Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, va găzdui, la Bucureşti, Trilaterala pe teme de securitate România – Polonia – Turcia, la care vor participa omologii săi Zbigniew Rau şi, respectiv, Mevlut Cavusoglu, unde, în premieră pentru formatul Trilateralei România – Polonia – Turcia, la iniţiativa lui Bogdan Aurescu, miniştrii Afacerilor Externe din Georgia, David Zalkaliani, şi Ucraina, Dmytro Kuleba, vor participa la o sesiune de lucru specială, având în vedere importanţa acordată Vecinătăţii Estice, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Prin organizarea actualei Trilaterale la Bucureşti şi prin temele abordate, România îşi propune atât consolidarea acestui format de dialog în contextul marcat de evoluţiile recente în Vecinătatea Estică, cât şi creşterea profilului României atât la nivelul regiunii, cât şi în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, cu atât mai mult cu cât în acest an va fi organizat Summitul NATO“, evidenţiază MAE.

Seria de evenimente din marja Trilateralei a fost deschisă miercuri de o conferinţă online dedicată formatului de cooperare şi contribuţiilor sale, organizată de think-tank-uri din România, Polonia şi Turcia: New Strategy Centre (România), OSW (Polonia – Centrul pentru Studii Estice/Osrodek Studiow Wschodnich), SETA (Turcia – Fundaţia pentru Cercetare Politică, Economică şi Socială Siyaset/Ekonomi ve Toplum Araştirmalari Vakfi).

Joi este programat un eveniment de marcare a 10 ani de la stabilirea Parteneriatului strategic România – Turcia, cu participarea ministrului Bogdan Aurescu şi a omologului turc, Mevlut Cavusoglu.

Reuniunea trilaterală va debuta oficial vineri, când va fi organizată sesiunea plenară, cu participarea celor trei miniştri ai Afacerilor Externe din România, Polonia şi Turcia.

Sesiunea va aborda subiecte de interes actual pe dimensiunea de securitate, cu accent pe evaluarea situaţiei regionale, pe rezultatele ultimelor reuniuni ministeriale NATO (din martie şi de săptămâna trecută), precum şi perspectivele Summitului aliat din acest an, precizează MAE.

Miniştrii de Externe ai României, Poloniei şi Turciei vor mai discuta stadiul implementării proiectelor agreate cu prilejul reuniunii din 2020 şi modalităţi de consolidare a dialogului trilateral, inclusiv prin dezvoltarea de noi proiecte.

Pe agendă se mai află procesul de reflecţie strategică NATO 2030, derulat la nivelul Alianţei Nord-Atlantice de către secretarul general Jens Stoltenberg, preconizat să conducă la dezvoltarea unui nou Concept Strategic al Alianţei, care să traseze liniile de bază pentru adaptarea Alianţei la noul mediu internaţional de securitate şi să contribuie la consolidarea ei, la creşterea unităţii şi coeziunii aliate şi la consolidarea profilului politic al NATO.

Tot vineri se va desfăşura şi sesiunea de lucru specială cu participarea partenerilor – miniştrii Afacerilor Externe din Georgia, David Zalkaliani, şi Ucraina, Dmytro Kuleba.

În cadrul acestei sesiuni va avea loc un schimb de opinii privind situaţia de securitate din Vecinătatea Estică, inclusiv de la Marea Neagră. Dialogul va oferi o bună oportunitate pentru reiterarea sprijinului faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a celor două state, precum şi pentru a reafirma susţinerea pentru aspiraţiile europene şi euro-atlantice ale Georgiei şi Ucrainei, arată MAE.

Ministrul Bogdan Aurescu va avea şi consultări bilaterale cu omologii săi din Polonia, Turcia, Georgia şi Ucraina.

La 21 aprilie 2021, regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord aniversează împlinirea a 95 de ani, în contextul în care domnia sa este cea mai lungă din istoria britanică. În 2022, se împlinesc 70 de ani de la proclamarea sa ca regină a Regatului Unit.

Evenimentul, unul privat, este marcat în acest an de moartea prinţului Philip, soţul reginei Elisabeta a II-a, care a încetat din viaţă la 9 aprilie, la vârsta de 99 de ani.

Conform tradiţiei, oficial, ziua de naştere a suveranei britanice este marcată în cea de-a doua zi de sâmbătă a lunii iunie, prin parada militară “Trooping the Colour”, când peste o mie de soldaţi îmbrăcaţi în uniforma tradiţională de gală mărşăluiesc prin centrul Londrei.

Tradiţia dublei celebrări a fost instaurată de regele George al II-lea, în 1748, pentru a putea beneficia de condiţii meteo mai blânde. Evenimentul din 13 iunie 2020 a fost anulat, în contextul pandemiei de COVID-19, amintește Agerpres.

Programat pentru data de 12 iunie 2021, evenimentul a fost din nou anulat, în urma decesului ducelui de Edinburgh, notează http://www.trooping-the-colour.co.uk/.

Data oficială a aniversării reginei este şi ziua naţională a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

Ceremonii impresionante, care au cuprins şi numeroase vizite în străinătate, au fost organizate în 1977, cu prilejul Jubileului de Argint, marcând 25 de ani de domnie ai Reginei. În 2002 a fost aniversat Jubileul de Aur, în 2012, Jubileul de Diamant şi în 2017, Jubileul de Safir, eveniment ce a marcat împlinirea a 65 de ani de la urcarea pe tronul Marii Britanii. La 9 septembrie 2015, Elisabeta a II-a a devenit monarhul britanic cu cea mai îndelungată domnie, depăşind-o pe cea a reginei Victoria (1837-1901), notează www.royal.uk.

În ultimii ani, regina şi-a limitat programul de vizite peste hotare, dar a continuat să primească la Palatul Buckingham înalţi oaspeţi din străinătate. Totodată, şi-a redus implicarea în activităţile organizaţiilor şi instituţiilor de caritate, academice şi sportive şi a transferat numeroase îndatoriri regale şi patronaje prinţului Charles, moştenitorul tronului, fiului său William şi altor oficiali regali. Ea îndeplineşte în continuare îndatoriri regale simbolice, precum deschiderea sesiunii Parlamentului britanic.

În 2020, în contextul pandemiei de coronavirus, regina Elisabeta a II-a şi prinţul Philip au părăsit Palatul Buckingham şi s-au mutat la Castelul Windsor, reşedinţa regală situată la vest de Londra. O serie de angajamente publice ale reginei au fost anulate. Prima apariţie publică a reginei, în 2021, a avut loc la 31 martie, la un eveniment ce a marcat centenarul Royal Australian Air Force şi care a fost organizat la CWGC Air Forces Memorial din Surrey, un monument situat la mică distanţă de Castelul Windsor.

Pe fondul mai multor probleme de sănătate, la 9 aprilie 2021, soţul său, prinţul consort Philip a încetat din viaţă la vârsta de 99 de ani. Regina a decretat opt zile de doliu naţional. Funeraliile au avut loc la 17 aprilie, ducele de Edinburgh fiind înmormântat la Capela St. George de la Castelul Windsor. Prinţul Philip s-a retras din viaţa publică la 2 august 2017, după un parcurs de 65 de ani, în cursul căruia a onorat în total 22.219 angajamente individuale, a efectuat 637 de vizite oficiale în străinătate şi a rostit aproape 5.500 de discursuri. La 20 noiembrie 2017, regina Elisabeta a II-a şi prinţul Philip au devenit primul cuplu din istoria monarhiei britanice care şi-a celebrat nunta de platină, eveniment care a fost marcat de clopotele catedralei Westminster.

Regina Elisabeta a II-a este cel mai longeviv monarh în viață din lume și cu cea mai lungă domnie din istoria Marii Britanii, ea urcând pe tronul britanic la 6 februarie 1952.

Premierul Florin Cîţu a avut, marţi, o întrevedere cu preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în cursul căreia s-a discutat şi despre condiţiile în care cetăţenii români din Republica Moldova se pot imuniza împotriva COVID-19 în centre de vaccinare din România, indiferent dacă deţin sau nu domiciliu în ţară.

Maia Sandu a efectuat marți o vizită de câteva oră la București după vizita sa la Consiliul Europei, find primită la Palatul Cotroceni de președintele Klaus Iohannis, dar și Palatul Parlamentului de președintele Senatului Anca Dragu și președintele Camerei Deputaților Ludovic Orban, ea primind asigurări din partea lui Klaus Iohannis privind susținerea României pentru agenda de reforme promovată de președintele Republicii Moldova, în spiritul Parteneriatului Strategic bilateral și al relațiilor privilegiate dintre cele două țări.

“Indiferent de ce parte a Prutului trăim, suntem cu toţii preocupaţi să gestionăm cât mai bine pandemia şi să protejăm sănătatea cetăţenilor noştri. Am avut astăzi o întâlnire foarte bună cu doamna Maia Sandu, preşedintele Republicii Moldova, despre derularea campaniei de vaccinare, cea mai sigură cale pentru a depăşi cu bine criza sanitară şi a reveni la o viaţă normală. Am sprijinit sistemul medical şi cetăţenii Republicii Moldova prin donaţia de vaccinuri şi echipamente sanitare şi vom continua să oferim ajutor. Am discutat cu doamna preşedinte Maia Sandu despre condiţiile în care cetăţenii români din Republica Moldova să aibă posibilitatea să se imunizeze împotriva COVID-19 în centre de vaccinare din România, indiferent dacă deţin sau nu domiciliu în ţară”, a scris Florin Cîţu pe pagina de Facebook a Guvernului.

Şeful Executivului de la Bucureşti a adăugat că România rămâne cel mai important partener al Republicii Moldova şi al cetăţenilor ei.

“Solidari şi responsabili în eforturile de combatere a pandemiei COVID-19 vom depăşi cu bine această perioadă şi vom reveni la o viaţă normală”, a subliniat Cîţu. 

Ulterior, și preşedintele Senatului, Anca Dragu, a declarat că parcursul european reprezintă “singura” garanţie pentru ca cetăţenii Republicii Moldova să aibă parte de prosperitate, securitate şi stabilitate.

Potrivit unui comunicat, atât preşedintele Senatului, cât şi preşedintele Republicii Moldova au evidenţiat relaţiile excelente dintre cele două popoare şi state în spiritul valorilor democratice şi al respectului reciproc.

“Continuăm să susținem cu forță și încredere parcursul european al Republicii Moldova și suntem determinați să îi ajutăm în continuare pe cetățenii moldoveni să treacă peste pandemia de COVID-19”, a spus și președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, după întâlnirea cu Maia Sandu.

La finalul zilei, Maia Sandu a mulțumit României pentru sprijin, într-o postare pe Facebook în care a recapitulat întâlnirile avute.

Vizita Maiei Sandu la București a avut loc pe fondul situației politice de la Chișinău, dar și a susținerii pe care România o acordă Republicii Moldova pentru combaterea pandemiei de COVID-19, pentru parcursul său european și pentru combaterea corupției.

La finalul săptămânii trecute, România a trimis Republicii Moldova încă 132.000 de doze de vaccin produs de compania AstraZeneca pentru a veni în în sprijinul autorităților implicate în lupta de combatere a pandemiei COVID-19, Ajutorul umanitar oferit Republicii Moldova, reprezentat de echipamente medicale și vaccinuri împotriva COVID-19, vine ca parte a pachetului de sprijin anunțat de președintele Klaus Iohannis, cu ocazia vizitei sale din luna decembrie 2020, la Chișinău, când a precizat că Bucureștiul va dona 200.000 de doze de ser anti-COVID-19. Prima tranșă de 21.600 de doze a fost livrată la 27 februarie, acestea fiind primele doze de vaccin împotriva virusului SARS-CoV-2 primite de Republica Moldova. Cea de-a doua tranșă de 50.400 de doze a fost livrată simbolic la 27 martie când s-au împlinit 103 ani de la unirea Basarabiei cu România. Aceste forme de sprijin au fost descrise de președinta R. Moldova drept “podul de vaccinuri” peste Prut. Un ajutor umanitar a fost acordat și la 19 februarie, în cadrul unei vizite efectuate de ministrul de externe Bogdan Aurescu la Chișinău, când România a donat Republicii Moldova 1.500.000 de măști chirurgicale, 100.000 de măști de protecție de tip FFP3, 100.000 de combinezoane, 100.000 de mănuși de unică folosință, în valoare de aproximativ 2,3 milioane de euro.

Klaus Iohannis și Maia Sandu au avut în luna decembrie a anului trecut prima lor întrevedere oficială după instalarea acesteia din urmă la cârma statului de peste Prut, președintele României fiind primul lider străin primit la Chișinău de noul președinte al Republicii Moldova.

La acel moment, președinții României și Republicii Moldova au adoptat o Declarație comună destinată consolidării parteneriatului strategic bilateral, liderii de ambele maluri ale Prutului reafirmând relația specială dintre București și Chișinău la aniversarea, în 2020, a zece ani de la semnarea Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, precum și angajamentul Republicii Moldova de a urma parcursul european și de a implementa reformele democratice necesare în acest sens.