Connect with us

ROMÂNIA

Președintele Camerei de Comerț, întrevedere cu ambasadoarea Franței la București: Companiile cu capital francez, tot mai interesate să investească în România

Published

on

© CCIR

Companiile cu capital francez sunt tot mai interesate să investească în România, a transmis președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, după întrevederea de luni, 15 martie cu,  E.S. Laurence Auer, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Franceze la București.

Întâlnirea, organizată la solicitarea Ambasadei Republicii Franceze, a avut ca scop analizarea stadiului cooperării economice dintre cele două state, precum și identificarea modalităților prin care se pot dinamiza relațiile comerciale bilaterale, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Președintele CCIR, Mihai Daraban, a declarat:

„În ciuda provocărilor economice, generate de pandemia COVID-19, numărul companiilor cu capital francez din România a crescut, fiind înregistrate, la sfârșitul lunii ianuarie a acestui an, 9.847 (9.603 în ianuarie 2020) companii franceze, cu un total al capitalului social subscris de 2,38 miliarde de euro (2,21 miliarde de euro în ianuarie 2020). Numărul companiilor franceze prezente pe piața economică românească reprezintă un indicator important al intensificării relațiilor bilaterale dintre cele două state. Începând cu luna ianuarie 2022, Franța va prelua, pentru șase luni, Președinția Consiliului Uniunii Europene, ocazie cu care sunt planificate o serie de evenimente inclusiv cu partea română. Astfel, la Constanța va fi organizat, în luna iunie a acestui an, „Forumul economic franco-român: Poveștile care schimbă jocul”, care va avea ca principale obiective valorizarea potențialului local și regional, dezvoltarea de noi oportunități de afaceri, promovarea expertizei franceze și accentuarea importanței contribuției comunității franco-române în economia celor două state.”

La rândul său, E.S. Laurence Auer, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Franceze la București, a declarat:

„Datorită poziției sale geografice, România poate să devină un hub important pentru mărfurile care vin sau pleacă din Europa. Din punct de vedere logistic, Portul Constanța poate facilita rutele către statele din spațiul comunitar și nu numai. De asemenea, o alternativă foarte competitivă din punct de vedere al costurilor este Fluviul Dunărea, mărfurile putând fi tranzitate foarte ușor către statele din Centrul sau Vestul Europei. Este foarte important faptul că la nivelul Uniunii Europene există o strategie de dezvoltare a regiunii Dunării, cu accent pe modernizarea infrastructurii fluviale. În acest sens, evenimentul care se va organiza în luna iunie, la Constanța, va fi axat și pe dezvoltarea infrastructurii multi-modală fluvială, companiile franceze având o bogată experiență în acest domeniu.”

Potrivit datelor ONRC, volumul total al schimburilor comerciale România-Franța era de 7, 25 miliarde de euro, la sfârșitul lunii noiembrie 2020. Franța reprezenta a treia destinație de export a României, cu o pondere 6,6% din total exporturi și a șasea cea mai importanta țară de origine a importurilor, cu o pondere de 4,7% din total. Valoarea totală a investițiilor directe franceze, la sfârșitul anului 2019, era de aproape 5, 5 miliarde de euro.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

NATO trimite avioane și nave, inclusiv la Marea Neagră, pentru a apăra Europa de Est: Înainte de anexarea Crimeei de către Rusia, nu existau forțe NATO în partea estică a Alianței

Published

on

© Forțele Aeriene Române

Aliații din țările NATO și-au plasat forțele în așteptare și trimit nave și avioane de vânătoare suplimentare ca parte a dislocărilor militare nord-atlantice din Europa de Est, consolidând disuasiunea și apărarea aliată în timp ce Rusia își continuă consolidarea militară în Ucraina și în jurul acesteia, a informat luni Alianța Nord-Atlantică într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În materialul citat, NATO face o sinteză a anunțurilor pe care statele aliate le-au făcut publice cu măsuri de descurajare și desfășurări de forțe.

“NATO va continua să ia toate măsurile necesare pentru a proteja şi apăra toţi aliaţii, inclusiv consolidând partea de est a Alianţei. Vom răspunde întotdeauna la orice deteriorare a mediului nostru de securitate, mai ales prin consolidarea apărării noastre colective”, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg.

Astfel, Danemarca trimite o fregată în Marea Baltică şi se pregăteşte să desfăşoare patru avioane de luptă F-16 în Lituania pentru a sprijini misiunea de lungă durată a poliţiei aeriene a NATO în regiune.

Statele Unite au indicat de asemenea că intenţionează să-şi sporească prezenţa militară în partea de est a Alianţei, în timp ce Pentagonul a anunțat un exercițiu naval al NATO în Marea Mediterană, cu participarea portavionului american USS Harry Truman. Președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, gest salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. “Avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări”, a spus Biden.

O mare parte dintre aceste anunțuri vizează regiunea Mării Negre și României.

Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. La rândul său, acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannispremierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

De asemenea, pe fondul concentrării de trupe rusești în regiune, Spania trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă în Marea Neagră, iar Franța va desfășura nave și avioane în apropiere de România.

De asemenea, Ţările de Jos trimit două avioane de luptă F-35 în Bulgaria din aprilie pentru a sprijini poliţia aeriană NATO din regiune şi pun în aşteptare o navă şi unităţi terestre pentru Forţa de reacţie a NATO, condusă anul acesta de Franța.

România și celelalte țări care au aderat la NATO după 1997 sunt vizate de pretențiile de securitate al Federației Ruse, pe care Moscova le dorește negociate cu Washingtonul.

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei de securitate din Europa, diplomaţia rusă a ales chiar ziua de vineri a întrevederii dintre ministrul de externe Serghei Lavrov şi secretarul de stat american Antony Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria, dar lista cuprinde în total 14 ţări din fostul bloc comunist, o cerință respinsă însă cu fermitate de România și Bulgaria.

România a reacționat prompt, prin Ministerul Afacerilor Externe care a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO. Și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a exclus vineri orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est. Poziția lui Geoană a fost urmată de o declarație remisă presei de purtătorul cuvânt al Alianței, Oana Lungescu, prin care NATO a respins categoric cererea Rusiei privind retragerea militară aliată din România și Bulgaria și denunță ideea sferelor de influență.

În comunicatul în care prezintă măsurile aliate, NATO subliniază că este “o alianță defensivă” și că “drept răspuns la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, NATO și-a sporit prezența în partea de est a alianței, inclusiv cu patru grupuri de luptă multinaționale în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia”.

“Aceste unități, conduse de Regatul Unit, Canada, Germania și, respectiv, Statele Unite, sunt multinaționale și pregătite de luptă. Prezența lor arată clar că un atac asupra unui aliat va fi considerat un atac asupra întregii Alianțe. Înainte de 2014, nu existau forțe NATO în partea estică a Alianței”, conchide NATO.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Liderul Grupului PPE din PE, Manfred Weber, mesaj de 24 ianuarie: La mulți ani, România! La mulți ani tuturor românilor!

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Președintele Grupului Popularilor Europeni din Parlamentul European, Manfred Weber, a urat la mulți ani românilor de Ziua Unirii a Principatelor Române. 

„La mulți ani, România! La mulți ani de ziua națională tuturor românilor care sărbătoresc astăzi Unirea Principatelor Române”, a transmis europarlamentarul german într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

În toamna anului 1859, în urma alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească, diplomații români ai acelor timpuri au obținut, prin eforturi intense și demersuri profesioniste abile, recunoașterea dublei alegeri, chiar dacă avea un caracter excepțional, fiind valabilă exclusiv pe durata domniei lui Cuza.

Doi ani mai târziu, unirea politică și administrativă deplină a țării era de asemenea recunoscută la nivel internațional, iar la 22 ianuarie 1862, sub conducerea Prim-ministrului de orientare conservatoare Barbu Catargiu, fiind format primul guvern al României moderne. Realizarea recunoașterii internaționale a dublei alegeri a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza și desăvârșirea Unirii Principatelor au reprezentat astfel primele mari demersuri reușite ale diplomației românești moderne, iar în acest scop au fost trimiși reprezentanți diplomatici însărcinați cu această misiune la Constantinopol, Paris și în alte capitale europene importante. Scriitorul, omul politic și diplomatul Vasile Alecsandri (1821-1890) a fost printre cei mai importanți și activi dintre aceștia. Printre măsurile de modernizare a statului şi a societăţii româneşti avansate de Alexandru Ioan Cuza s-a înscris şi stabilirea unui portofoliu al Afacerilor Străine, în 1862, primul titular al acestei demnităţi fiind Apostol Arsache, înaintea organizării structurii instituționale corespondente. De profesie medic, stabilit în Țara Românească în 1814, el fusese titularul portofoliului afacerilor străine al Țării Românești și în perioadele 24 aprilie 1835 – 13 mai 1837 și 30 aprilie 1861 – 21 ianuarie 1862.

Continue Reading

ROMÂNIA

24 Ianuarie | Președintele Senatului, Florin Cîțu: Liberalismul rămâne singura soluție pentru a continua ceea ce au început înaintașii noștri

Published

on

© Guvernul României

Președintele Senatului, Florin Cîțu, a reiterat la 163 de ani de Unirea Prinicipatelor Unite că liberalismul rămâne singura soluție pentru a dezvolta România. 

„24 ianuarie reprezintă mai mult decât Unirea Principatelor Române. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate este dovada clară că avem nevoie de unitate pentru a scrie istorie. Dragi români, mesajul meu pentru voi e simplu: singura soluție pentru a dezvolta România, pentru a continua ceea ce au început înaintașii noștri, rămâne LIBERALISMUL. La mulți ani!” a transmis Florin Cîțu, președintele PNL.

 

În toamna anului 1859, în urma alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească, diplomații români ai acelor timpuri au obținut, prin eforturi intense și demersuri profesioniste abile, recunoașterea dublei alegeri, chiar dacă avea un caracter excepțional, fiind valabilă exclusiv pe durata domniei lui Cuza.

Doi ani mai târziu, unirea politică și administrativă deplină a țării era de asemenea recunoscută la nivel internațional, iar la 22 ianuarie 1862, sub conducerea Prim-ministrului de orientare conservatoare Barbu Catargiu, fiind format primul guvern al României moderne. Realizarea recunoașterii internaționale a dublei alegeri a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza și desăvârșirea Unirii Principatelor au reprezentat astfel primele mari demersuri reușite ale diplomației românești moderne, iar în acest scop au fost trimiși reprezentanți diplomatici însărcinați cu această misiune la Constantinopol, Paris și în alte capitale europene importante. Scriitorul, omul politic și diplomatul Vasile Alecsandri (1821-1890) a fost printre cei mai importanți și activi dintre aceștia. Printre măsurile de modernizare a statului şi a societăţii româneşti avansate de Alexandru Ioan Cuza s-a înscris şi stabilirea unui portofoliu al Afacerilor Străine, în 1862, primul titular al acestei demnităţi fiind Apostol Arsache, înaintea organizării structurii instituționale corespondente. De profesie medic, stabilit în Țara Românească în 1814, el fusese titularul portofoliului afacerilor străine al Țării Românești și în perioadele 24 aprilie 1835 – 13 mai 1837 și 30 aprilie 1861 – 21 ianuarie 1862.

Continue Reading

Facebook

NATO2 hours ago

Securitatea europeană: Joe Biden îi reunește într-o “videoconferință securizată” pe liderii UE, NATO, Franței, Germaniei, Italiei, Marii Britanii și Poloniei

Dragoș Pîslaru5 hours ago

Dragoș Pîslaru, ales președinte al Comisiei pentru Ocuparea forței de muncă și Afaceri Sociale din PE: Un semnal că România câștigă o reputație tot mai bună în UE!

SUA6 hours ago

Un fost ambasador al SUA în România a devenit ambasadorul Statelor Unite la UE: Mark Gitenstein, primit la Bruxelles de Ursula von der Leyen

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană dă startul consultărilor privind ecologizarea și digitalizarea ecosistemului de mobilitate, transport și automobile

CONSILIUL UE6 hours ago

Statele membre UE resping conceptul ”sferelor de influență” și reafirmă că securitate europeană este indivizibilă: Rusia va suferi ”costuri majore” în caz de nouă agresiune militară împotriva Ucrainei

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană emite obligațiuni verzi NextGenerationEU în valoare de 2,5 miliarde de euro prin intermediul primei sale licitații de acest fel

CONSILIUL UE6 hours ago

Securitatea europeană: România propune organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE la Kiev, în semn de solidaritate cu Ucraina

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

UE anunță un nou pachet de sprijin financiar de 1,2 mld. euro pentru Ucraina în contextul conflictului cu Rusia

NATO8 hours ago

NATO trimite avioane și nave, inclusiv la Marea Neagră, pentru a apăra Europa de Est: Înainte de anexarea Crimeei de către Rusia, nu existau forțe NATO în partea estică a Alianței

NATO8 hours ago

Ministrul de externe al Republicii Moldova a discutat la Bruxelles cu secretarul general al NATO despre importanța evitării acţiunilor militare în contextul actualei crize de securitate

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda4 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE5 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.5 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE5 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.5 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending