Connect with us

NEWS

Președintele Klaus Iohannis, discurs de Ziua Națională: Există riscul ca România să fie o țară dezbinată la sărbătorirea Centenarului, aflându-se astfel în antiteză cu situația din 1918

Published

on

Președintele României, Klaus Iohannis, a oferit pe 1 decembrie o recepție la Palatul Cotroceni cu ocazia Zilei Naționale a României, prilej cu care a reamintit despre pașii parcurși și de sacrificiile îndeplinirii visului de secole al românilor, și anume Unirea.

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Totodată, Klaus Iohannis a ținut să puncteze și contextul extrem de complex în care se află țara noastră în prezent, aflată la 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană.

Vă prezentăm în continuare discursul președintelui României: 

„Excelențe,

Dragi români,

Se împlinesc în curând 100 de ani de la Marea Unire, considerat evenimentul fondator al statului român modern.

1 Decembrie reprezintă un moment aniversar emoționant și un bun prilej pentru noi toți de a ne aminti de generația care a făcut posibilă România de astăzi.

Am avut atunci, la început de secol XX, o clasă politică care a înțeles că, pentru desăvârșirea statului național român, era nevoie ca orgoliile politice să fie lăsate într-un plan secund, iar interesul național să primeze. Și, poate cel mai important, am avut români bravi, care nu au ezitat să se jertfească pe câmpurile de luptă pentru a vedea împlinit un vis de secole al acestui popor.

Anii care s-au scurs de la Marea Unire și până în prezent nu au fost deloc simpli.

România a trecut printr-o nouă conflagrație mondială, a experimentat regimuri dictatoriale marcate de numeroase abuzuri și îngrădiri ale drepturilor și libertăților cetățenești, pentru ca mai apoi să facă pasul decisiv către un regim democratic.

A fost un parcurs greoi și anevoios, însă faptul că astăzi putem vorbi despre o Românie membră a NATO și a Uniunii Europene, care a făcut eforturi susținute pentru consolidarea democratică, întărirea statului de drept și modernizarea economică, arată că determinarea și curajul sunt două calități fundamentale ale poporului român.

2017 a fost un an complex, marcat deopotrivă de o simbolistică aparte, dar și de convulsii sociale de amploare.

S-au împlinit zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană, perioadă în care țara noastră a ieșit din conul de umbră, dovedind că poate fi un partener de încredere care își respectă angajamentele asumate și un pilon de stabilitate în regiune.

Cei 10 ani de apartenență la marea familie europeană au adus beneficii multiple și au demonstrat că nu există viitor pentru România în afara proiectului european.

În plan intern, au existat însă foarte multe provocări care au pus sub semnul întrebării progresele înregistrate de România în ceea ce privește lupta anticorupție și funcționarea statului de drept, dar și progresul economic.

Spuneam tot aici, în urmă cu exact un an, că o țară stabilă înseamnă justiție independentă, economie funcțională și luptă anticorupție.

La numai câteva zile de la acel moment, când aceste valori au fost puse în pericol de intenția Guvernului de a modifica legile justiției, românii au ieșit în stradă într-un număr impresionant pentru a le proteja.

S-au folosit cuvinte dure pentru a descrie ceea ce s-a întâmplat la începutul acestui an – clivaj, dezbinare, ruptură.

Aparent, o Românie împărțită în prag de Centenar, situată la antipozi față de țara care în 1918 reușea Marea Unire.

Eu, dimpotrivă, am văzut în evenimentele de la începutul acestui an, dar și în cele de acum câteva zile, o Românie mai solidară ca niciodată în jurul unor valori și principii, o țară trează și determinată, cu cetățeni care au manifestat pentru a apăra democrația și statul de drept, având în gând un singur lucru: viitorul țării lor.

Existența unei societăți active, capabilă să sancționeze erorile și derapajele politicienilor și să-și susțină clar așteptările este marele câștig al anului care stă să se încheie.

Mobilizarea civică fără precedent în epoca postcomunistă este dovada maturității depline la care a ajuns societatea românească. Maturitate care, din păcate, nu se regăsește și în acea parte a clasei politice care încă mai crede că poate abuza de putere și acționa fără nicio răspundere în scopuri partizane.

Sunt acei politicieni care își doresc să țină România captivă în trecut, pentru folosul lor personal, și sunt dispuși să facă orice compromis pentru a-și atinge obiectivele, chiar dacă asta înseamnă să devieze România de la parcursul său euro-atlantic.

Astăzi ne aflăm din nou în fața unor alegeri fundamentale pentru viitorul nostru: continuăm, cu mai multă consecvență, pe drumul pe care, cu eforturi și de multe ori cu sacrificii, ne-am înscris de un deceniu, sau facem pași înapoi și riscăm să ne întoarcem în trecut?

Nu putem clădi nimic durabil pentru următorul secol dacă nu punem la temelie acele valori care și-au dovedit soliditatea în a genera cu adevărat o viață mai bună pentru oameni.

Din această perspectivă, lecțiile istoriei sunt astăzi mai evidente ca oricând.

O societate liberă, în care oricine are șansa de a-și urma vocația, în care fiecare cetățean poate trăi în siguranță, având o viață prosperă și garanția că drepturile îi sunt respectate, este o societate din care reflexele autoritariste de orice fel sunt eliminate.

De aceea, mi-aș fi dorit ca în ultimul an, cu atât mai mult cu cât este anul premergător Centenarului, să fi văzut o mai mare preocupare a decidenților politici pentru consolidarea democrației în țara noastră, a independenței justiției și pentru întărirea practicilor de guvernare în beneficiul tuturor românilor, nu al unor grupuri.

Vedem, în schimb, o mare preocupare pentru identificarea unor teme paralele cu așteptările românilor și cu interesele strategice pe termen lung ale țării noastre.

De teama justiției și a statului de drept, unii inventează scenarii despre un alt fel de stat. Nu știu cui pot folosi aceste ficțiuni, dar sunt convins că viitorului României, nu.

Onorată asistență,

În 2018 va trebui să facem o analiză serioasă a secolului care se încheie, să vedem ce am reușit în toți acești ani, care ne sunt punctele tari, ce ne vulnerabilizează, iar, în final, să ne stabilim clar obiectivele pe termen mediu și lung.

Centenarul nu este doar despre trecut. Centenarul este despre România viitoare.

De aceea, am lansat ideea unui «Proiect de țară», care reprezintă fundamentul construcției unei Românii puternice, demne și prospere. Ca acest proiect să reușească, este nevoie de efortul comun al tuturor forțelor politice, instituțiilor și actorilor societății civile, care trebuie să dea dovadă de responsabilitate și unitate.

Suntem un popor demn și am dovedit că idealurile naționale se înfăptuiesc doar cu determinare și cu o clasă politică în slujba cetățenilor.

2018 poate fi cel mai potrivit prilej pentru a contura o viziune pe termen lung, care să pornească de la interesele națiunii noastre.

Politicienii le datorează românilor solidaritate cu așteptările lor, pentru ca România anilor viitori să devină țara pe care și-o doresc.

Dragi români,

În pofida tuturor testelor istoriei la care a fost supusă națiunea română, generații după generații au reușit să păstreze unitatea țării și, la momentul potrivit, să folosească toate oportunitățile pentru a se integra în familia de valori căreia îi aparținem, familia europeană.

Această determinare există și astăzi. Nu uitați nici un moment că adevărata putere de a trasa direcția pe care merge România este a voastră, iar implicarea în momentele decisive poate face diferența, așa cum trecutul ne-a demonstrat-o cu atâtea ocazii.

La mulți ani, dragi români!

La mulți ani, România!”

INTERNAȚIONAL

Franța, Germania și Regatul Unit contestă dreptul Statelor Unite de a reimpune sancțiunile ONU împotriva Iranului

Published

on

© European Union 2020

Miniștrii de externe ai Franței, Regatului Unit și Germaniei, dar și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, au contestat duminică dreptul Statelor Unite de a reimpune sancțiuni ONU împotriva Iranului, după ce Washingtonul a anunțat reintroducerea acestor măsuri prin activarea așa-numitului mecanism ”snapback”, anunță DPA, citat de Agerpres.

Într-un comunicat comun din partea celor trei ţări, semnatare ale acordului din 2015 asupra programului nuclear cu Teheranul, miniştrii au subliniat că Washingtonul s-a retras din acest acord în 2018 şi din acest motiv nu are dreptul să activeze această clauză pentru reimpunerea de măsuri punitive.

”Orice decizie şi acţiune care va fi luată pe baza acestei proceduri (…) va fi de asemenea incapabilă să aibă vreun efect legal”, se spune în comunicat.

La rândul său, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, coordonator al Planului comun de acţiune cuprinzător (JCPOA, denumirea oficială a acordului asupra programului nuclear cu Iranul) a reacţionat şi a declarat că va face tot ce stă în puterea lui pentru a menţine acest acord.

Statele Unite au reintrodus unilateral, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, sancțiunile Națiunilor Unite împotriva Iranului și au promis să îi pedepsească pe cei care le încalcă, într-un gest care riscă să sporească tensiunile internaționale.

”Astăzi (sâmbătă), Statele Unite salută revenirea la aproape toate sancţiunile ONU împotriva Republicii Islamice Iran ridicate anterior”, a declarat secretarul de stat american, Mike Pompeo, într-un comunicat.

Potrivit acestuia, măsurile punitive au intrat ”din nou în vigoare” sâmbătă, la orele 20.00 (duminică, 00.00 GMT).

De asemenea, Administrația Trump a specificat că va introduce un sistem de sancțiuni așa-zis secundare pentru a pedepsi orice țară sau entitate care va încălca sancțiunile ONU, cu toate că este printre singurii din lume care consideră că sunt în vigoare. Este o armă redutabilă: contravenienţii desemnaţi de Washington îşi vor vedea blocat accesul la piaţa şi sistemul financiar american.

În urma acestei măsuri, Iranul a făcut apel la comunitatea internațională duminică să reacționeze ”cu o singură voce” împotriva ”acțiunilor iresponsabile” ale SUA, care au decis în mod unilateral să restabilească sancțiunile ONU împotriva Teheranului.

Acordul nuclear cu Iranul, din care Statele Unite s-au retras unilateral în 2018, a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Iranul îndeamnă țările lumii să reacționeze cu ”o singură voce” la sancțiunile reimpuse de SUA împotriva Teheranului

Published

on

© Wikipedia

Iranul a făcut apel la comunitatea internațională duminică să reacționeze ”cu o singură voce” împotriva ”acțiunilor iresponsabile” ale SUA, care au decis în mod unilateral să restabilească sancțiunile ONU împotriva Teheranului, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Aşteptăm de la comunitatea internaţională şi de la toată lumea ca ei să se opună acestor acţiuni iresponsabile ale regimului de la Casa Albă şi să vorbească cu o singură voce”, a declarat Saeed Khatibzadeh, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe iranian, în timpul unei conferinţe de presă.

”Lumea întreagă spune că nu s-a întâmplat nimic. S-a întâmplat doar în lumea imaginar” a secretarului de stat american Mike Pompeo, a spus Khatibzadeh. ”Este mult zgomot pentru nimic şi cred că acestea sunt zilele şi orele cele mai amare ale SUA”, a completat acesta.

Estimând că Washingtonul este ”izolat” şi ”de partea rea a istoriei”, purtătorul de cuvânt iranian a declarat că Teheranul adresează un mesaj SUA: ”să revină în sânul comunităţii internaţionale, să îşi respecte angajamentele, să înceteze să o facă pe rebelul şi lumea le va accepta”.

Statele Unite au reintrodus unilateral, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, sancțiunile Națiunilor Unite împotriva Iranului și au promis să îi pedepsească pe cei care le încalcă, într-un gest care riscă să sporească tensiunile internaționale.

”Astăzi (sâmbătă), Statele Unite salută revenirea la aproape toate sancţiunile ONU împotriva Republicii Islamice Iran ridicate anterior”, a declarat secretarul de stat american, Mike Pompeo, într-un comunicat.

Potrivit acestuia, măsurile punitive au intrat ”din nou în vigoare” sâmbătă, la orele 20.00 (duminică, 00.00 GMT).

De asemenea, Administrația Trump a specificat că va introduce un sistem de sancțiuni așa-zis secundare pentru a pedepsi orice țară sau entitate care va încălca sancțiunile ONU, cu toate că este printre singurii din lume care consideră că sunt în vigoare. Este o armă redutabilă: contravenienţii desemnaţi de Washington îşi vor vedea blocat accesul la piaţa şi sistemul financiar american.

”Dacă statele membre ale ONU nu îşi îndeplinesc obligaţiile pentru aplicarea acestor sancţiuni, SUA sunt pregătite să utilizeze propriile mijloace pentru a pedepsi această lipsă de fermitate”, a avertizat Mike Pompeo. El a promis că ”măsurile” americane împotriva ”celor care încalcă sancţiunile ONU” vor fi anunţate ”în următoarele zile”.

Într-o reacție în avans, Marea Britanie, Franţa şi Germania au anunţat vineri Consiliul de Securitate al ONU că ridicarea sancţiunilor ONU la adresa Iranului, convenită în temeiul acordului nuclear din 2015, va continua şi după 20 septembrie, dată la care Statele Unite doresc ca acestea să fie reimpuse.

Acordul nuclear cu Iranul, din care Statele Unite s-au retras unilateral în 2018, a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Statele Unite reinstituie unilateral sancțiunile ONU împotriva Iranului. Administrația Trump amenință cu sancțiuni orice țară care nu va respecta această decizie

Published

on

© World Economic Forum/ Flickr

Statele Unite au reintrodus unilateral, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, sancțiunile Națiunilor Unite împotriva Iranului și au promis să îi pedepsească pe cei care le încalcă, într-un gest care riscă să sporească tensiunile internaționale, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Astăzi (sâmbătă), Statele Unite salută revenirea la aproape toate sancţiunile ONU împotriva Republicii Islamice Iran ridicate anterior”, a declarat secretarul de stat american, Mike Pompeo, într-un comunicat.

Potrivit acestuia, măsurile punitive au intrat ”din nou în vigoare” sâmbătă, la orele 20.00 (duminică, 00.00 GMT).

De asemenea, Administrația Trump a specificat că va introduce un sistem de sancțiuni așa-zis secundare pentru a pedepsi orice țară sau entitate care va încălca sancțiunile ONU, cu toate că este printre singurii din lume care consideră că sunt în vigoare. Este o armă redutabilă: contravenienţii desemnaţi de Washington îşi vor vedea blocat accesul la piaţa şi sistemul financiar american.

”Dacă statele membre ale ONU nu îşi îndeplinesc obligaţiile pentru aplicarea acestor sancţiuni, SUA sunt pregătite să utilizeze propriile mijloace pentru a pedepsi această lipsă de fermitate”, a avertizat Mike Pompeo. El a promis că ”măsurile” americane împotriva ”celor care încalcă sancţiunile ONU” vor fi anunţate ”în următoarele zile”.

Într-o reacție în avans, Marea Britanie, Franţa şi Germania au anunţat vineri Consiliul de Securitate al ONU că ridicarea sancţiunilor ONU la adresa Iranului, convenită în temeiul acordului nuclear din 2015, va continua şi după 20 septembrie, dată la care Statele Unite doresc ca acestea să fie reimpuse.

Într-o scrisoare adresată membrilor Consiliului, cele trei ţări europene, părţi la acordul nuclear cu Iranul, susţin că orice decizie sau acţiune vizând reimpunerea sancţiunilor ONU ”nu ar putea produce efecte juridice”.

Acordul nuclear cu Iranul, din care Statele Unite s-au retras unilateral în 2018, a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending