Connect with us

BUSINESS

Președintele CCIR: Exporturile României către Japonia au crescut cu 62% după intrarea în vigoare a Acordului de Parteneriat Economic UE – Japonia

Published

on

© ccir.ro

Exporturile României către Japonia au crescut cu 62% după intrarea în vigoare a Acordului de Parteneriat Economic UE – Japonia, a afirmat joi președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban.

Șeful CCIR a avut joi o întrevedere cu Keisuke Mizuno, prilejuită de încheierea mandatului oficialului nipon ca director general al Japan External Trade Organization (JETRO) România, iar în cadrul aceleiași întâlniri, a fost prezentat noul director general al JETRO România, Shigeyo Nishizawa, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

CCIR și JETRO România au dezvoltat, în ultimii cinci ani, o relație interinstituțională foarte activa, concretizată printr-o serie de evenimente comune, precum: edițiile din 2017 și 2020 a „Parts & Components Procurement Exhibition”, misiunile economice japoneze în România din 2018 și misiunea economică organizată de CCIR la Tokyo și Osaka, în noiembrie 2019.

„Japonia este un partner economic esențial pentru România, fiind una dintre puținele state G20 care nu este membră a Uniunii Europene cu care am reușit să avem o balanță comercială excedentară. Astfel, ca urmare a intrării în vigoare, de la 1 februarie 2019, a Acordului de Parteneriat Economic Uniunea Europeană – Japonia (EPA), exporturile României au crescut cu 62% la nivelul lunii noiembrie 2020, raportat la perioada similară din 2019. Un exemplu elocvent, în sensul relațiilor economice foarte bune dintre cele două state, îl reprezintă recenta înființare a unei sucursale japoneze pentru operatiuni de logistică în Portul Constanța, precum și faptul că  terminalul de containere din același port a fost construit pe baza finanțării primite de la Banca Japoniei”, a precizat președintele CCIR, Mihai Daraban.

La finalul mandatului, Keisuke Mizuno a apreciat în mod deosebit parteneriatul cu CCIR, desfășurat timp de peste cinci ani, subliniind profesionalismul, seriozitatea și implicarea instituției în promovarea intereselor mediului de afaceri din România.

Totodată, noul director general JETRO România, Shigeyo Nishizawa a asigurat partea română că va acționa intens pentru o dezvoltare continuă a relațiilor comerciale dintre cele două state, valorificând poziţia CCIR de reprezentant de vârf al comunităţii de business din ţara noastră, conchide sursa citată.

Bucureștiul și Tokyo sunt în negocieri avansate pentru lansarea, anul acesta, a documentului fondator al Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia, marcând astfel și centenarul relațiilor diplomatice.

Acordul de parteneriat economic UE-Japonia, care a împlinit doi ani de la intrarea în vigoare la 1 februarie, este unul dintre cele mai importante acorduri ale Uniunii Europene. Împreună, UE și Japonia reprezintă un sfert din PIB-ul mondial, iar comerțul bilateral atinge aproximativ 170 miliarde de euro pe an. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

BUSINESS

BNR: Investițiile străine directe au scăzut cu 16,23% în primele două luni ale lui 2021 de la 690 de milioane de euro la 578 de milioane de euro

Published

on

© European Parliament

Investiţiile străine directe au scăzut cu 16,23% în primele două luni ale acestui an, la 578 milioane de euro, comparativ cu 690 milioane de euro în perioada similară din 2020, conform datelor Băncii Naţionale a României.

“Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 578 milioane euro (comparativ cu 690 milioane euro în perioada ianuarie – februarie 2020), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 823 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 245 milioane euro”, se menţionează într-un comunicat al BNR, informează Agerpres.

Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a scăzut, în primele două luni din 2021, cu 10%, comparativ cu perioada similară din 2020, la 803 unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele 803 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 10,94 milioane de dolari, de 6,5 ori mai mare faţă de cel al firmelor înmatriculate în ianuarie-februarie 2020, de 1,68 milioane dolari.

În funcţie de domenii, cele mai multe firme înmatriculate în februarie 2021 au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (31,6% din total), în activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (19,54%) şi transport, depozitare şi comunicaţii (18,3%).

La finele lunii februarie 2021, în România existau 231.779 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 64,941 miliarde de dolari.

Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 49.749 (capital subscris de 3,86 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 13,153 miliarde de dolari, în 5.543 de firme.

Citiți și Raport privind investițiile străine directe: Este nevoie de o prezență mai intensă a României pe piețele internaționale, prin agențiile guvernamentale de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor

Un “raport privind Investițiile Străine Directe în România“, întocmit în septembrie 2020 de Consiliul Investitorilor Străini (FIC), indică faptul că ar fi oportună o prezență mai intensă a României pe piețele internaționale, cu precădere în această perioadă, prin agențiile guvernamentale de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor.

Cu o atitudine proactivă, acestea ar putea coordona contacte cu potențiali investitori, facilitând relația cu administrațiile locale în implementarea proiectelor de investiții.

Raportul relevă, în egală măsură, că România a beneficiat de 0,45% din fluxurile totale de investiții străine directe (ISD) la nivel global, adică 81,12 miliarde de euro în anul 2018.

Din volumul total de investiții străine directe aferent industriilor high-tech și serviciilor intensive în cunoaștere din regiune, România a atras doar 5%.

În schimb, 52% din stocuri au fost direcționate către Ungaria, 18% către Polonia și 14% către Cehia, specializarea regională acționând astfel în defavoarea României.

Carențele de competitivitate ale României sunt reflectate și la nivelul indicelui regional al competitivității. Niciuna din cele 8 regiuni de dezvoltare din România nu se ridică la nivelul mediu de performanță al Uniunii Europeane (UE), incluzând regiunea București-Ilfov.

Continue Reading

BUSINESS

Președintele CCIR s-a întâlnit cu ministrul Departamentului Comerțului Internațional din Guvernul Marii Britanii pentru a analiza stadiului cooperării economice dintre România și Regatul Unit

Published

on

© Camera de Comert si Industrie a României

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), dl. Mihai Daraban, a primit miercuri, 3 februarie, vizita Ministrului Departamentului Comerțului Internațional din Guvernul Marii Britanii, dl. Greg Hands, informează un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro

Întâlnirea, organizată la solicitarea părții britanice și prima pe agenda ministrului Greg Hands, a avut ca scop analiza stadiului cooperării economice dintre cele două state, în perspectiva demersului Marii Britanii de a încheia acorduri comerciale cu fiecare stat membru al Uniunii Europene, odată cu ieșirea din spațiul comunitar.

„Solicitarea Guvernului Marii Britanii de a avea o întrevedere cu conducerea CCIR, certifică pe de o parte faptul că suntem cea mai reprezentativă organizație în ceea ce privește promovarea intereselor mediului de afaceri din România, iar pe de altă parte este un răspuns direct al eforturilor depuse de CCIR în informarea corectă și rapidă a oamenilor de afaceri cu privire la BREXIT, campanie începută încă din 2016, imediat după aflarea rezultatului referendumului asupra menținerii Regatului Unit în UE. De altfel, CCIR este singura entitate neguvernamentală aleasă să facă parte din comitetul interministerial de coordonare și de pregătire a mediului de afaceri pentru Brexit”, a declarat președintele CCIR, Mihai Daraban.

Referindu-se la importanța unui acord comercial bilateral România-Marea Britanie, președintele CCIR a adăugat: „Prioritar pentru România este păstrarea excedentului balanței comerciale înregistrat în relația cu Marea Britanie care, la sfârșitul lui 2019, avea o valoare de 926,4 milioane de euro. La fel de importantă pentru economia românească este și menținerea, măcar la același nivel, a valorii investițiilor directe pe care Regatul Unit le-a făcut în România, și anume de 2,85 miliarde de euro, atât cât se înregistra la sfârșitul aceluiași an. Dincolo de toate schimbările care se vor efectua la nivel instituțional, menținerea pe piața britanică va fi un examen dificil pentru mediul de afaceri românesc. Sunt convins că dacă CCIR ar putea avea propriile reprezentanțe economice în toate statele în care există un interes strategic pentru creșterea volumului comercial bilateral, exportul românesc va putea fi promovat în mod realist și în interesul direct al antreprenorilor români”.      

În continuare, președintele CCIR a făcut referire la oportunitățile de dezvoltare a schimburilor comerciale dintre cele două state: „Un segment cu un mare potențial de dezvoltare este cel al transporturilor maritime, domeniu în care Marea Britanie excelează. Portul Constanța oferă pe de o parte facilități în plus față de alte porturi din Europa, iar pe de altă parte beneficiază de legătura directă cu Fluviul Dunărea, ceea ce înseamnă o dezvoltare a schimburilor comerciale și cu țările riverane”.

„Marea Britanie vede în România un partener comercial strategic, scopul comun este de a duce valoarea schimburilor comerciale bilaterale la un alt nivel. Din punct de vedere al serviciilor, Marea Britanie are o mare experiență în cele juridice, financiare, maritime și de logistică. Ne dorim, totodată, o intensificare a importului direct de produse agricole și alimentare din România, un segment cu un mare potențial de dezvoltare. În momentul de față, valoarea anuală a schimburilor comerciale dintre România și Marea Britanie este undeva la 5 miliarde de lire sterline, o sumă importantă, dar pe care ne propunem s-o depășim în viitor”, a declarat Ministrul Departamentului Comerțului Internațional din Guvernul Marii Britanii, dl. Greg Hands.

Continue Reading

BUSINESS

Camera de Comerț și Industrie a României subliniază importanța transportului și conectivității pentru dezvoltarea parteneriatelor economice dintre țările OCEMN

Published

on

© ccir.ro

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a participat vineri la cea de-a 42-a reuniune a Consiliului Miniștrilor Afacerilor Externe al statelor membre ale Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), eveniment organizat, în format videoconferință, de către Preşedinţia-în-Exerciţiu a României la OCEMN, context în care Lazăr Comănescu, consilier al președintelui CCIR Mihai Daraban, a transmis mesajul acestuia. 

„Pe parcursul acestui an, CCIR a organizat două evenimente importante, cu scopul de a informa și sprijini mai bine antreprenorii din țările OCEMN, în încercările acestora de a-și moderniza și eficientiza activitatea și, în cele din urmă, de a spori capacitatea operatorilor economici de a accesa piețele externe. Astfel, seminarul „Creșterea performanței companiilor din regiunea extinsă a Mării Negre”, precum și conferința online dedicată „Oportunităților economiei circulare pentru IMM-uri din regiunea Mării Negre, au pus accentul pe identificarea unor soluții viabile pentru antreprenorii din această zonă de a-și dezvolta și extinde afacerile pe termen lung” se arată în mesajul președintelui CCIR, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Totodată, Lazăr Comănescu a subliniat importanța transportului și conectivității pentru dezvoltarea parteneriatelor economice din zonă:

„CCIR a lansat o inițiativă, în toamna anului 2020, cu scopul de a valorifica transportul maritim prin Canalul Suez al navelor cu Certificat de origine în regiunea extinsă a Mării Negre. Scopul este de a stabili prețuri preferențiale pentru navele de marfă din statele membre ale OCEMN care tranzitează  Canalul Suez, precum și de a face din regiunea Mării Negre și porturile sale o destinație mai atractivă pentru companiile de transport maritime”.  

Evenimentul de vineri încheie seria de reuniuni online organizate de Preşedinţia-în-Exerciţiu a României la OCEMN, fiind precedată de reuniunea Comitetului Înalților Funcționari ai OCEMN, desfășurată în data de 26 noiembrie 2020, unde a participat Eduard Costin, Directorul Direcției de Relații Externe CCIR, care a prezentat succint realizările Președinției-în-Exercițiu a CCIR la Consiliul de Afaceri al OCEMN.

Cu acest prilej, Eduard Costin a informat cu privire la organizarea celei de-a 62-a reuniune a Consiliului Director din cadrul Consiliului de Afaceri al OCEMN, în format digital, context în care CCIR va preda președinția Consiliului de Afaceri al OCEMN către Camera de Comerț și Industrie a Tiranei. 

Consiliul de Afaceri al Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră (CA OCEMN) a fost înființat la 30 august 1992 și a devenit operațional la 1 mai 1993. La sfârșitul lunii martie 1995, Camera de Comerț și Industrie a României, prin Președintele ei, a fost desemnată de către Ministerul Afacerilor Externe al României ca reprezentantă a comunității de afaceri din România în acest Consiliu, luând parte la activitatea acestuia. Statele membre ale Consiliului de Afaceri sunt: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Serbia, Rusia, Turcia și Ucraina.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

POLITICĂ8 hours ago

Klaus Iohannis anunță “relaxarea pas cu pas” a restricțiilor și îi îndeamnă pe români să se vaccineze: Am suferit și am învățat mult. România post-pandemie trebuie să fie o Românie mai bună

Alin Mituța10 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța, desemnat de grupul Renew Europe în Adunarea plenară a Conferinței privind viitorul Europei

ROMÂNIA10 hours ago

New Strategy Center a finalizat cursul privind securitatea energetică a României, dedicat noilor parlamentari și consilieri din comisiile de specialitate ale Parlamentului

MAREA BRITANIE10 hours ago

MAE: De la 1 ianuarie 2021, Marea Britanie a refuzat intrarea pe teritoriul său a unui număr de 150 de români din cauza lipsei vizei de muncă sau a nerespectării măsurilor anti-COVID-19

FONDURI EUROPENE11 hours ago

Ce reforme au agreat România și Comisia Europeană: 50% din fondurile PNRR merg în domeniile transporturilor, educației și sănătății; 600 de milioane de euro alocate digitalizării mediului de afaceri

Dragoș Pîslaru12 hours ago

Dragoș Pîslaru susține crearea unei Bănci Naționale de Dezvoltare care să reducă dependența de instituțiile financiare internaționale

POLITICĂ12 hours ago

Marcel Ciolacu: Am discutat cu Frans Timmermans. Comisia Europeană a dat dreptate PSD și l-a trimis pe Florin Cîțu să prezinte PNRR în Parlament

FONDURI EUROPENE12 hours ago

Florin Cîțu, după vizita la Bruxelles: România va depune la Comisia European un PNRR cu toată suma alocată – 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană lansează o consultare publică cu privire la principiile și valorile UE în spațiul digital

U.E.13 hours ago

Organizația Europeană de Cancer: Din cauza pandemiei, un milion de cazuri de cancer au rămas nediagnosticate, la nivel european

Mircea Hava2 days ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO3 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru7 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending