Connect with us

POLITICĂ

Președintele Klaus Iohannis propune înființarea unei comisii speciale pentru elaborarea pachetului de legi privind securitatea națională

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, miercuri, că a propus reprezentanților partidelor politice parlamentare înființarea unei comisii speciale în Parlament care să elaboreze proiectele de legi referitoare la securitatea națională.

Șeful statului a precizat, la Palatul Cotroceni, că propunerea sa se referă la un al doilea pachet de legi în domeniul securității naționale, în condițiile în care discuțiile de la consultări au vizat și un prim pachet care conține legea pentru combaterea terorismului, cea referitoare la cartelele pre-pay și legea securității cibernetice, informează Agerpres.

iohannis-serios-presidencyAl doilea pachet e mult mai mare. Legislația în domeniul securității naționale este destul de amplă și stufoasă. Al doilea pachet conține legi care sunt cel puțin la fel de importante, dar nu sunt încă în faze atât de avansate. Unele dintre ele au o gândire la bază, pentru altele există primul draft de actualizare, pentru altele încă nu există nimic, dar este nevoie de actualizarea lor“, a adăugat Iohannis.

Potrivit președintelui, comisia ar urma să includă și specialiști din Guvern, “din instituțiile vizate să elaboreze aceste proiecte de lege”.

Proiectele să fie pregătite în așa fel încât în cursul anului 2017 majoritatea acestor legi să poată fi actualizate. Acest demers are câteva avantaje certe care au fost înțelese și acceptate de toată lumea. În această comisie specială partidele vor trimite oameni care se pricep să discute domeniul securității naționale. Acești oameni, cu siguranță, vor fi dintre aceia care, cu mare probabilitate, se vor găsi pe listele viitorului Parlament și în acest fel avem o mare șansă de a rezolva două lucruri: profesionalizarea parlamentarilor care se ocupă de legile securității naționale și crearea unei continuități de la acest Parlament la următorul, fiindcă o mare parte din parlamentarii care vor începe în această toamnă să lucreze pe pachetul de legi se vor regăsi, probabil, în Parlamentul care se va constitui după alegeri“, a specificat Klaus Iohannis, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

Redăm mai jos conținul integral al declarației șefului statului:

”Am terminat runda de consultări cu grupurile parlamentare și acum, la final, vreau să fac câteva declarații legate de oportunitatea acestor discuții și, sigur, de conținutul lor.

Am putut să constatăm cu diferite ocazii că foarte multe legi din domeniul securității naționale sunt învechite, sau inadecvate, sau greu de aplicat la situația în care suntem astăzi. Și, dacă vorbim de legislația în domeniul securității naționale, nu mă refer doar la legi care se referă la combaterea terorismului, bunăoară, sau la serviciile secrete, ci inclusiv la legile care se referă la organizarea armatei, la punerea în practică a Strategiei Naționale de Apărare a Țării. Toate aceste legi trebuie actualizate. Alte legi trebuie create, fiindcă sunt domenii care nu sunt deloc reglementate.

Pentru toate aceste motive, am decis să am o rundă de consultări politice. Am început aceste consultări luni, când am avut o discuție foarte bună cu Prim-ministrul. Am continuat ieri, când am avut consultări cu trei grupuri parlamentare, și am terminat astăzi, când am avut consultări cu încă trei grupuri parlamentare.

Le-am prezentat tuturor situația și am reușit să ajungem la câteva concluzii comune, pe care vi le voi explica imediat. În toate discuțiile, am subliniat că este nevoie ca aceste legi să fie actualizate. Am subliniat că este nevoie de consultare atât în zona politică, cât și cu zona societății civile, că este nevoie de o abordare care duce în final la aprobări cu largi majorități. Am subliniat că este nevoie de o abordare care are o puternică componentă de continuitate. Este nevoie de profesionalizare în acest domeniu. Toate acestea pentru că legile securității naționale nu privesc un partid sau un grup de partide, ci ne privesc pe toți – și politicieni, și cetățeni. Legislația în domeniul securității naționale poate să fie stabilă și bună doar dacă ea este însușită de cea mai mare parte a politicienilor în procesul de aprobare și dacă este larg aprobată de societatea civilă.

Este, în acest domeniu, foarte important să înțelegem că, pe de-o parte, avem drepturile şi libertăţile civile care trebuie garantate. Pe de altă parte, avem nevoia de securitate, şi vorbesc aici în special de securitatea cetăţeanului, fiindcă securitatea statului nu este pusă în dificultate. Şi atunci, întregul complex de legi trebuie elaborat în aşa fel încât să fie garantate drepturile şi libertăţile, dar, pe de altă parte, să fie cetăţeanul liniştit că statul face tot ce poate pentru a-i garanta securitatea.

Din păcate, am văzut cu toţii că au avut loc diferite incidente grave, atentate teroriste, şi aceasta este zona pe care nu şi-o doreşte nimeni, aici aşteaptă cetăţeanul de la stat, de la instituțiile statului, de la serviciile secrete, să facă tot ce se poate face pentru a preveni apariţia unor astfel de incidente. Pentru a putea face aceste lucruri este nevoie, cu siguranţă, de o legislaţie actuală, clară, stabilă, care creează inclusiv o predictibilitate în acest domeniu.

Din discuţiile cu Prim-ministrul şi cu partidele politice, s-au desprins câteva chestiuni pe care unele le-am propus eu, altele au apărut în cursul discuţiilor. Ne aflăm în situaţia în care putem să vorbim de două pachete legislative.

Un prim pachet, care este format din trei legi, este în procedură avansată în Guvern. Este vorba de îmbunătățirea legii de combaterea terorismului. A doua lege care există şi este în proceduri guvernamentale este legea care clarifica situaţia cartelelor prepaid, şi a treia este legea care se referă la securitate informatică, aşa numita lege cybersecurity.

Prim-ministrul m-a asigurat că aceste trei legi vor parcurge întreaga procedură guvernamentală şi de consultare publică în aşa fel încât la sfârşitul lunii mai ele vor putea fi trimise în Parlament ca şi iniţiative legislative. Din discuţiile cu partidele am ajuns la concluzia că este fezabil să se încerce finalizarea acestor legi încă în această sesiune parlamentară. Guvernul trimite legile la sfârşitul lui mai şi în cursul lunii iunie, dacă toată lumea colaborează, ele pot fi trecute prin ambele camere ale Parlamentului. Aceste lucruri au fost acceptate de toată lumea.

Al doilea pachet este mult mai mare. Legislaţia în domeniul securităţii naţionale este destul de amplă şi stufoasă. Al doilea pachet conţine legi care sunt cel puţin la fel de importante, dar nu sunt încă în faze atât de avansate. Unele dintre ele au o gândire la bază, pentru altele există primul draft de actualizare, pentru altele încă nu există nimic, dar este nevoie de actualizarea lor.

Pentru acest al doilea pachet am propus grupurilor parlamentare o altă abordare. Le-am propus înfiinţarea unei comisii speciale la Parlament, care, împreună cu specialiştii din Guvern şi din instituţiile vizate, să elaboreze aceste proiecte de legi, aceste proiecte să fie pregătite în aşa fel încât, în cursul anului 2017, majoritatea acestor legi să poată fi actualizate.

Acest demers are câteva avantaje certe care au fost înţelese si acceptate de toata lumea. În această comisie specială, de buna seamă, partidele vor trimite oameni care se pricep să discute domeniul securității naţionale. Aceşti oameni sunt, cu siguranţă, vor fi dintre aceia care cu mare probabilitate se vor găsi pe listele viitorului Parlament. În acest fel avem o mare şansă de a rezolva două lucruri: profesionalizarea parlamentarilor care se ocupă de legile securității naţionale şi crearea unei continuități de la acest Parlament la următorul Parlament, fiindcă, o mare parte, probabil, din parlamentarii care vor începe în această toamnă să lucreze pe pachetul de legi se va regăsi şi în Parlamentul care se va constitui după alegeri.

Nu putem să elaboram legi bune în domeniul securităţii naţionale pentru o perioadă scurtă. Securitatea naţională este un domeniu sensibil, unde trebuie planificat cu grijă, cei care se ocupă trebuie să fie foarte buni cunoscători şi legislaţia trebuie să acopere o perioadă lungă. În acest fel vom avea șansa unei legislații îmbunătăţite asumate de o mare parte din clasa politică, conștientizate şi acceptate de societatea civilă.

Ceea ce am discutat nu s-a referit, nota bene, la conținutul acestor legi, nu am discutat detalii din legi, acest lucru îl fac specialiștii care lucrează pe acele legi. Ceea ce am discutat noi și a fost important, sunt foarte mulțumit că am ajuns aici, este calendarul și modul de abordare a întregii legislații.

Avem, pe de-o parte, primul pachet, care va fi elaborat destul de repede și, încă din acest an, vom avea legile finalizate, dând astfel instituțiilor un cadru în care au posibilitatea să acționeze foarte ferm și prompt, iar al doilea pachet, care va fi lucrat începând din acest an, cu continuare în anul viitor, care va permite modernizarea întregii legislații.

Cu această ocazie, am atins o chestiune foarte importantă numită controlul parlamentar. Am pornit discuția, desigur, de la comisiile care controlează serviciile secrete și am reușit să ajungem la o discuție foarte serioasă pe controlul parlamentar la modul general. Cu toții ne dorim un Parlament puternic.

Un Parlament puternic este acela care elaborează legi clare, care pot fi aplicate cu mare succes și foarte bine și, în același timp, un Parlament puternic este unul care exercită efectiv și eficient controlul parlamentar nu numai pentru servicii secrete, ci și pentru celelalte instituții care se află sub control parlamentar.

Acesta este un lucru pe care mi-l doresc foarte mult: un Parlament puternic, care legiferează bine, produce legi de calitate și exercită un control parlamentar puternic. Am speranța, și discuțiile din ultimele zile mi-au dat motive de speranță, că viitorul Parlament va face exact acest lucru”.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

POLITICĂ

Mihai-Cătălin Necula a fost numit secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne

Published

on

Mihai-Cătălin Necula a fost numit secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne printr-o decizie a premierul Viorica Dăncilă, publicată miercuri în Monitorul Oficial.

Potrivit site-ului oficial al MAI , Mihai-Cătălin Necula ocupa funcția de director al Direcției Afaceri Europene, Schengen şi Relaţii Internaţionale din cadrul ministerului, care asigură coordonarea generală a activităților MAI în domeniul afacerilor europene, al problematicii Schengen și al relațiilor internaționale, precum și punerea în aplicare a legislației care reglementează gestionarea acestor domenii de activitate.

România s-a angajat ca în domeniul justiției și afacerilor interne, pe durata celor șase luni de președinție a Consiliului Uniunii Europene, să obțină progrese cu privire la propuneri legislative care vizează consolidarea frointerelor externe ale Uniunii Europene precum consolidarea capacității Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, dar îmbunătățirea interoperabilității sistemelor informatice în domeniul justiției și afacerilor interne.

Referitor la migrație, Președinția română va avea în vedere măsuri în scopul punerii în aplicare a concluziilor Consiliului European, având ca obiectiv stoparea fluxurilor de migrație neregulamentară în UE și combaterea introducerii ilegale de migranți, o politică mai eficace în materie de returnare la nivel european, continuarea cooperării cu țările de origine și de tranzit.

Referitor la normele Uniunii Europene în materie de azil, Președinția română a Consiliului Uniunii Europene are drept scă stimularea identificării unor soluții bazate pe consens în scopul îmbunătățirii sistemului de azil.

Trebuie amintit faptul că terorismul reprezintă, de asemenea, o prioritate a mandatului României la Consiliului Uniunii Europene, statul nostru urmărind să finalizeze negocierile referitoare la proiectul de norme pentru a împiedica răspândirea conținutului online cu caracter terorist.

Citiți și: 

Carmen Dan după reuniunea informală JAI: Voi continua discuţiile la nivel bilateral cu miniştrii de Interne ai statelor care se opun aderării României la spațiul Schengen

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, invitat de onoare al Conferinței de Securitate de la München. Președintele va deschide sâmbătă seria de dezbateri alături de cancelarul Germaniei și președintele Egiptului

Published

on

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis va participa sâmbătă, în calitate de invitat de onoare la Conferința de Securitate de la München, unul dintre cele mai prestigioase forumuri de securitate care reunește anul acesta peste peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării din țările lumii.

Potrivit Administrației Prezidențiale, ”președintele Klaus Iohannis va deschide, în calitate de înalt reprezentant al statului care deține Președinția Consiliului Uniunii Europene, seria de dezbateri alături de cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, și de președintele Egiptului, Abdel Fattah Elsisi, în calitate de înalt reprezentant al statului care deține în prezent Președinția Uniunii Africane”.

Klaus Iohannis va reprezenta, astfel, pentru a doua oară România la această importantă conferință dedicată securității internaționale, după ce președintele a fost prezent la Conferința de la München în 2016, unde a susținut o alocuțiune în cadrul unui panel dedicat viitorului NATO

Agenda actualei ediții cuprinde teme de actualitate privind gestionarea provocărilor de securitate, inclusiv privind relația transatlantică, prioritățile NATO, viitorul proiectului european și cooperarea dintre Uniunea Europeană și NATO, mai arată sursa citată.

Regruparea pieselor de bază ale ordinii internaționale și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la München, care se defășoară între 15-17 februarie în capitala bavareză sub semnul unei lumi portretizate într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele”  în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Conferința internațională de Securitate de la München, aflată la cea de-a 55-a ediție, este unul dintre cele mai prestigioase forumuri de securitate, care reunește, încă din 1963, lideri și factori de decizie importanți în materie de securitate și apărare. Conferința reprezintă un reper esențial al dezbaterilor din domeniul securității la nivel european și euro-atlantic și permite dezbateri și schimburi de idei informale pe teme care țin atât de actualitate, cât și de perspectivă.

CaleaEuropeana.ro va relata, pentru al doilea an consecutiv, de la acest important for de dezbateri consacrat securității și apărării la nivel internațional. (Umăriți aici corespondența premieră de la ediția din 2018).

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Klaus Iohannis, alături de Angela Merkel și Mike Pence. Președintele merge la Conferința de Securitate de la München, dominată de zorii unei noi competiții strategice globale

Published

on

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis va participa la Conferința de Securitate de la München, un prestigios forum dedicat securității internaționale, care se defășoară între 15-17 februarie în capitala bavareză sub semnul unei lumi portretizate într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele”  în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Numele șefului statului apare pe lista celor peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării care au confirmat prezențaîntre care cancelarul Germaniei Angela Merkel, vicepreședintele SUA Mike Pence, ministrul de Externe al Rusiei Serghei Lavrov și miniștrii Apărării din Germania, Franța și Marea Britanie. Printre șefii de stat prezenți se mai numără președintele Ucrainei, președintele Egiptului, președintele Afganistanului, dar și președintele Rwandei.

Alți oficiali importanți care vor lua parte la eveniment sunt secretarul general al NATO, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate sau directorul Fondului Monetar Internațional. De asemenea, delegația Congresului american va fi formată din senatorii Lindsey Graham, Sheldon Whitehouse, Roger F. Wicker, James Inhofe, precum și șefa Camerei Reprezentanților Nancy Pelosi. O delegație importantă va veni și din partea Chinei, reprezentată de directorul pentru afaceri externe a Partidului Comunist Chinez, Yang Jiechi, fost ministru de Externe și fost ambasador al Chinei în SUA.

Klaus Iohannis va reprezenta, astfel, pentru a doua oară România la această importantă conferință dedicată securității internaționale, după ce președintele a fost prezent la Conferința de la München în 2016, unde a susținut o alocuțiune în cadrul unui panel dedicat viitorului NATO

În calitate de partener previzibil și de încredere în cadrul NATO, România rămâne un pilon al democrației și al stabilității în această regiune. Vom continua să fim o sursă de securitate la frontiera de est a NATO și a UE”, susținea, atunci, Iohannis.

Prezența șefului statului la ediția din 2018 are loc și în contextul în care România asigură președinția Consiliului Uniunii Europene, iar la nivelul NATO va aniversa 15 ani de apartenență, în timp ce Alianța sărbătorește 70 ani de la înființare.

Citiți și ”Marele Puzzle: Cine va aduna piesele?”: Destrămarea ordinii internaționale liberale și intrarea în epoca unei competiții strategice SUA-China-Rusia, cu Europa în eșalonul secund, temele dominante ale Conferinței de Securitate de la München

În ultimele cinci decenii, Conferința de Securitate de la München, aflată la cea de-a 55-a ediție în 2019, a devenit o întâlnire esențială anuală pentru comunitatea strategică internațională. 

Anul acesta, Conferința este prefațată raportul intitulaThe Great Puzzle: Who Will Pick Up the Pieces/ ”Marele Puzzle: Cine va aduna piesele?” ”, o sinteză faptului că ”lumea nu asistă doar la o serie de crize mari și mici”, ci că ea este influențată de o problemă mult mai fundamentală: destrămarea ordinii internaționale liberale și intrarea în epoca unei competiții strategice SUA-China-Rusia, cu Europa în eșalonul secund, acestea fiind temele dominante printre care vor naviga liderii lumii la Conferința de Securitate de la München.

CaleaEuropeana.ro va relata, pentru al doilea an consecutiv, de la acest important for de dezbateri consacrat securității și apărării la nivel internațional. (Umăriți aici corespondența premieră de la ediția din 2018).

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending