Președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), Cristian Erbașu, prezintă o analiză a anului 2025 pentru sectorul construcțiilor și avansează o serie de estimări pentru anul 2026.
Într-o analiză exhaustivă, Erbașu arată că „ne aflăm în cea mai dificilă perioadă din punct de vedere al riscurilor și incertitudinilor”, iar zorii acestei situații s-au întrezărit încă de la finalul anului 2024:
- inflația ridicată;
- eliminarea facilităților fiscale începând cu 1 ianuarie 2025;
- stoparea și prioritizarea proiectelor investiționale, îndeosebi a celor din Programul „Anghel Saligny”;
- întârzieri în depunerea de proiecte pentru fondurile europene nerambursabile.
Președintele FPSC a evidențiat capacitatea de prognoză, adaptare, prevenire și eficiență a sectorului construcțiilor, fapt ce a făcut ca acest domeniu să „rămână singurul care să susțină creșterea economică în prima parte a acestui an”.
„Când cunoști riscurile poți să răspunzi. Constructorii și-au luat măsuri de prevenire, modernizare, eficiență și productivitate dar și de schimbare a portofoliului de afaceri. Așa au apărut rezultatele pozitive din prima parte a anului. Nu pentru că a existat dialog sau politici de sprijin. Câteva cifre sunt grăitoare: efectivul de personal din societățile de construcții a ajuns la sfârșitul lunii iulie la un maxim istoric de 462,3 mii angajați; volumul lucrărilor de construcții a fost în semestrul I 2025 cu 5,9% peste volumul lucrărilor de construcții din aceeași perioadă din 2024, ca în luna august să ajungă la 9,7% peste primele 8 luni din 2024. Poate cel mai puternic argument pentru competitivitatea și implicarea constructorilor dincolo de politicile potrivnice și crize îl reprezintă faptul că sectorul a rămas singurul care să susțină creșterea economică în prima parte a acestui an. Produsul intern brut din construcții s-a majorat, în termeni reali (fără inflație) cu 5,7%, comparativ cu doar 0,3% pe întreaga economie și, spre exemplu, cu reducerea de 1,4% din industrie”, a reliefat Cristian Erbașu.
El a semnalat situația dificilă în care se află executanții odată cu anunțarea pragului de finalizare în proporție de 30% pentru continuarea finanțării proiectelor.
„A făcut ca multe primării să solicite urgentarea lucrărilor de construcții pentru ca la momentul deciziei, proiectele lor să fie peste acest prag. Dar facturile neachitate se tot adună și constructorii încep să intre în incapacitate de a-și plăti furnizorii și salariații”, a semnalat Erbașu, care a constatat că, începând cu luna septembrie, s-a putut observa „un dezechilibru major între subsectoare și, mai grav, începutul declinului în construcții.”
„Aceasta pentru că evoluția s-a datorat în exclusivitate rezultatelor din sectorul imobiliar, care însă rămân inferioare reducerilor de anul trecut. Practic, dinamica este doar un rezultat matematic, urmare a scăderii lucrărilor de construcții la clădiri rezidențiale cu 22,5% în septembrie 2024 (față de septembrie 2023). În luna septembrie din acest an, față de septembrie 2024, creșterea a fost de 21,4%, ceea ce înseamnă că activitatea este încă sub nivelul din anul 2023. Al doilea argument pentru începutul declinului îl reprezintă reducerea volumului de activitate la construcțiile inginerești, cu 2,8%, ceea ce înseamnă o reducere de circa 10% în august și septembrie. Dar poate cel mai puternic semnal de alarmă este dat de ieșirea de pe piață a firmelor de construcții, situație mult mai gravă decât în intrarea în insolvență. Înmatriculările și ieșirile sunt procese normale pentru întreprinderi, dar totdeauna ieșirile nu depășeau 70-80% din intrări, arătând că în final o piață a construcțiilor în expansiune aduce un sold pozitiv important de actori noi. Spre deosebire de trecut, în primele 10 luni din acest an, radierile și dizolvările au reprezentat 90% din total înmatriculărilor din construcții. Mai grav este că peste o mie de întreprinderi (IMM-uri) înmatriculate la începutul acestui an au decis să-și încheie activitatea tot în acest an”, a continuat Cristian Erbașu.
El a deplâns lipsa de deschidere și dialog din partea autorităților statului față de propunerile înaintate de FPSC pentru „sprijinirea sectorului fără a afecta politicile fiscal-bugetare”.
Cristian Erbașu a arătat care este impactul măsurilor fiscal-bugetare asupra domeniului construcțiilor, citând o anchetă derulată în rândul firmelor din domeniu, membre și ne-membre în FPSC, care arată că „84,2% dintre repondenți consideră că există un risc major ca firmele de profil să intre în insolvență sau să-și suspende temporar activitatea.”
Președintele FPSC anticipează că primul semestru al anului 2026 va fi unul dificil pentru domeniul construcțiilor, pe fondul modificării PNRR, diminuării finanțării pentru proiecte derulate prin programe precum „Anghel Saligny” și programele executate prin CNI, opririi încheierii de angajamente legale pentru proiecte de investiții non-finanțate prin Programul național de dezvoltare locală, etapa I și etapa a II-a, Programul național de investiții „Anghel Saligny” și Programul național de construcții de interes public sau social,
Cu toate acestea, Cristian Erbașu apreciază că al doilea semestru al anului 2026 ar putea cunoaște „o intensificare a lucrărilor de construcții”.
„Apropierea termenului final pentru proiectele din PNRR va reprezenta un stimul pentru amplificarea construcțiilor. De asemenea vor intra în implementare, dacă prevederile legale actuale nu se schimbă, proiecte noi din programele naționale de investiții. Într-o viziune optimistă anul 2026 poate fi mai bun ca anul 2025, dacă ajustarea bugetară de anul viitor nu va afecta valoarea investițiilor bugetate. Pentru o clarificare a viitorului va trebui să așteptăm proiecția bugetară pe anul 2026”, a conchis președintele FPSC.