție de președintele Klaus Iohannis

CHINA3 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA3 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

Advertisement

Team2Share

Trending