Connect with us

POLITICĂ

Președintele Klaus Iohannis propune înființarea unei comisii speciale pentru elaborarea pachetului de legi privind securitatea națională

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, miercuri, că a propus reprezentanților partidelor politice parlamentare înființarea unei comisii speciale în Parlament care să elaboreze proiectele de legi referitoare la securitatea națională.

Șeful statului a precizat, la Palatul Cotroceni, că propunerea sa se referă la un al doilea pachet de legi în domeniul securității naționale, în condițiile în care discuțiile de la consultări au vizat și un prim pachet care conține legea pentru combaterea terorismului, cea referitoare la cartelele pre-pay și legea securității cibernetice, informează Agerpres.

iohannis-serios-presidencyAl doilea pachet e mult mai mare. Legislația în domeniul securității naționale este destul de amplă și stufoasă. Al doilea pachet conține legi care sunt cel puțin la fel de importante, dar nu sunt încă în faze atât de avansate. Unele dintre ele au o gândire la bază, pentru altele există primul draft de actualizare, pentru altele încă nu există nimic, dar este nevoie de actualizarea lor“, a adăugat Iohannis.

Potrivit președintelui, comisia ar urma să includă și specialiști din Guvern, “din instituțiile vizate să elaboreze aceste proiecte de lege”.

Proiectele să fie pregătite în așa fel încât în cursul anului 2017 majoritatea acestor legi să poată fi actualizate. Acest demers are câteva avantaje certe care au fost înțelese și acceptate de toată lumea. În această comisie specială partidele vor trimite oameni care se pricep să discute domeniul securității naționale. Acești oameni, cu siguranță, vor fi dintre aceia care, cu mare probabilitate, se vor găsi pe listele viitorului Parlament și în acest fel avem o mare șansă de a rezolva două lucruri: profesionalizarea parlamentarilor care se ocupă de legile securității naționale și crearea unei continuități de la acest Parlament la următorul, fiindcă o mare parte din parlamentarii care vor începe în această toamnă să lucreze pe pachetul de legi se vor regăsi, probabil, în Parlamentul care se va constitui după alegeri“, a specificat Klaus Iohannis, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

Redăm mai jos conținul integral al declarației șefului statului:

”Am terminat runda de consultări cu grupurile parlamentare și acum, la final, vreau să fac câteva declarații legate de oportunitatea acestor discuții și, sigur, de conținutul lor.

Am putut să constatăm cu diferite ocazii că foarte multe legi din domeniul securității naționale sunt învechite, sau inadecvate, sau greu de aplicat la situația în care suntem astăzi. Și, dacă vorbim de legislația în domeniul securității naționale, nu mă refer doar la legi care se referă la combaterea terorismului, bunăoară, sau la serviciile secrete, ci inclusiv la legile care se referă la organizarea armatei, la punerea în practică a Strategiei Naționale de Apărare a Țării. Toate aceste legi trebuie actualizate. Alte legi trebuie create, fiindcă sunt domenii care nu sunt deloc reglementate.

Pentru toate aceste motive, am decis să am o rundă de consultări politice. Am început aceste consultări luni, când am avut o discuție foarte bună cu Prim-ministrul. Am continuat ieri, când am avut consultări cu trei grupuri parlamentare, și am terminat astăzi, când am avut consultări cu încă trei grupuri parlamentare.

Le-am prezentat tuturor situația și am reușit să ajungem la câteva concluzii comune, pe care vi le voi explica imediat. În toate discuțiile, am subliniat că este nevoie ca aceste legi să fie actualizate. Am subliniat că este nevoie de consultare atât în zona politică, cât și cu zona societății civile, că este nevoie de o abordare care duce în final la aprobări cu largi majorități. Am subliniat că este nevoie de o abordare care are o puternică componentă de continuitate. Este nevoie de profesionalizare în acest domeniu. Toate acestea pentru că legile securității naționale nu privesc un partid sau un grup de partide, ci ne privesc pe toți – și politicieni, și cetățeni. Legislația în domeniul securității naționale poate să fie stabilă și bună doar dacă ea este însușită de cea mai mare parte a politicienilor în procesul de aprobare și dacă este larg aprobată de societatea civilă.

Este, în acest domeniu, foarte important să înțelegem că, pe de-o parte, avem drepturile şi libertăţile civile care trebuie garantate. Pe de altă parte, avem nevoia de securitate, şi vorbesc aici în special de securitatea cetăţeanului, fiindcă securitatea statului nu este pusă în dificultate. Şi atunci, întregul complex de legi trebuie elaborat în aşa fel încât să fie garantate drepturile şi libertăţile, dar, pe de altă parte, să fie cetăţeanul liniştit că statul face tot ce poate pentru a-i garanta securitatea.

Din păcate, am văzut cu toţii că au avut loc diferite incidente grave, atentate teroriste, şi aceasta este zona pe care nu şi-o doreşte nimeni, aici aşteaptă cetăţeanul de la stat, de la instituțiile statului, de la serviciile secrete, să facă tot ce se poate face pentru a preveni apariţia unor astfel de incidente. Pentru a putea face aceste lucruri este nevoie, cu siguranţă, de o legislaţie actuală, clară, stabilă, care creează inclusiv o predictibilitate în acest domeniu.

Din discuţiile cu Prim-ministrul şi cu partidele politice, s-au desprins câteva chestiuni pe care unele le-am propus eu, altele au apărut în cursul discuţiilor. Ne aflăm în situaţia în care putem să vorbim de două pachete legislative.

Un prim pachet, care este format din trei legi, este în procedură avansată în Guvern. Este vorba de îmbunătățirea legii de combaterea terorismului. A doua lege care există şi este în proceduri guvernamentale este legea care clarifica situaţia cartelelor prepaid, şi a treia este legea care se referă la securitate informatică, aşa numita lege cybersecurity.

Prim-ministrul m-a asigurat că aceste trei legi vor parcurge întreaga procedură guvernamentală şi de consultare publică în aşa fel încât la sfârşitul lunii mai ele vor putea fi trimise în Parlament ca şi iniţiative legislative. Din discuţiile cu partidele am ajuns la concluzia că este fezabil să se încerce finalizarea acestor legi încă în această sesiune parlamentară. Guvernul trimite legile la sfârşitul lui mai şi în cursul lunii iunie, dacă toată lumea colaborează, ele pot fi trecute prin ambele camere ale Parlamentului. Aceste lucruri au fost acceptate de toată lumea.

Al doilea pachet este mult mai mare. Legislaţia în domeniul securităţii naţionale este destul de amplă şi stufoasă. Al doilea pachet conţine legi care sunt cel puţin la fel de importante, dar nu sunt încă în faze atât de avansate. Unele dintre ele au o gândire la bază, pentru altele există primul draft de actualizare, pentru altele încă nu există nimic, dar este nevoie de actualizarea lor.

Pentru acest al doilea pachet am propus grupurilor parlamentare o altă abordare. Le-am propus înfiinţarea unei comisii speciale la Parlament, care, împreună cu specialiştii din Guvern şi din instituţiile vizate, să elaboreze aceste proiecte de legi, aceste proiecte să fie pregătite în aşa fel încât, în cursul anului 2017, majoritatea acestor legi să poată fi actualizate.

Acest demers are câteva avantaje certe care au fost înţelese si acceptate de toata lumea. În această comisie specială, de buna seamă, partidele vor trimite oameni care se pricep să discute domeniul securității naţionale. Aceşti oameni sunt, cu siguranţă, vor fi dintre aceia care cu mare probabilitate se vor găsi pe listele viitorului Parlament. În acest fel avem o mare şansă de a rezolva două lucruri: profesionalizarea parlamentarilor care se ocupă de legile securității naţionale şi crearea unei continuități de la acest Parlament la următorul Parlament, fiindcă, o mare parte, probabil, din parlamentarii care vor începe în această toamnă să lucreze pe pachetul de legi se va regăsi şi în Parlamentul care se va constitui după alegeri.

Nu putem să elaboram legi bune în domeniul securităţii naţionale pentru o perioadă scurtă. Securitatea naţională este un domeniu sensibil, unde trebuie planificat cu grijă, cei care se ocupă trebuie să fie foarte buni cunoscători şi legislaţia trebuie să acopere o perioadă lungă. În acest fel vom avea șansa unei legislații îmbunătăţite asumate de o mare parte din clasa politică, conștientizate şi acceptate de societatea civilă.

Ceea ce am discutat nu s-a referit, nota bene, la conținutul acestor legi, nu am discutat detalii din legi, acest lucru îl fac specialiștii care lucrează pe acele legi. Ceea ce am discutat noi și a fost important, sunt foarte mulțumit că am ajuns aici, este calendarul și modul de abordare a întregii legislații.

Avem, pe de-o parte, primul pachet, care va fi elaborat destul de repede și, încă din acest an, vom avea legile finalizate, dând astfel instituțiilor un cadru în care au posibilitatea să acționeze foarte ferm și prompt, iar al doilea pachet, care va fi lucrat începând din acest an, cu continuare în anul viitor, care va permite modernizarea întregii legislații.

Cu această ocazie, am atins o chestiune foarte importantă numită controlul parlamentar. Am pornit discuția, desigur, de la comisiile care controlează serviciile secrete și am reușit să ajungem la o discuție foarte serioasă pe controlul parlamentar la modul general. Cu toții ne dorim un Parlament puternic.

Un Parlament puternic este acela care elaborează legi clare, care pot fi aplicate cu mare succes și foarte bine și, în același timp, un Parlament puternic este unul care exercită efectiv și eficient controlul parlamentar nu numai pentru servicii secrete, ci și pentru celelalte instituții care se află sub control parlamentar.

Acesta este un lucru pe care mi-l doresc foarte mult: un Parlament puternic, care legiferează bine, produce legi de calitate și exercită un control parlamentar puternic. Am speranța, și discuțiile din ultimele zile mi-au dat motive de speranță, că viitorul Parlament va face exact acest lucru”.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis, reacție după opinia Comisiei de la Veneția: Guvernul are datoria să repare prejudiciul adus sistemului judiciar

Published

on

Președintele Klaus  Iohannis atrage atenția Guvernului asupra noului semnal de alarmă transmis de către Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) în Opinia referitoare la modificările succesive ale legilor justiției prin ordonanțe de urgență, adoptată la 21 iunie și publicată luni, 24 iunie.

”Președintele Klaus Iohannis evidențiază că Opinia Comisiei de la Veneția reprezintă o reconfirmare clară, cu argumente juridice solide, a prejudiciului adus funcționării sistemului judiciar prin intervenția abuzivă a Guvernului de a legifera defectuos și în favoarea unor interese particulare sau de grup, și nu în beneficiul cetățeanului. Această intervenție abuzivă s-a produs, așa cum arată și Opinia Comisiei, ulterior adoptării de către Parlament a pachetului de modificări asupra legilor justiției care privesc statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară, precum și organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, prin adoptarea de către Guvern a cinci ordonanțe de urgență: O.U.G. nr. 77/2018, O.U.G. nr. 90/2018, O.U.G. nr. 92/2018, O.U.G. nr. 7/2019 și O.U.G. nr. 12/2019”, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Aspectele constatate de Comisia de la Veneția consolidează concluzia că instrumentul ordonanțelor de urgență a fost complet denaturat și folosit abuziv de către Guvern, fără evaluarea impactului, ocolindu-se atât o dezbatere autentică în Parlament a măsurilor urmărite, cât și o consultare efectivă a reprezentanților sistemului judiciar. Așa cum arată Opinia, schimbările intempestive într-un domeniu atât de sensibil și lipsa unui control efectiv de constituționalitate al ordonanțelor de urgență nu numai că bulversează întregul sistem, dar afectează chiar esența statului de drept – securitatea raporturilor juridice și previzibilitatea legii, precum și principiul separației puterilor în stat.

Președintele României subliniază că mesajul transmis în documentul adoptat de Comisia de la Veneția este cât se poate de clar: guvernanții au datoria să repare prejudiciul adus sistemului judiciar prin punerea în aplicare de îndată și în integralitate a recomandărilor organismelor europene din domeniu.

Președintele Klaus Iohannis consideră inadmisibilă conduita guvernanților care, nici până la acest moment, după votul clar al românilor din 26 mai, nu au implementat recomandările Comisiei de la Veneția cuprinse în Opinia finală din luna octombrie 2018 privind cele trei legi ale justiției, aspect subliniat și în opinia din 21 iunie 2019. Păstrarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție ca instrument de intimidare a magistraților, menținerea în legislație a dispozițiilor referitoare la pensionarea anticipată a magistraților, care pun în pericol însăși funcționarea sistemului judiciar, diminuarea rolului CSM concomitent cu creșterea rolului ministrului justiției în procedurile de numire a procurorilor de rang înalt sunt doar câteva exemple care, în viziunea Comisiei, necesită remedieri urgente.

Mai mult, Opinia Comisiei de la Veneția vizează chiar modul general de folosire a ordonanțelor de urgență, indiferent de domeniul în care sunt adoptate, și instabilitatea pe care această practică o creează. Folosirea în continuare a ordonanțelor de urgență în lipsa unor situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, în domenii precum administrație publică sau economie, reprezintă un mod profund greșit de înțelegere de către Guvern a votului românilor din 26 mai. Este un abuz evidențiat de Comisia de la Veneția și respins în mod clar de către cetățeni, prin răspunsul covârșitor favorabil dat celei de-a doua întrebări de la referendum, care și-a demonstrat, și astfel, justețea.

Comisia de la Veneția reafirmă principiul potrivit căruia, într-o democrație, procedura parlamentară de adoptare a legilor trebuie să fie regula, iar legiferarea prin ordonanțe de urgență să reprezinte excepția permisă de Constituție doar în anumite condiții. Utilizarea instrumentului ordonanțelor de urgență într-un mod care conduce la transformarea excepției în regulă a fost sancționată așadar atât de cetățeni, cât și de Comisia de la Veneția.

Președintele României reiterează atenționarea transmisă Guvernului actual că această practică trebuie să înceteze. Participarea semnificativă la scrutinul din luna mai arată, încă o dată, că cetățenii își doresc o Românie ferm angajată să respecte valorile europene în scopul consolidării democrației, pentru că fără o justiție independentă și funcțională nu poate exista stat de drept și nici progres al țării, care să se reflecte, în fiecare zi, într-o viață mai bună pentru români.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele USR Dan Barna: Rolul fondator al Alianței 2020 la formarea Renew Europe și decizia USR de a adera la partidul european ALDE confirmă poziționarea puternic pro-europeană

Published

on

© Dan Barna/ Facebook

Rolul fondator pe care Alianța 2020 USR PLUS l-a avut în constituirea grupului Renew Europe din Parlamentul European, precum și decizia USR de a se afilia la partidul european ALDE confirmă poziționarea puternic pro-europeană a USR, a scris președintele Uniunii Salvați România, Dan Barna, pe pagina de Facebook.

Barna a făcut aceste precizări în contextul în care participă luni, la București, la reuniunea COSAC, ramura Consiliului UE specializată în afaceri europene la nivel parlamentar.

”Rolul fondator pe care Alianța 2020 USR PLUS l-a avut în constituirea grupului Renew Europe din Parlamentul European, precum și decizia USR de a se afilia la partidul european ALDE confirmă poziționarea puternic pro-europeană a USR. Precum Renew Europe la nivelul Parlamentului European, Uniunea Salvați România – USR poate și trebuie să fie forța care să aducă mai multă Uniune Europeană la nivelul cetățenilor și Parlamentului României”, a completat Dan Barna, cel care a moderat întâlnirea grupului de lucru al Renew Europe.

”În România, subiectul afacerilor europene nu beneficiază de importanța și notorietatea de care se bucură în alte state membre ale Uniunii Europene. Activitatea Comisiilor pentru afaceri europene din cele două camere ar trebui susținută la un nivel care să arate importanța ridicată pe care Parlamentul trebuie să acorde Uniunii Europene”, a mai spus liderul USR.

Comitetul politic al Uniunii Salvaţi România a votat sâmbătă ca formațiunea să adere la partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE).

ALDE Europe are o puternică reţea de reprezentare la nivel european: 108 eurodeputaţi din grupul Renew Europe, a treia cea mai mare forţă politică din Europa și condusă în Parlamentul European de Dacian Cioloș, iar în prezent cinci din 28 de comisari europeni reprezintă ALDE Europe.

Continue Reading

POLITICĂ

Ludovic Orban: Îmi doresc ca preşedintele Klaus Iohannis să fie candidatul PNL la prezidențiale, dar prezența sa în funcţia de preşedinte al Consiliului European ar oferi foarte multe oportunităţi României

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Partidului Național Liberal, Ludovic Orban, a declarat joi seara, referitor la eventualitatea ca președintele Klaus Iohannis să fie ales preşedinte al Consiliului European, că îşi doreşte ca acesta să fie candidatul PNL la alegerile prezidenţiale, dar că, pe de altă parte, șeful statului ar avea ocazia “de a ajuta foarte mult România din această poziţie”.

“Faptul că se vorbeşte despre posibilitatea ca preşedintele României, Klaus Iohannis, să poată să ocupe o poziţie atât de importantă cum este preşedinţia Consiliului European arată foarte clar prestigiul de care se bucură, recunoaşterea la nivel european, faptul că există o încredere în capacitatea preşedintelui României de a gira o asemenea funcţie (…) Normal că îmi doresc ca preşedintele Klaus Iohannis să fie candidatul nostru la preşedinţie, dar pentru România prezenţa preşedintelui Iohannis în funcţia de preşedinte al Consiliului European ar oferi foarte multe oportunităţi şi preşedintele României ar avea ocazia de a reprezenta România şi de a ajuta foarte mult România din această poziţie“, a declarat Ludovic Orban la Realitatea TV, citat de Agerpres.

Întrebat dacă în eventualitatea în care Klaus Iohannis ar ajunge preşedinte al Consiliului European, liberalii sunt pregătiţi să aibă un alt candidat la alegerile prezidenţiale, Orban a răspuns că Iohannis este astăzi candidatul PNL la funcţia de preşedinte al României.

“Cu siguranţă PNL va avea candidatul care va câştiga alegerile prezidenţiale. Dar o astfel de decizie se va lua, sigur, în această eventualitate, pe care n-aş vrea să o discutăm acum. Aţi văzut că preşedintele a fost extrem de prudent şi a refuzat să comenteze nişte zvonuri sau nişte evaluări care sunt făcute de mass media. Candidatul PNL la funcţia de preşedinte al României, astăzi, este Klaus Iohannis. (…) Consiliul Naţional al PNL a decis în unanimitate că susţine candidatura domnului preşedinte Klaus Iohannis”, a precizat Ludovic Orban.

Citiți și Klaus Iohannis, prima reacție publică despre ideea numirii sale în fruntea Consiliului European: “Dacă aceasta este opinia cuiva, este în regulă pentru mine”

Președintele Klaus Iohannis a reacționat în premieră la informațiile lansate de publicația Financial Times cu privire la posibilitatea ca șeful statului să fie numit în funcția de președinte al Consiliului European.

Dacă aceasta este opinia cuiva, este în regulă pentru mine”, a spus Iohannis, la sosirea sa la Consiliul European de vară, un summit crucial pentru atingerea unui compromis în privința viitorilor lideri ai instituțiilor UE.

Întrebat de CNBC cu privire la potențiala sa carieră politică la nivel european, Iohannis a răspuns: ”Nu cred că în acest moment este bine să comentăm pe baza zvonurilor”.

Citiți și Financial Times: Klaus Iohannis, printre favoriți în cursa pentru funcția de președinte al Consiliului European

Președintele Klaus Iohannis se află pe o listă restrânsă de lideri favoriți să îi succeadă lui Donald Tusk și să devină următorul președinte al Consiliului European, instituția care reunește șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană.

Numele șefului statului, afiliat familiei politice a popularilor europeni, apare alături de cele ale prim-miniștrilor liberali din Belgia și Luxemburg, Charles Michel și Xavier Bettel sau a prim-ministrului social-democrat din Portugalia, Antonio Costa, într-un amplu material Financial Times dedicat cursei politice pentru a ocupa pozițiile de vârf ale instituțiilor UE în urma alegerilor europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending