Connect with us

ROMÂNIA

Președintele CJ Ilfov prezintă planurile de dezvoltare a județului pentru 2020, cu accent pe proiectele de transport în comun și de apă canal, infrastructura educațională, investiții și dotarea spitalelor

Published

on

Preșdintele Consiliului Județean (CJ) Ilfov, Marian Petrache, le mulțumește cetățenilor pentru ieșirea la vot și le prezintă planurile de dezvoltare a județului pentru 2020, potrivit unui mesaj publicat pe Facebook.

,,Aș vrea să vă mulțumesc pentru că ați ieșit la vot atât de mulți. Din nou Ilfovul este pe primul loc. Vă mulțumesc pentru că asta arată implicare din partea dumneavoastră și spirit civic. Și arată de fapt că vreți să trăiți mai bine în comunitățile dumneavoastră. Să ieșiți pe stradă și să zâmbiți, să vă bucurați de aer curat, să vă duceți copiii la școli modernizate, să beneficiați de condiții bune de tratament la spital. Asta îmi doresc și eu”, scrie președintele CJ Ilfov. 

În acest sens, Marian Petrache a subliniat că mesajul său nu este unul electoral, ci este o recunoaștere atât a faptului că ,,implicarea dumneavoastră pune presiune pe mine, mă obligă, mă responsabilizează” să îndeplinească în continuare așteptările ilfovenilor. Astfel, președintele CJ a punctat acțiunile pe care autoritățile locale se vor concentra anul viitor pentru dezvoltarea județului Ilfov.  

Acesta a enumerat proiectele de apă-canal și transport în comun, care vor fi implementate cu fonduri europene. În cazul primelor, este vorba despre 300 milioane de euro, care ,,ar soluționa problema în tot județul”, dar pentru care se așteaptă aprobarea Comisiei Europene: ,,Pentru asta mă întâlnesc la începutul lunii decembrie cu reprezentantul Comisiei în a cărui decizie stă proiectul nostru”, a precizat Marian Petrache.

© Consiliul Județean Ilfov

Mai departe, în ceea ce privește proiectele de transport, ele vor fi implementate din fonduri europene: ,,vom implementa un sistem de stații smart, ca-n occident, prin care să știm ce autobuz vine, la ce oră, pe ce rută se deplasează. Pentru că am reabilitat 75% din drumurile județene, pot pune și acest proiect pe masa Comisiei. Dar sunteți de acord cu mine că avem nevoie în același timp de infrastructură rutieră. Din fericire acum avem și un partener la Ministerul Transporturilor”, a explicat președintele CJ Ilfov. 

De asemenea, autoritățile locale vor prioritiza proiectele privind infrastructura de educație, cu accent pe extinderea în tot județul a unui ,,mod de învățare bazat pe high-tech și digital”, precum și 
pe construirea unui parc științific ,,care va însemna transfer tehnologic în viața noastră de zi cu zi”, pe fondul succesului Laserului de la Măgurele. 

© Consiliul Județean Ilfov

Nu în ultimul rând, CJ Ilfov dorește să încurajeze mediul de business prin intermediul unui incubator de afaceri (Ilfov Business Hub și Nodul Intermodal), care va fi o platformă în care investitorii din Ilfov vor putea să-și organizeze mărfurile și să și le transporte interconectat pe calea ferată, pe șosea, autostradă și spre aeroport.

,,Chiar de săptămâna viitoare aici vor veni tineri cu idei deștepte, iar mentorii, antreprenori de succes, îi vor învăța cum să le pună în practică. Ei primesc sediu și asistență timp de trei ani și vor ieși oameni de afaceri de acolo”, a anunțat președintele CJ Ilfov. 

© Consiliul Județean Ilfov

În cele din urmă, CJ Ilfov așteaptă  proiecte din partea primarilor ,,pentru că pot să finanțez, prin asocieri și cu acordul consilierilor locali, investiții în localitățile lor”, a precizat Marian Petrache.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERVIURI

EXCLUSIV Expertul american Ian Brzezinski: Cu o administrație Trump sau o administrație Biden, prezența militară a SUA în România va crește. Sunteți un aliat care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor

Published

on

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Traiectoria relațiilor SUA – România devine foarte “operațională” și, ca un aliat care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor și a angajamentelor sale solide, România va avea oportunități importante, atât cu o a doua administrație Trump, cât și o administrație Biden la Casa Albă, precum și o continuitate în desfășurarea trupelor americane în regiune, a declarat Ian Brzezinski, expert american în securitate națională și politică externă în cadrul prestigiosului think tank Atlantic Council, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Vorbind de la Washington înainte de a doua și ultima dezbatere prezidențială dintre președintele Donald Trump și fostul vicepreședinte Joe Biden înainte de alegeri, Ian Brzezinski a descris modul în care politica externă a SUA și angajamentul american față de legătura transatlantică se vor dezvolta sub o a doua administrație Trump sau sub o administrație Biden.

Acestea sunt niște alegeri importante. Și există două viziuni foarte diferite despre lume care se ciocnesc, reflectate de președintele Trump și vicepreședintele Biden. (…) Vestea bună este că România alocă 2% din PIB (n.r. – pentru apărare) și are angajamentele solide față de operațiunile internaționale, inclusiv cele conduse de NATO, ceea ce îi permite actualului președinte sau următorului președinte să promoveze o agendă internaționalistă”, a spus Brzezinski.

Fost asistent al adjunctului secretarului american al Apărării pentru Europa și politica NATO în perioada 2001-2005, când România s-a alăturat Alianței Nord-Atlantice, Brzezinski a lăudat angajamentul României și a prezentat câteva sfaturi despre cum România poate să își creeze oportunități în relația cu administrație Trump sau Biden, în special în contextul în care România și Statele Unite vor sărbători în 2021 cea de-a 10-a aniversare a Declarației Comune pentru Parteneriatul Strategic semnată la Casa Albă de foștii președinți Obama și Băsescu.

Dacă Biden câștigă, cred că atunci când vine vorba de relația de securitate, vom vedea continuitate în ceea ce privește desfășurarea forțelor. Deci, suntem cu toții foarte conștienți de creșterea prezenței militare pe care președintele Trump a făcut-o nordul Europei Centrale. Și cred că acestea vor fi susținute și, eventual, sub administrarea Biden, consolidate. Există un impuls din ce în ce mai mare spre creșterea prezenței forțelor noastre în România, poate nu la fel de dramatic pe cât am văzut în Polonia, dar cred că într-un mod operațional și semnificativ din punct de vedere geopolitic. Cred că elanul ar continua într-o administrație Biden. Sper că așa va fi, însă acest lucru va fi influențat semnificativ de modul în care România va încuraja și facilita acest tip de cooperare și de rolul pe care îl joacă în NATO”, a explicat Brzezinski.

El a adăugat, de asemenea, că o administrație Biden va promova în Europa o agendă care “va cere de fapt Europei să facă mai mult în Europa”.

“Aceasta va fi o povară care va cădea puternic asupra aliaților noștri din Europa de Vest și va fi o povară care va cădea puternic asupra aliaților noștri din Europa Centrală, inclusiv asupra României”, a menționat Brzezinski.

În ceea ce privește a doua administrație Trump, Brzezinski a explicat oportunitățile care reies din tranziția la putere.

“O tranziție de la o primă administrație Trump la a doua administrație Trump creează oportunități, deoarece vor apărea fețe noi, planurile vor fi reevaluate și recalibrate și creează oportunitatea de a spori relațiile, a spus el.

Expertul în securitate națională a SUA și-a extins argumentul, menționând că “atunci când există o tranziție între două administrații diferite, de la o administrație Trump către o administrație Biden”, atunci “oportunitățile sunt și mai mari”. În acest context, el a sugerat ca România să ia inițiativa și să își valorifice angajamentele demonstrate.

Calea către acest tip de pârghie și oportunitate este prin inițiativă. Aș merge în domeniul securității pentru a arăta beneficiilor noilor capabilități (n.r. – ale României). De exemplu, sistemele de apărare aeriană Patriot, rachetele HIMARS, nu doar pentru a spori securitatea României, dar și securitatea regiunii”, a adăugat Brzezinski.

Subliniind un interes special pe care o administrație Biden îl va avea pentru Ucraina, expertul american a spus: “Ce poate face România pentru a-și actualiza relația de securitate cu Ucraina, acesta este ceva ce ar fi remarcat de noua echipă și ceva care probabil ar aduce beneficii relației SUA -România”.

Mai mult, Ian Brzezinski a vorbit despre Parteneriatul Strategic SUA-România pe baza experienței sale ca oficial american în domeniul extinderii și operațiunilor NATO, când România a devenit membru cu drepturi depline al Alianței.

România s-a ridicat la înălțimea așteptărilor și în Statele Unite știm că avem un stat membru care investește 2% din PIB-ul său pentru apărare. România gândește constructiv și activ, acționând în mod proactiv în regiunea Mării Negre pe baza forțelor sale multilaterale aliate, inclusiv la misiuni conduse de SUA în întreaga lume. Experiența pe care am avut-o cu forțele române în Afganistan a fost cu adevărat una profundă pentru mine, deoarece se aflau în zone cu risc real, iar curajul soldaților aceștia este ceva ce nu voi uita”, a declarat Brzezinski,

El a subliniat recentele vizite la Washington ale ministrului afacerilor externe, ministrului apărării și ministrului economiei ai României, arătând că “aceste întâlniri au subliniat creșterea relației economice româno-americane, aprofundarea relației militare SUA – România și rolul sporit pe care relația SUA-România îl are în cooperări regionale, de exemplu, prin Inițiativa celor Trei Trei Mări în Europa Centrală și de Est”.

Traiectoria relațiilor româno-americane este foarte pozitivă. Nu este doar retorică și simbolică, este de fapt foarte operațională“, a mai spus el.

Având în vedere că România și noua administrație americană, condusă fie de Donald Trump, fie de Joe Biden, vor sărbători anul viitor a zecea aniversare a Declarației Comune a Parteneriatului Strategic, Ian Brzezinski a prezentat câteva oportunități pentru 2021: oportunitățile de gaze și energie din Marea Neagră, creșterea prezenței militare a SUA în România și în regiune pentru a descuraja acțiunile provocatoare ale Rusiei, investițiile SUA în Fondul de investiții al Inițiativei celor Trei Mări creat de România și Polonia și cooperarea tehnologică în cadrul Memorandumului de înțelegere 5G.

Aniversarea de 10 ani oferă o oportunitate de a adăuga energie și vigoare suplimentară parteneriatului strategic pe care îl avem“, a mai spus el.

Ian Brzezinski este un expert american în domeniul politicii externe și în domeniul militar. El este Resident Senior Fellow în cadrul Scowcroft Center for Strategy and Security, ce aparține de prestigiosul think tank american Atlantic Council. Ian Brzezinski are peste două decenii de experiență în problematici privind securitatea națională a SUA. Între 2001 și 2005 a deținut funcția de adjunct al asistentului secretarului Apărării pentru Europa și NATO în perioada administrației George W. Bush. Din această poziție, s-a ocupat îndeaproape de politica de extindere a NATO, planificarea și transformarea operațiilor NATO în Balcani, Mediterană, Afganistan și Irak. Unul din rezultatele majore din timpul activității sale este reprezentat de extinderea NATO din anul 2004, când și România a devenit stat membru al Alianței. Datorită activității sale, Ian Brzezinski a fost decorat cu Ordinul Național Steaua României în grad de comandor.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE trimite în Cehia primele 30 de ventilatoare medicale din rezerva strategică găzduită de România și alte cinci state membre

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În urma unei cereri de asistență din partea Cehiei, Uniunea Europeană va trimite imediat un prim lot de 30 de ventilatoare deținute în cadrul rescEU – rezerva europeană comună de echipamente medicale înființată la începutul acestui an pentru a ajuta țările afectate de pandemia de coronavirus și care este găzduită de 6 țări membre: Danemarca, Germania, Grecia, Ungaria, Suedia și România.

“Cehia se confruntă acum cu una dintre cele mai dificile situații din Europa. Numărul de cazuri de coronavirus crește rapid. Și are nevoie de echipament medical pentru a trata pacienții din spitale. Nu ne lăsăm singuri prietenii europeni în aceste vremuri grele. Comisia Europeană mobilizează material medical prin mecanismul nostru de protecție civilă. Tocmai l-am sunat pe premierul Andrej Babiš pentru a-i spune că expediem rapid în Cehia un set de 30 de ventilatoare din rezerva noastră RescEU. Am creat această rezervă în timp record în primăvară, pentru a depozita materiale medicale esențiale pe care le putem trimite țărilor europene care au nevoie. Și suntem în legătură cu alte țări din UE, pentru a mobiliza mai multe ventilatoare pentru Republica Cehă. Suntem împreună în asta”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citat la rândul său în comunicat, comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a subliniat că “aceasta va fi prima dată când Comisia Europeană expediază ventilatoare din rezerva la nivelul UE”.

Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al UE este în contact permanent cu autoritățile din Cehia și mai multă asistență a UE poate fi canalizată în zilele următoare prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al UE, provenind din statele membre. Pentru a acorda statelor membre timp pentru a-și evalua capacitatea de răspuns și luând în considerare gravitatea situației din Republica Cehă, UE a inițiat în mod proactiv desfășurarea rezervei medicale rescEU.

Capacitatea medicală strategică este o componentă a rezervei rescEU, care este mai amplă și include și alte capacități, precum mijloacele aeriene de stingere a incendiilor și capacitățile de evacuare medicală. Rezerva rescEU constituie elementul de ultimă instanță al mecanismului de protecție civilă al Uniunii, care poate fi activat pentru toate tipurile de dezastre naturale și provocate de om. Statele membre ale UE, Regatul Unit (în perioada de tranziție), Islanda, Norvegia, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Turcia participă la mecanismul de protecție civilă al Uniunii.

Capacitatea rescEU poate include diferite tipuri de echipamente medicale, cum ar fi măști de protecție sau ventilatoare medicale utilizate în terapie intensivă și este completată în mod constant. Rezerva este găzduită de mai multe state membre care sunt responsabile de procurarea echipamentului. Comisia Europeană finanțează 100% din achiziții, inclusiv depozitarea și transportul. În prezent, 6 țări din UE găzduiesc rescEU: Danemarca, Germania, Grecia, Ungaria, Suedia și România.

După izbucnirea pandemiei de COVID-19, România a fost primul stat UE care a găzduit rezerva strategică medicală, țara noastră trimițând apoi în țări precum Italia, Spania și Lituania stocuri de măști de protecție pentru a ajuta aceste state să gestioneze efectele pandemiei.

Gestul României a fost salutat și oferit drept exemplu de solidaritate atât de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cât și de comisarul european Janez Lenarčič.

Pe parcursul acestei crize fără precedent și prin intermediul mecanismului de protecție civilă, Comisia Europeană a mobilizat echipe medicale europene pentru Italia, compuse din asistenți medicali și medici, a ajutat la expedierea dezinfectanților, măștilor și ventilatoarelor în întreaga Europă, precum și la repatrierea a peste 80.000 de cetățeni europeni pe zborurile finanțate de UE.

Continue Reading

ROMÂNIA

COVID-19: Banca Europeană de Investiții sprijină societățile private din România cu 190 milioane de euro

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Sute de societăți din România vor beneficia de noua finanțare dedicată sectorului privat, în valoare de 190 milioane EUR, acordată de Banca Europeană de Investiții pentru a susține sectoarele cele mai afectate de COVID-19 din punct de vedere economic, social și al sănătății, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro. 

„Susținerea societăților de pe întreg teritoriul României pentru a continua să investească este esențială pentru ca România să depășească dificultățile economice, sociale și de ocupare a forței de muncă provocate de COVID-19. Dând curs cererii miniștrilor de finanțe europeni, Banca Europeană de Investiții, banca UE, a răspuns rapid pentru a soluționa problemele din întreaga Europă. Salut această nouă inițiativă însemnată în valoare de 190 milioane EUR care va acorda sprijin financiar dedicat pentru companii de pe întreg teritoriul țării în cooperare cu importante instituții financiare. Noua schemă este mai bună și mai flexibilă. Aceasta permite cheltuieli pentru capitalul circulant, inclusiv, printre altele, pentru plata salariilor, pentru securitate socială și impozite, fără a impune o scadență minimă, cu scopul de a atenua impactul economic al COVID-19. Banca Europeană de Investiții este un partener esențial pentru România în această perioadă dificilă”, a declarat Vasile-Florin Cîțu, Ministrul Finanțelor Publice din România și Guvernator al Băncii Europene de Investiții.

Inițiativa presupune un pachet dedicat pentru susținerea rezilienței economice în contextul COVID-19, acordat României de Banca Europeană de Investiții. Asigurarea accesului la finanțare este crucială pentru a proteja locurile de muncă, pentru a debloca investițiile economice și pentru a facilita creșterea economică.

„De la începutul pandemiei COVID-19, Banca Europeană de Investiții a colaborat strâns cu importanți parteneri financiari locali pentru a găsi cele mei bune soluții de susținere a societăților care au fost cele mai vulnerabile la pandemie. Societățile de pe întreg teritoriul României pot depune solicitări imediat pentru sprijin individualizat în cadrul programului în valoare de 190 milioane EUR. În următoarele săptămâni, partenerii noștri din România – CEC Bank, Intesa Sanpaolo Bank România, UniCredit și Sogelease – vor stabili modul în care societățile pot accesa noua finanțare pentru capital circulant, investiții economice și finanțare prin leasing, precum și pentru a-și acoperi costurile cu salarii, impozite și securitate socială. BEI se angajează să susțină investițiile sectorului privat din România și din întreaga lume și să colaboreze cu parteneri locali pentru a consolida reziliența economică afectată de COVID-19. În calitate de nou vicepreședinte al BEI responsabil pentru operațiunile din România, aștept cu nerăbdare să susțin investițiile de transformare din întreaga țară în anii următori și să consolidez în continuare strânsa cooperare a BEI cu partenerii din România”, a declarat Christian Kettel Thomsen, vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții.

190 milioane EUR disponibili imediat prin partenerii financiari din România

Răspunsul BEI va fi pus în practică de importante instituții financiare românești: CEC Bank, Intesa Sanpaolo Bank România, UniCredit și BRD SOGELEASE, și va permite IMM-urilor și întreprinderilor de dimensiune intermediară din întreaga țară să beneficieze de capital circulant, finanțare prin leasing și investiții de capital.

Societățile românești vor putea beneficia de noua finanțare atât în lei, cât și în euro.

Programul în valoare de 190 milioane EUR este disponibil imediat, iar societățile pot depune solicitări prin intermediul filialelor din întreaga țară.

Sprijin individualizat pentru sectoarele cele mai afectate de COVID-19

Noul program de finanțare pentru reziliența economică afectată de COVID-19 va ajuta societățile cele mai afectate de incertitudine economică și de dificultăți legate de pandemie.

Societățile din sectorul de producție, comerț, agricultură, turism și transport vor beneficia de o gamă de produse financiare acordate de cele patru instituții partenere românești: CEC Bank, Intesa Sanpaolo Bank România, Unicredit și BRD Sogelease. Impactul general al schemelor de finanțare va fi consolidat prin clientela diversă și prin diferitele finanțări acordate de cei trei parteneri.

Certitudinea că România beneficiază de răspunsul global al BEI la pandemia de COVID-19

Cele patru instituții partenere românești au clienți pe întreg teritoriul țării. Se estimează că peste 85 % din investițiile noi susținute prin schemele de finanțare vor fi făcute în societățile situate în regiunile de coeziune.

Răspunsul global al BEI la pandemia de COVID-19

Sprijinul BEI dedicat acordat României pentru reziliența economiei în contextul COVID-19 face parte din răspunsul global al BEI în valoare de 20 miliarde EUR pentru reducerea impactului economic al pandemiei.

Banca Europeană de Investiții (BEI) este instituția de creditare pe termen lung a Uniunii Europene deținută de statele membre ale acesteia. Banca pune la dispoziție finanțare pe termen lung pentru investiții solide, cu scopul de a contribui la atingerea obiectivelor politicilor UE.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Dragoș Pîslaru: Cosmin Boiangiu, noul director executiv al Agenției Europene a Muncii, este un negociator excelent care a reușit să obțină victorii neașteptate pentru România

Marian-Jean Marinescu4 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: UE se așteaptă ca democrația și statul de drept să triumfe în alegerile parlamentare din Republica Moldova pentru prosperitatea cetățenilor moldoveni

INTERVIURI5 hours ago

EXCLUSIV Expertul american Ian Brzezinski: Cu o administrație Trump sau o administrație Biden, prezența militară a SUA în România va crește. Sunteți un aliat care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor

ENGLISH5 hours ago

EXCLUSIVE Ian Brzezinski, Senior Fellow Atlantic Council: With a Trump or Biden administration, US military presence in Romania will increase

CONSILIUL UE8 hours ago

La propunerea Germaniei, UE adoptă sancțiuni împotriva unor persoane din Rusia pentru atacul cibernetic împotriva Bundestagului și biroului Angelei Merkel

NATO8 hours ago

Miniștrii apărării din țările NATO au decis crearea unui centru spațial în Germania pentru protejarea sistemelor aliate împotriva amenințărilor

U.E.10 hours ago

România a câștigat șefia Autorității Europene a Muncii: Diplomatul Cosmin Boiangiu a fost ales în funcția de director executiv

U.E.11 hours ago

Eurostat: Deficitul guvernamental în zona euro și în UE a atins un nivel fără precedent, în trimestrul al doilea

Corina Crețu11 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Este nevoie de reciprocitate în relațiile UE-SUA. Vizele pentru români trebuie ridicate cât mai curând

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Digitalizarea economiei europene reprezintă o mare provocare, căreia vom putea să îi facem față doar printr-o reglementare antentă a tuturor domeniilor implicate

ROMÂNIA3 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA7 days ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.1 week ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH1 week ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.1 week ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru1 week ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru educație din PE: UE poate contribui la eficientizarea unor decizii publice luate în România în aceea ce privește cheltuirea banilor europeni, dar și în ceea ce privește generațiile următoare

Advertisement
Advertisement

Trending