Connect with us

SUA

Președintele Joe Biden, apel la Congres pentru a limita circulația armelor de foc în SUA

Published

on

© US Department of State/ Flickr

La trei ani după atacul dintr-un liceu din Parkland, în Florida, președintele SUA, Joe Biden, a făcut apel duminică la Congres să acționeze rapid pentru a limita circulația armelor de foc în America, relatează presa străină și Agerpres.

„Această administraţie nu va aştepta următorul atac armat în masă” pentru a asculta apelurile la acţiune, a precizat preşedintele democrat într-o declaraţie transmisă cu ocazia împlinirii a trei ani de la incidentul care a avut loc la 14 februarie 2018 şi care s-a soldat cu 17 morţi.

„Fac apel astăzi la Congres să promulge reforme de bun simţ privind armele”, a spus Biden, care a cerut să se impună în sfârşit verificarea antecedentelor cumpărătorilor “în cazul tuturor tipurilor de vânzări de arme”, interzicerea armelor de atac şi a încărcătoarelor de mare capacitate.

În opinia lui Biden, trebuie “să se pună capăt imunităţii fabricanţilor de arme, care pun arme de război pe străzile noastre în deplină cunoştinţă de cauză”.

Potrivit unui studiu publicat în 2014 în Jurnalul Internațional al Științelor Penale, în SUA se înregistrează cel mai mare procent al deținerii de arme 88 din 100 dintre cetățeni fiind posesorii a cel puțin unei arme de foc. Astfel, cu mai puțin de 5% din populația lumii, SUA găzduiesc aproximativ 35-50% din armele deținute de populația civilă. Statul de pe locul 2 este Yemen, 54% dintre cetățeni fiind deținători de arme, urmat de Elveția (45,7%) și Finlanda (45,3%).

Citiți și: ANALIZĂ Americanii dețin între 35 și 50% dintre armele de foc civile la nivel mondial și sunt de 25 de ori mai predispuși să fie uciși în atacuri armate decât cetățenii altor state dezvoltate

Uniunea Europeană – 5% din populație deține arme obținute licit, restul de 55 de milioane le-au obținut ilicit.

Americanii, cei mai predispuși cetățeni să fie uciși cu arme de foc

Statele Unite ale Americii nu numai că reprezintă liderii modiali în materie de proprietate a armelor, dar sunt pe primul loc și în ceea ce privește atacurile armate, incidența acestora fiind de 11 ori mai mare decât în orice stat dezvoltate, potrivit studiului publicat în Jurnalul Internațional al Științelor Penale. Așadar, mai mult de 30.000 de americani sunt omorâți în fiecare an cu arme de foc, două treimi dintre aceștia comițând sinucideri.

Comparativ, la nivelul întregii Uniuni s-au înregistrat aproximativ 10.000 de crime comise cu ajutorul armelor de focnumai în primul deceniu al secolului XXI, iar în fiecare an se produc aproximativ 4.000 de sinucideri prin această modalitate. Majoritatea acestor acte se produc în zone urbane sărace unde este creat un mediu instabil și nesigur pentru cetățeni.

În ansamblu, americanii sunt de 25 de ori mai predispuși de a fi uciși cu arme de foc decât cetățenii altor state dezvoltate. Aceste statistici sunt îngrijorătoare, mai ales pe fondul unei proliferări și mai mari a armelor în numai un deceniu. Astfel, din 1994 până în 2015 rata deținerii a crescut cu 71%, ajungând de la 65 de milioane de deținători la 111 milioane. Acelați studiu relevă faptul că un număr mic de persoane deține jumătate dintre armele civile, și anume 3% dintre americani sunt posesorii a 50% dintre acestea.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

SUA

SUA și Germania subliniază importanța relațiilor transatlantice pentru securitatea globală și transmit Rusiei pe o singură voce că va suporta ”costuri severe” în cazul escaladării agresiunii împotriva Ucrainei

Published

on

© Secretary Antony Blinken/ Twitter

Secretarul de stat American, Antony Blinken, a avut o întrevedere cu cancelarul german, Olaf Scholz, cu ocazia vizitei sale la Berlin, parte a unui turneu în Europa care se va încheia astăzi la Geneva, unde oficialul american se va întâlni cu omologul rus, Serghei Lavrov, pentru a discuta despre tensiunile de la granița ucraineană, provocate de Moscova.

”Cancelarul Scholz și secretarul Blinken au reafirmat angajamentul nostru comun de a consolida în continuare parteneriatul SUA – Germania și au subliniat importanța relațiilor transatlantice pentru securitatea și prosperitatea globală. Cancelarul și secretarul au reiterat sprijinul nostru ferm pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și angajamentul comun de a impune consecințe masive și costuri severe în cazul în care Rusia își intensifică agresiunea împotriva Ucrainei”, a transmis purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price.

Cei doi oficiali au abordat și ”provocările pe care le ridică Republica Populară Chineză”, reiterând ”angajamentul comun de a susține valorile universale”.

Acordul nuclear cu Iranul a fost o altă temă dezbătută de Blinken cu Scholz, amândoi apreciind urgența identificării unei înțelegeri pentru a ca acesta să fie pus în aplicare, înaintea de închiderea ”ferestrei de oportunitate”.

Săptămâna aceasta, Kievul a fost martorul mai multor întâlniri între oficiali ucraineni și occidentali pentru a transmite Rusiei un ”mesaj pe o singură voce”.

Astfel, ministrul german de externe, Annalena Baerbock,  a avut întrevederi cu președintele Volodimir Zelenski și cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, pe care i-a asigurat că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și că Rusia va plăti un preț ridicat dacă va recurge la o nouă agresiune. 

Mesajul său a fost dublat de șefa diplomaţiei canadiene, Melanie Joly, care a avertizat marți Moscova împotriva unei invazii a Ucrainei, care s-ar solda cu consecințe grave dacă s-ar produce.

”Orice incursiune în Ucraina ar fi urmată de consecinţe grave, inclusiv sancţiuni coordonate, foarte dure”, a declarat ministrul canadian Melanie Joly în timpul unei conferinţe de presă cu omologul său ucrainean Dmitro Kuleba.

Baerbock a călătorit ulterior la Moscova, unde a avut prima întrevedere cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

Șefa diplomației germane nu a avut rețineri să transmită că țara sa este pregătită să apere regulile comune chiar dacă acest lucru va însemna că trebuie ”să plătească un preț economic ridicat”, o aluzie la gazoductul Nord Stream 2, care leagă Germania de Rusia, ocolind Ucraina, fapt ce îi reduce acestei țări importanța internațională pe piața energetică ce s-ar putea solda cu mai puține taxe de tranzit în bugetul de la Kiev.

În pofida acestor declarații, situația tensionată de la granița ucraineană pune presiune pe Berlin, care s-ar putea afla în poziția de a alege între viabilitatea politică a gazoductului Nord Stream 2, având în vedere deficitul de gaz din Europa, și amploarea sancțiunilor economice împotriva Moscovei, în cazul unui atac al Rusiei înmpotriva Ucraina.

Nu trebuie ignorată nici presiunea care ar putea veni de peste ocean, din partea Washingtonului. Să nu uităm că Senatul american a dezbătut joia trecută un proiect de sancțiuni prezentat de republicani ce vizează Nord Stream 2, o măsură care a eșuat.

Berlinul este conștient că Joe Biden a respins această intenție republicană de a aplica sancțiuni noi asupra Nord Stream 2 tocmai pentru că dorește conservarea relațiilor, după cum însuși președintele american a declarat de nenumărate ori însă, dacă nu există reciprocitate din partea Berlinului, este posibil ca Washington să își revizuiască atitudinea cu privire la acest gazoduct.

Dovadă în acest sens stă un alt proiect de lege dezvăluit săptămâna trecută de mai mulți senatori democrați de prim rang care vizează pedepsirea preşedintelui rus Vladimir Putin în cazul în care Rusia invadează Ucraina.

Textul, sprijinit de Casa Albă, încurajează mai ales Statele Unite ”să ia în considerare toate măsurile disponibile şi adecvate” pentru a se asigura că Nord Stream 2, descris ca ”un instrument de influenţă rău intenţionată al Federaţiei Ruse”, nu devine operaţional.

Revenind la eforturile diplomatice întreprinse de Occident în criza ucraneană din această săptămână, trebuie să amintim aici vizita secretarului de stat american, Antony Blinken, la Kiev  de unde a anunțat deblocarea unui ajutor de 200 de milioane de dolari pentru apărarea Ucrainei. 

Acesta se adaugă ajutorului trimis Ucrainei de Regatul Unit, ce constă în arme antitanc, ca răspuns la ”comportamentul din ce în ce mai amenințător al Rusiei”, completându-l pe cel din noiembrie, când Londra și Kiev au semnat un tratat pentru modernizarea flotei navale ucrainene. 

La rândul său, Alianța Nord-Atlantică a venit în sprijinul Ucrainei și a semnat un acord de consolidare a cooperării pentru ca această țară să se poată apăra mai ușor de noile forme de agresiune din spațiul cibernetic, după ce mai multe site-uri ale Guvernului de la Kiev au fost vizate de un astfel de atac. 

Oficialul american a poposit apoi la Berlin, unde s-a întâlnit cu miniștrii de externe german și francez, Annalena Baerbock, respectiv Jean-Yves Le Drian, și ministrul de stat britanic James Cleverly, de unde a anunțat sancțiuni împotriva a patru agenți ruși.

Tot de la Berlin, secretarul general al NATO, Jens Stoltenbeg, a invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni, făcând din nou apel la Rusia să dezescaladeze situația de la granița cu Ucraina.

”Aliații NATO și Rusia s-au întâlnit săptămâna trecută în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar aliații NATO sunt pregătiți să se întâlnească din nou, pentru a înainta propuneri concrete și pentru a pune pe masă propuneri scrise și pentru a căuta rezultate constructive. Am invitat astăzi toți membrii Consiliului NATO-Rusia la o serie de reuniuni“, a menționat acesta. 

Aceeași intenție în direcția avansării unei propuneri europene de securitate a fost manifestată și de președintele francez, Emmanuel Macron, care a prezentat miercuri prioritățile președinției la Consiliul Uniunii Europene, idee respinsă de Înaltul Reprezent al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell. 

Săptămâna trecută au avut loc trei întâlniri diplomatice la nivel înalt, care s-au încheiat fără un semnal clar dacă Putin va decide să avanseze cu invazia militară în Ucraina sau, din contră, va demara un dialog cu Statele Unite cu privire la controlul armelor în Europa, o agendă mai restrânsă decât apelul său de redesenare a arhitecturii de securitate a Europei.

Moscova a concentrat de mai multe luni peste 100.000 de soldaţi şi echipamente în apropiere de frontiera cu Ucraina. De altfel, Rusia a informat că trimite două batalioane de sisteme de rachete sol-aer S-400 în Belarus pentru a se alătura exerciţiilor militare care vor avea loc luna viitoare, potrivit Agerpres. 

Există temeri exprimate de Washington că acesta ”pregătește terenul pentru fabricarea unui pretext de invazie în estul Ucrainei”, regiune pe care urmărește să o ”integreze de facto”, conform mențiunilor Înaltului Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Acesta este unul dintre motivele pentru care președinții american și francez, Joe Biden, respectiv Emmanuel Macron, și-au arătat deschiderea de a consolida flancul estic al NATO prin creșterea prezenței militare în România, gest salutat de președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă

De altfel, consilierul pentru securitate al liderului de la Casa Albă, Jake Sullivan, a dat asigurări că SUA vor continua coordonarea strânsă cu aliații “București 9” în eforturile de apărare ale NATO, acesta fiind un ”semnal clar și ferm al angajamentului puternic al Statelor Unite și NATO pentru securitatea flancului estic”, potrivit aprecierilor ministrului de externe, Bogdan Aurescu

Pentru a arătat încă o dată ”forța Occidentului unit” și pentru că ”securitatea Europei este imposibilă fără restaurarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei”, secretarul de stat american Antony Blinken urmează să aibă astăzi o întrevedere cu Serghei Lavrov, la Geneva, în vederea continuării căii diplomatice

Continue Reading

NATO

Consilierul pe securitate națională al lui Joe Biden: Vom continua coordonarea strânsă cu aliații “București 9” în eforturile de apărare ale NATO

Published

on

© Official White House Photo by Erin Scott)

Consilierul președintelui SUA pe probleme de securitate națională, Jake Sullivan, a discutat joi cu consilierii pe probleme de securitate națională, miniștrii de externe și alți oficiali din grupul București Nouă (B9) al aliaților din flancul estic al NATO, prilej cu care oficialul american a subliniat “importanța unității transatlantice”.

Formatul B9 cuprinde Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.

Potrivit unui comunicat al Casei Albe, Sullivan a informat cu privire la eforturile diplomatice ale SUA legate de consolidarea militară destabilizatoare a Rusiei de-a lungul frontierei Ucrainei, inclusiv viitoarea întâlnire a secretarului Blinken cu ministrul rus de externe Lavrov, și a salutat continuarea unei coordonări strânse cu țările B9 în ceea ce privește eforturile de descurajare și apărare ale NATO.

“Participanții au subliniat importanța unității transatlantice, care este cea mai mare forță a noastră. De asemenea, au subliniat angajamentul lor față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în fața agresiunii rusești, inclusiv prin furnizarea continuă de asistență defensivă”, a mai transmis sursa citată.

Participant la discuție, ministrul de externe Bogdan Aurescu “a salutat frecvența și substanța consultărilor aprofundate ale SUA cu România și aliații europeni din cadrul Formatului București 9 (B9), care transmit un semnal clar și ferm în privința angajamentului puternic al SUA și al NATO pentru securitatea și stabilitatea aliaților din Flancul Estic”.

Într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, ministrul Bogdan Aurescu a transmis mulțumirile României pentru anunțul președintelui american Joe Biden cu privire la creșterea prezenței militare americane pe Flancul Estic, inclusiv în România, în cazul unei deteriorări a situației de securitate.

“A arătat că acest angajament al SUA are o importanță deosebită pentru securitatea euroatlantică în ansamblul său, din care regiunea Mării Negre face parte. Ministrul român al afacerilor externe a subliniat necesitatea continuării, într-o manieră coerentă și unitară, a eforturilor de întărire a posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic, în vederea asigurării unei descurajări credibile”, a mai punctat sursa citată.

Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, a avertizat miercuri președintele american Joe Biden, într-o conferință de presă susținută la Casa Albă pentru a face bilanțul unui an de la preluarea mandatului. Anunțul a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu.

Afirmațiile lui Biden reprezintă a patra iterație în 40 de zile a angajamentului SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO și față de apărarea aliaților estici. Astfel, România a făcut și face parte din mecanismul de consultări pe care SUA l-au inițiat cu partenerii europeni.

Un astfel de moment a avut loc pe 3 ianuarie 2022 între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american, în care Blinken a reafirmat angajamentul SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO

Discuția în format B9 la nivelul miniștrilor de externe a reprezentat cea de-a treia consultare în plan multilateral dintre SUA și aliații săi est-europeni din ultima lună. Luna trecută, după o discuția telefonică cu Vladimir Putin, președintele Biden a discutat, la 9 decembrie 2021, la telefon cu ceilalți lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul București (B9), consultări al căror subiect principal a vizat situația îngrijorătoare de securitate în flancul estic al NATO și în regiunea Mării Negre. La acel moment, președintele Joe Biden a subliniat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. În același cadru, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru creșterea prezenței militare a NATO și a Statelor Unite în România și la Marea Neagră. 

Tot în decembrie anul trecut, pe 16 decembrie, miniștrii de externe din țările NATO de pe flancul estic au participat la consultări cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden în format “București 9”. Și cu acel prilej, SUA au transmis un angajament puternic pentru securitatea aliaților NATO.

Discuții România – SUA pe marginea acestei situații au avut loc și la nivelul consilierilor pentru securitate națională ai președinților Joe Biden și Klaus Iohannis, care au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră.

De altfel, Statele Unite au promis în mai multe rânduri în ultima perioadă că dacă Rusia va invada militar Ucraina, SUA își “vor fortifica aliații de pe flancul estic cu capacități suplimentare ca răspuns la o astfel de escaladare” și sunt pregătite să consolideze ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”

Continue Reading

NATO

Bogdan Aurescu a discutat cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden după ce liderul SUA a anunțat că va “crește prezența trupelor în Polonia și România” dacă Rusia atacă Ucraina

Published

on

© MAE

Ministrul Bogdan Aurescu a avut joi noi consultări cu consilierul pentru securitate națională al președintelui SUA, Jake Sullivan, împreună cu omologii săi de pe flancul estic al NATO reuniți în formatul “București 9”, privind situația de securitate din apropierea Ucrainei și din regiunea Mării Negre.

Am subliniat importanța unității transatlantice în acțiunile noastre“, a spus Aurescu, după discuții pe care le-a descris drept “substanțiale”, într-o postare pe Twitter.

Aceeași unitate occidentală în fața Rusiei a fost invocată și de secretarul de stat american Antony Blinken, aflat la Berlin pentru întâlnirii cu omologii german, francez și britanic, de unde a anunțat sancțiuni împotriva a patru agenți ruși care acționau pentru destabilizarea Ucrainei.

În cadrul convorbirii cu Sullivan, a doua din ultima lună, Aurescu a mulțumit Statelor Unite pentru solidaritate și pentru anunțul de a suplimenta numărul de trupe care situația se înrăutățește pe flancul estic.

Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, a avertizat miercuri președintele american Joe Biden, într-o conferință de presă susținută la Casa Albă pentru a face bilanțul unui an de la preluarea mandatului. Anunțul a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu.

Afirmațiile lui Biden reprezintă a patra iterație în 40 de zile a angajamentului SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO și față de apărarea aliaților estici. Astfel, România a făcut și face parte din mecanismul de consultări pe care SUA l-au inițiat cu partenerii europeni.

Un astfel de moment a avut loc și între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american, în care Blinken a reafirmat angajamentul SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO

Discuția în format B9 la nivelul miniștrilor de externe a reprezentat cea de-a treia consultare în plan multilateral dintre SUA și aliații săi est-europeni din ultima lună. Luna trecută, după o discuția telefonică cu Vladimir Putin, președintele Biden a discutat la telefon cu ceilalți lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul București (B9), consultări al căror subiect principal a vizat situația îngrijorătoare de securitate în flancul estic al NATO și în regiunea Mării Negre. La acel moment, președintele Joe Biden a subliniat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. În același cadru, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru creșterea prezenței militare a NATO și a Statelor Unite în România și la Marea Neagră. 

Tot în decembrie anul trecut, miniștrii de externe din țările NATO de pe flancul estic au participat la consultări cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden în format “București 9”. Și cu acel prilej, SUA au transmis un angajament puternic pentru securitatea aliaților NATO.

Discuții România – SUA pe marginea acestei situații au avut loc și la nivelul consilierilor pentru securitate națională ai președinților Joe Biden și Klaus Iohannis, care au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră.

De altfel, Statele Unite au promis în mai multe rânduri în ultima perioadă că dacă Rusia va invada militar Ucraina, SUA își “vor fortifica aliații de pe flancul estic cu capacități suplimentare ca răspuns la o astfel de escaladare” și sunt pregătite să consolideze ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”

Continue Reading

Facebook

U.E.49 mins ago

Ungaria consideră Rusia un partener de importanță strategică în domeniul cooperării economice, al asigurării securității energetice și al combaterii COVID-19

PARLAMENTUL EUROPEAN50 mins ago

Deputații europeni solicită includerea dreptului la avort legal și sigur în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene

SUA1 hour ago

SUA și Germania subliniază importanța relațiilor transatlantice pentru securitatea globală și transmit Rusiei pe o singură voce că va suporta ”costuri severe” în cazul escaladării agresiunii împotriva Ucrainei

Eugen Tomac2 hours ago

Eugen Tomac a susținut în plenul PE necesitatea unui pachet legislativ care să reglementeze piața online: Actul privind Serviciile Digitale este esențial în acest sens

MAREA BRITANIE2 hours ago

Șefa diplomației britanice îl îndeamnă pe Vladimir Putin „să renunțe și să se retragă din Ucraina înainte de a face o greșeală strategică masivă”

Corina Crețu2 hours ago

Corina Crețu a fost numită membru al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European

NATO2 hours ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă se întâlnesc vineri pentru a discuta situația de securitate de pe flancul estic al NATO

Marian-Jean Marinescu2 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Actul Serviciilor Digitale stabilește o serie de dispoziții pentru ca platformele online să fie mai responsabile pentru deciziile pe care le iau

NATO2 hours ago

Consilierul pe securitate națională al lui Joe Biden: Vom continua coordonarea strânsă cu aliații “București 9” în eforturile de apărare ale NATO

NATO3 hours ago

Spania și Franța vin la Marea Neagră: Madridul trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă, iar Parisul va desfășura nave și avioane în apropiere de România

Daniel Buda18 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE2 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE2 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

Advertisement

Team2Share

Trending