Statele Unite au impus noi sancțiuni împotriva Gardienilor Revoluției din Iran și a serviciului de securitate internă al Rusiei, FSB, acuzându-le de ”luare de ostatici” americani, printre care și jurnalistul publicației Wall Street Journal arestat luna trecută în Rusia, transmite AFP, citat de Agerpres.

Prin acest gest, SUA transmit că nu acceptă un astfel de ”comportament josnic de a folosi fiinţe umane ca pioni, ca monedă de schimb, fără a plăti consecinţele”, a declarat un înalt oficial sub acoperirea anonimatului.

Ambele entităţi au făcut deja obiectul unor sancţiuni din partea Departamentului de Stat şi al Trezoreriei SUA.

Aceste sancțiuni suplimentare au ca scop ”tragerea la răspundere a vinovaților și, astfel, prevenirea apariției unei noi serii de cazuri de acest tip”, a completat oficialul.

Diplomația americană, prin secretarul de stat Antony Blinken, a încercat să soluționeze problema prin dialog, contactându-l pe ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, căruia i-a solicitat ca jurnalistul american reținut ilegal să fie de îndată eliberat, solicitare care nu a avut niciun efect.

Serviciile de securitate ruse l-au reținut pe Evan Gershkovich la Ekaterinburg, în Urali, fiind acuzat de spionaj, un caz fără precedent în istoria recentă a țării.

Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a condamnat acest gest și a criticat ”disprețul sistematic” pentru care Moscova îl manifestă față de libertatea presei.

Un mesaj similar a venit și din partea României, prin vocea lui Bogdan Aurescu, care a calificat ”astfel de atacuri flagrante asupra libertății presei, un element fundamental al democrației” drept ”inacceptabile”.

Cea mai mare greșeală pe care Occidentul ar putea să o facă este să împingă China mai aproape de Moscova, a atenționat joi premierul Luxemburgului, Xavier Bettel, calificând drept “un prim pas” apelul telefonic dintre președinții Chinei și Ucrainei și pledând pentru un schimb de opinii între SUA și China cu privire la războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

“Cred că apelul telefonic care a avut loc ieri este un prim pas. Cred că merge în direcția corectă. Este vorba despre dialogul dintre Ucraina și o putere mondială. Știm că China este un actor-cheie”, a spus Bettel, într-o conferință de presă susținută la Bruxelles alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

El a admis că dialogul dintre Occident și China nu este unul facil, dar a subliniat că interacțiunile sunt importante și că “cea mai mare greșeală pe care am putea să o facem este să împingem China mai aproape de Moscova“.

“China ar putea juca un rol, știind că există o singură națiune agresoare și o singură națiune care a fost agresată. Am mai spus-o și înainte: Cred că între SUA și China, sunt doi actori cheie la nivel mondial, ar trebui să existe un schimb de opinii pentru a discuta situația”, și-a exprimat premierul luxemburghez punctul de vedere.

Bettel a insistat că acest dialog nu trebuie să aibă loc la nivelul președinților Xi Jinping și Joe Biden, ci el se poate desfășura și la nivelul miniștrilor de externe.

El a precizat că un pas în direcția bună pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei este ce Beijingul și Washingtonul să fie în jurul mesei de tratative.

“Implicarea Chinei în această chestiune ar putea fi utilă și cred că Putin îl va asculta probabil pe Xi Jinping mai mult decât oricine altcineva. Și înțeleg cât de cheie este SUA în acest schimb și cred că aceste două puteri în jurul mesei ar fi un pas în direcția cea bună”, a conchis Xavier Bettel, poziția sa fiind exprimată într-o perioadă în care UE își analizează relațiile cu China, iar președintele francez cere Uniunii Europene să nu urmeze SUA în abordarea sa față de Beijing sau viceversa, ci să aibă propria viziune strategică.

Comentariile sale au fost făcute la o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că el și liderul chinez Xi Jinping au avut o convorbire telefonică “lungă și semnificativă”, în primul lor contact cunoscut de la invazia pe scară largă a Rusiei, în urmă cu 14 luni.

Deși Zelenski s-a declarat încurajat de convorbirea de miercuri, iar oficialii occidentali au salutat demersul lui Xi, această evoluție nu pare să aducă vreo schimbare imediată în perspectivele de pace.

Convorbirea dintre Zelenski și Xi a venit la o lună distanță de la vizita de stat a președintelui Chinei în Rusia, prima sa deplasare externă de la realegere și prima vizită de calibru internațional primită de Vladimir Putin după ce a invadat Ucraina. 

La finalul vizitei de stat în Rusia, președintele chinez și cel rus au adoptat o declarație comună în care au acuzat Alianţa Nord-Atlantică de ”subminarea păcii şi a stabilităţii regionale” și în care s-au declarat împotriva formării de alianțe exclusive în Asia-Pacific, aluzie la relațiile tot mai apropiate dintre democrațiile transatlantice și cele transpacifice. Cu acea ocazie, Putin s-a declarat pregătit să discute planul de pace între Rusia și Ucraina propus de China.

La 24 februarie 2023, ziua când s-a împlinit un an de la declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina, guvernul chinez a cerut Rusiei şi Ucrainei să reia dialogul şi a respins orice recurgere la arme nucleare, într-un document în 12 puncte care reprezintă planul de place propus de Beijing. Intitulat “Poziţia Chinei cu privire la soluţionarea politică a crizei ucrainene“, documentul a fost publicat pe site-ul Ministerului de Externe chinez după o vizită la Moscova a diplomatului chinez cu cel mai înalt rang, Wang Yi, care s-a întâlnit atât cu Putin, cât și cu ministrul de externe Serghei Lavrov. Planul a fost întâmpinat cu atitudini rezervate dinspre UE, NATO și cancelariile occidentale, vesticii precizând că documentul reprezintă niște principii ale unei țări care a semnat o prietenie nelimitată cu Rusia înainte de invazie, așa cum arată o declarație comună semnată la Beijing de Xi și Putin, anul trecut, cu trei săptămâni înainte de invazie.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a afirmat marți seară că România sprijină pe deplin integritatea teritorială a Ucrainei, după ce vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse și fostul președinte, Dmitri Medvedev, a spus că ar prefera să vadă țara pe care Moscova a invadat-o împărțită între vecinii ei, nominalizând Rusia, Polonia, România și Ungaria.

“Fostul președinte rus Dmitri Medvedev spune că România și alte țări vecine cu Ucraina „visează” să ia „bucăți” din teritoriul ei. Atât de neconvingător și de greșit! România sprijină pe deplin integritatea teritorială a Ucrainei și eforturile sale de a câștiga abominabilul război de agresiune al Rusiei împotriva țării!”, a transmis Bogdan Aurescu pe Twitter, într-un mesaj în care l-a etichetat și pe ministrul ucrainean externe Dmitro Kuleba.

Former RU President @MedvedevRussiaE says that Romania&other countries neighboring Ukraine🇺🇦 are “dreaming” to get “pieces” of its territory. So lame&wrong!RO🇷🇴 fully supports UA territorial integrity & its efforts to win the abominable RU aggression war against it! @DmytroKuleba

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) April 25, 2023

Vicepreşedintele Consiliului de Securitate rus a declarat luni că este mai bună o “împărţire liniştită” a Ucrainei, decât statutul ei de membru în NATO sau un război mondial.

“Lăcomia şi răutatea, ura, ambiţiile sunt mai puternice decât raţiunea şi gândirea sănătoasă. Polonia să-şi ia regiunile vestice ale Ucrainei, dar să spunem direct, şi Ungaria şi România visează de mai multe decenii”, a afirmat Medvedev.