Francois Villeroy de Galhau, membru în Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene, a declarat că se aşteaptă ca rata inflaţiei în zona euro să crească în următoarele luni, dar să scadă sub 2% până la finalul anului 2022, transmite Agerpres. 

Villeroy, care este şi guvernatorul Băncii Centrale a Franţei, a apreciat că majorarea inflaţiei este temporară, fiind legată de creşterea preţurilor energiei şi de alte evoluţii, iar liderii din domeniul afacerilor i-au spus deja că se observă o scădere a preţurilor la unele materii prime.

„Majorarea inflaţiei, chiar dacă este ridicată, nu înseamnă că este o tendinţă pe termen lung. Nu cred că este începutul unei spirale, chiar dacă trebuie să rămânem extrem de vigilenţi”, a declarat oficialul BCE la postul de radio France Inter.

Pe plan global autorităţile se aşteaptă ca inflaţia să se atenueze pe măsură ce economiile revin la un nivel normal de activitate, deşi întrebarea principală este cât de curând se va întâmpla asta.

Potrivit unei estimări preliminare a Oficiul European de Statistică (Eurostat), rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 3,4% în septembrie, de la un nivel de 3% în august. 

În urmă cu două săptămâni, președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a declarat că numeroşi factori care stau la baza recentei creşteri a inflaţiei în zona euro au caracter temporar şi se vor calma anul următor.

Numeroşi factori care stau la baza recentei creşteri a inflaţiei în zona euro au caracter temporar şi se vor calma anul următor, a declarat președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, într-un interviu CNBC, informează Agerpres. 

Preţurile de consum în zona euro şi-au revenit mai repede decât se preconiza pe măsură ce economia s-a redeschis după carantinele impuse în contextul pandemiei iar mai mulţi oficiali de la BCE cred în prezent că anul viitor inflaţia va fi apropiată şi chiar va depăşi ţinta de 2% avută în vedere de BCE.

Christine Lagarde a spus că o mare parte din creşterea preţurilor este cauzată de perturbările pe partea de aprovizionare, adăugând că inflaţia ar trebui să se stabilizeze anul viitor.

„Credem că va avea loc o revenire la mai multă stabilitate în anul care va veni pentru că multe dintre cauzele preţurilor ridicate sunt temporare. Dacă ne uităm cu atenţie la ce provoacă această inflaţie, o mare parte are legătură cu preţurile la energie”, a spus Lagarde.

Preşedintele BCE a adăugat că „lucrurile vor reveni la normal” când vor fi găsite noi surse de aprovizionare dar a atras totuşi atenţia că preţurile mari la energie ar putea să persiste deoarece au legătură cu tranziţia dinspre combustibilii fosili.

Mai mult, în cadrul interviului, Lagarde a transmis că problema prețurilor la energie va rămâne mult timp în atenția BCE, deoarece „ suntem în tranziție de la sursele de energie bazate pe industria fosilă la ceea ce aspirăm să fie surse mult mai puțin fosile”.

Întrebată dacă tranziția către o lume fără CO2 va avea aspecte deflaționiste sau mai degrabă inflaționiste, președinta BCE a declarat că acest lucru ar putea crește prețurile pentru o perioadă scurtă de timp și, probabil, mai târziu ar putea avea un impact deflaționist, dar „este foarte prematur pentru a ne pronunța”, a spus ea.

Citiți și: Spania va plafona prețurile gazelor naturale, în timp ce premierul României consideră ”complicată” această măsură

Spania a solicitat luni Comisiei Europene să stabilească o serie de orientări pentru a sprijini statele membre să reacționeze în mod adecvat la creșterea prețurilor la electricitate fără a încălca reglementările europene și, în egală măsură, a indicat că este nevoie de măsuri pentru a limita speculațiile pe piața certificatelor de poluare.

Italia a anunțat că analizează și ea o posibilă revizuire a modului în care sunt calculate facturile la electricitate, în încercarea de controla prețurile ce se află în trend ascendent.

Președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a precizat joi că ”impactul pandemiei este mai puţin dur”, dar varianta Delta ar putea să întârzie deschiderea totală a economiei, relatează agenţia EFE, citat de Agerpres.

Lagarde a punctat într-o conferință de presă după reuniunea Consiliului guvernatorilor, că economia zonei euro își revine, dar ritmul de îmbunătățire va depinde de modul în care evoluează pandemia.

”Faza de revenire în ceea ce priveşte recuperarea economică a zonei euro avansează în continuare. Se aşteaptă ca producţia să ajungă să depăşească nivelul anterior pandemiei până la finele anului”, a spus Lagarde.

”Cu peste 70% dintre adulţii europeni vaccinaţi, economia s-a deschis în mare măsură, permiţând consumatorilor să cheltuiască mai mult şi companiilor să îşi majoreze producţia”, potrivit președintei Băncii Centrale Europene.

Aceasta a atras atenția că ”propagarea la nivel mondial a variantei Delta va întârzia deschiderea totală a economiei”.

Lagarde a menţionat că, deşi previziunile privind inflaţia au fost revizuite în sus, ”inflaţia pe termen mediu se va situa mult sub nivelul ţintei de 2%”.

Consiliul guvernatorilor au avut joi o întrevedere în cadrul căreia au confirmat celelalte măsuri, respectiv nivelul ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE, semnalele sale privind evoluția viitoare probabilă a acestora, achizițiile sale în cadrul programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP), politicile sale de reinvestire și operațiunile sale de refinanțare pe termen mai lung, potrivit unui comunicat al Băncii Centrale Europene. 

Ratele dobânzilor reprezentative ale BCE

Rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare și ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală și la facilitatea de depozit vor rămâne nemodificate la nivelurile de 0,00%, 0,25% și, respectiv, −0,50%.

În sprijinul țintei sale simetrice a inflației de 2% și în concordanță cu strategia sa de politică monetară, Consiliul guvernatorilor anticipează menținerea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE la nivelurile actuale sau la niveluri inferioare până când va observa că inflația atinge nivelul de 2% mult înainte de sfârșitul orizontului său de proiecție și de o manieră durabilă pentru restul orizontului de proiecție și va considera că progresele realizate la nivelul inflației de bază sunt suficient de avansate pentru a fi în concordanță cu stabilizarea inflației la nivelul de 2% pe termen mediu. Aceasta poate implica, de asemenea, o perioadă tranzitorie în care inflația se situează moderat deasupra țintei.

Programul de achiziționare de active (APP)

Achizițiile nete în cadrul APP vor continua într-un ritm lunar de 20 de miliarde EUR. Consiliul guvernatorilor anticipează în continuare derularea achizițiilor nete lunare de active în cadrul APP atât timp cât va fi necesar în vederea consolidării impactului acomodativ al ratelor sale de politică monetară și încetarea acestora puțin înainte de a iniția majorarea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE.

De asemenea, Consiliul guvernatorilor intenționează să continue reinvestirea, în totalitate, a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul APP pe o perioadă extinsă după data la care va iniția majorarea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE și, în orice caz, atât timp cât va fi necesar pentru menținerea unor condiții favorabile de lichiditate și a unui grad amplu de acomodare monetară.

Programul de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (PEPP)

Consiliul guvernatorilor va continua să efectueze achiziții nete de active în cadrul PEPP, cu o valoare totală de 1 850 de miliarde EUR, cel puțin până la sfârșitul lunii martie 2022 și, în orice caz, până când va considera că faza de criză a pandemiei de coronavirus a fost depășită.

Pe baza evaluării comune a condițiilor de finanțare și a perspectivelor inflației, Consiliul guvernatorilor consideră că pot fi menținute condiții favorabile de finanțare cu o reducere moderată, comparativ cu cele două trimestre precedente, a ritmului achizițiilor nete de active în cadrul PEPP.

Consiliul guvernatorilor va efectua achizițiile de o manieră flexibilă, în conformitate cu condițiile de pe piață și în vederea evitării unei înăspriri a condițiilor de finanțare care nu este în concordanță cu contracararea impactului în sensul scăderii exercitat de pandemie asupra traiectoriei proiectate a inflației. În plus, flexibilitatea achizițiilor în timp, la nivelul categoriilor de active și între jurisdicții va continua să sprijine transmisia fără sincope a politicii monetare.

Dacă menținerea condițiilor favorabile de finanțare poate fi asigurată prin fluxuri de achiziții de active care nu epuizează pachetul pe parcursul orizontului stabilit pentru achizițiile nete efectuate în cadrul PEPP, nu este necesară utilizarea integrală a pachetului.

De asemenea, pachetul poate fi recalibrat, dacă este necesar, pentru menținerea unor condiții favorabile de finanțare care să contribuie la contracararea șocului negativ generat de pandemie la adresa traiectoriei inflației.