Connect with us

REPUBLICA MOLDOVA

Președintele Klaus Iohannis salută evoluțiile politice de la Chișinău, evocând coordonarea dintre delegația condusă de Bogdan Aurescu și ambasadorul SUA în Republica Moldova

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a salutat, vineri seară, ultimele evoluții în situația politică din Republica Moldova prin care Partidul Democrat condus de Vlad Plahotniuc a cedat puterea guvernului condus de Maia Sandu și învestit de Parlamentul de la Chișinău, evoluții care, potrivit șefului statului, sunt de natură să contribuie la ieșirea din criză și la o tranziție pașnică a puterii.

Într-un comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro, președintele arată că aceste evoluții au avut loc în contextul vizitei pe care consilierul prezidențial pentru politică externă Bogdan Aurescu a efectuat-o vineri la Chișinău, alături de o delegație din care au mai făcut parte  Dan Neculăescu, secretar de stat pentru relații cu vecinătatea estică și relații multilaterale la nivel global în cadrul Ministerului Afacerilor Externe român, și Daniel Ioniță, ambasadorul României în Republica Moldova.

Potrivit sursei citate, programul delegației conduse de Aurescu a cuprins o reuniune de coordonare cu ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Chișinău, Dereck Hogan, precum și întâlniri cu forțele și actorii politici implicați în criza în curs din Republica Moldova: liderii Blocului ACUM, Maia Sandu și Andrei Năstase, liderii Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc și Pavel Filip, liderul PSRM, Zinaida Greceanîi, și președintele Republicii Moldova, Igor Dodon.

Anterior, președintele Klaus Iohannis a transmis o scrisoare președintelui Consiliului European, Donald Tusk, și președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în care a făcut un apel urgent la liderii instituțiilor europene ca ”împreună cu statele membre ale UE să identifice acțiuni concrete pentru a pune capăt situației actuale printr-o soluție negociată în Republica Moldova, pe baza valorilor și principiilor Uniunii Europene”.

În context, premierul Maia Sandu a transmis un mesaj de mulțumire pentru președintele Klaus Iohannis, salutând atât vizita delegației conduse de Bogdan Aurescu, cât și apelul către liderii UE cu privire la soluționarea situației politice din Republica Moldova.

Cum a evoluat vizita delegației române la Chișinău?

Cu prilejul tuturor întâlnirilor a fost discutat contextul politic generat de criza din Republica Moldova.

În cadrul discuțiilor, consilierul prezidențial Bogdan Aurescu a reiterat cu fermitate apelul României la calm, reținere și necesitatea ca toate forțele politice să acționeze cu responsabilitate pentru a asigura stabilitatea Republicii Moldova. Acest apel a fost făcut inclusiv în contextul pregătirii unui mare marș în cursul zilei de duminică, 16 iunie, în centrul capitalei Chișinău. Toți factorii politici au exprimat angajamentul de a nu permite deteriorarea situației de ordine publică din Republica Moldova și destabilizarea acesteia.

De asemenea, reprezentantul României a făcut un apel la dialog politic pentru soluționarea cât mai rapidă, pe cale pașnică, a crizei politice, în conformitate cu valorile și principiile Uniunii Europene, inclusiv ale statului de drept.

În egală măsură, Bogdan Aurescu a subliniat importanța crucială a continuării parcursului european al Republicii Moldova, a implementării Acordului de asociere cu UE și a reformelor aferente apropierii de Uniunea Europeană. De asemenea, Consilierul Prezidențial pentru politică externă a subliniat importanța continuării Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova și a proiectelor de cooperare derulate cu România, inclusiv și mai ales a proiectelor strategice de interconectare.

Totodată, consilierul prezidențial Bogdan Aurescu a subliniat necesitatea continuării poziției Republicii Moldova în privința reglementării dosarului transnistrean, cu respectarea integrității teritoriale a Republicii Moldova în granițele sale internațional recunoscute și cu respectarea vectorului său pro-european, precum și importanța consolidării comunității de limbă, cultură și istorie care stă la baza relației speciale cu Republica Moldova.

Citiți și Klaus Iohannis, scrisoare către Jean-Claude Juncker și Donald Tusk. Șeful statului face un apel urgent și cere sprijinul UE pentru a pune capăt situației din Republica Moldova

Toți interlocutorii au mulțumit țării noastre și președintelui Klaus Iohannis pentru poziția României privind situația politică din Republica Moldova, din data de 11 iunie, precum și pentru scrisoarea adresată de președintele României instituțiilor europene pe data de 12 iunie.

În cadrul discuției cu președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, acesta a exprimat dorința susținerii și continuării Parteneriatului Strategic bilateral cu România, care este principalul partener comercial al Republicii Moldova, și a parcursului european al Republicii Moldova, inclusiv a aplicării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. De asemenea, a subliniat necesitatea finalizării cât mai rapide a proiectelor de interconectare energetică cu România.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

Ministrul de Externe Nicu Popescu: R. Moldova a făcut următorul pas important în direcția aderării la Uniunea Europeană

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova

Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, transmite că țara sa a făcut „următorul pas important în direcția aderării la Uniunea Europeană”.

A fost adoptat în cadrul Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană (CNIE) Planul de implementare a celor 9 recomandări propuse de Comisia Europeană.

Documentul conține acțiuni, termeni și instituții responsabile de punere în aplicare a măsurilor prioritare, precum: reforma justiției și combaterea corupției; remedierea deficiențelor în legislația electorală; de-oligarhizarea, consolidarea luptei împotriva crimei organizate și recuperarea activelor; consolidarea capacității administrației publice și gestionarea finanțelor publice; implicarea societății civile în procesele decizionale și onsolidarea protecției drepturilor omului și combaterea violenței de gen.

„Acest Plan aprobat la CNIE, a fost consultat de MAEIE, împreună cu echipa de la Guvern și instituțiile naționale cu reprezentanții societății civile și Comisia Europeană. Suntem determinați, prin muncă și implementarea reformelor solicitate de cetățeni, să transformăm țara noastră după modelul european”, a transmis oficialul Guvernului. 

Șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

Citiți și DOCUMENT Textul care consfințește perspectiva europeană a Ucrainei, R. Moldova și Georgiei: Viitorul acestor țări și al cetățenilor lor este în cadrul UE

“Consiliul European recunoaște perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei. Viitorul acestor țări și al cetățenilor lor se află în cadrul Uniunii Europene. Consiliul European a decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova”, se arată în concluziile adoptate de Klaus Iohannis, Emmanuel Macron, Olaf Scholz, Mario Draghi și ceilalți lideri europeni.

În documentul adoptat, liderii invită Comisia Europeană să raporteze Consiliului cu privire la îndeplinirea condițiilor specificate în avizele Comisiei cu privire la cererile de aderare respective, ca parte a pachetului său obișnuit de extindere. De asemenea, se precizează că “Consiliul va decide cu privire la măsurile ulterioare după ce toate aceste condiții vor fi îndeplinite pe deplin”.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

Published

on

© Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova/ Facebook

Republica Moldova ia în calcul reducerea dependenței de gaze rusești în eventualitatea în care compania Gazprom ar scădea livrările de gaze, a anunțat marți vicepreședintele moldovean Andrei Spînu, ministrul  ministru al infrastructurii şi al dezvoltării regionale, citat de media de la Chişinău şi DPA, potrivit Agerpres.

”La iarnă toți cetățenii vor rămâne conectați la gaz, electricitate și căldură. Însă, trebuie să conștientizăm că va trebui să economisim, să identificăm combustibil alternativ de încălzire, să avem gospodăriile asigurate cu lemne, cărbune și să oferim compensații celor care au nevoie”, a subliniat oficialul de la Chișinău într-o conferință de presă.

Autoritățile sunt de părere că există suficiente rezerve financiare pentru a face față unor situații extreme. De asemenea, există şi surse alternative de procurare a gazelor naturale. Între timp, guvernul îşi propune o reducere voluntară de minim 15% din consumul de gaze în Republica Moldova.

”Trebuie să învăţăm cum să economisim. Credem că Republica Moldova poate economisi 15% din consumul său de gaze, la fel ca ţările Uniunii Europene”, a spus Spînu, adăugând că guvernul de la Chişinău se pregăteşte pentru diverse scenarii, inclusiv oprirea completă a furnizării de gaze de către Gazprom.

Potrivit vicepremierului Andrei Spînu, o bună alternativă pentru gazele naturale o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România. Estimările arată că Republica Moldova ar avea nevoie de 216.000 de tone de păcură pentru perioada octombrie 2022-aprilie 2023, transmite Radio Chişinău.

Autorităţile de la Chişinău iau în calcul trei scenarii în cazul unor limitări sau sistării complete a livrărilor de gaze naturale de către Gazprom: în proporţie de 35%, 50% sau sistarea integrală a gazelor naturale din Rusia.

Cu prilejul unei vizite în România, pe care a efectuat-o săptămâna trecută la invitația președintelui Klaus Iohannis, președinta Maia Sandu a subliniat că Republica Moldova are ”nevoie de soluții pentru securitatea energetică”, motiv pentru care dorește să cumpere ”gaze din România și este important ca acest lucru să fie posibil cât mai curând”.

”Situația ne cere să acționăm cu urgență maximă și să căutăm soluții alternative pentru a păstra stabilitatea țării și a trece cu bine de iarnă. Moldova are nevoie de soluții pentru securitatea energetică acum! Vrem să cumpărăm gaze din România și este important ca acest lucru să fie posibil cât de curând. Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă și pentru a menține stabilitatea socială în țară. Suntem o țară mică, vulnerabilizată de război, iar cetățenii noștri plătesc cel mai mare preț raportat la venit pentru energie din toată Europa. Pentru gaz plătim deja un preț dublu față de cel pe care îl plătesc consumatorii din România. Republica Moldova, la fel ca toată Uniunea Europeană, depune eforturi pentru a reduce consumul de energie, inclusiv de gaze naturale, și caută soluții de substituire pentru această iarnă a gazelor cu păcură, lemne sau cărbune”, a atras atenția Sandu.

 

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Republica Moldova primește 50 milioane de euro asistență macrofinanciară de la UE

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană, în numele UE, a acordat, luni, 1 august, Republicii Moldova asistență macrofinanciară (AMF) în valoare de 50 milioane de euro, din care 35 milioane de euro sub formă de împrumuturi pe termen lung în condiții concesionale și 15 milioane de euro sub formă de granturi, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Aceasta este prima plată efectuată în cadrul noii AMF pentru Republica Moldova, care a intrat în vigoare la 18 iulie 2022 și este disponibilă timp de doi ani și jumătate. AMF face parte dintr-un sprijin mai amplu al UE și al donatorilor internaționali pentru Moldova, pentru a o ajuta să facă față multiplelor crize, în cadrul Platformei interministeriale de sprijin pentru Moldova, inițiată la 5 aprilie 2022 la Berlin.

Războiul de agresiune nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei a avut un impact semnificativ asupra economiei moldovenești, adăugându-se la provocările și dezechilibrele preexistente considerabile. Pandemia a provocat o recesiune abruptă în Moldova în 2020, în timp ce criza gazelor care a început în toamna anului trecut a exercitat presiuni bugetare suplimentare. În ciuda faptului că se numără printre cele mai sărace țări din Europa, Moldova a primit cel mai mare număr de persoane pe cap de locuitor care au fugit din Ucraina. Agresiunea în curs de desfășurare a cauzat, de asemenea, întreruperi semnificative ale schimburilor comerciale, ceea ce a afectat poziția externă a Moldovei, în timp ce inflația în creștere subminează și mai mult perspectivele economice deja vulnerabile.

Prin urmare, AMF ar trebui să ajute Republica Moldova să facă față nevoilor sale urgente de finanțare și să sprijine stabilitatea macroeconomică generală. De asemenea, aceasta va consolida în continuare punerea în aplicare a reformelor în mai multe domenii prioritare. Moldova a depus eforturi lăudabile pentru a îndeplini toate cele trei condiții pentru plata primei tranșe din AMF. Acestea au inclus acțiuni legate de lupta împotriva corupției și a statului de drept, de guvernanța sectorului financiar și de reformele din sectorul energetic pentru a spori reziliența energetică a țării.

De asemenea, Moldova continuă să îndeplinească condițiile prealabile în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, mecanismele democratice eficiente și statul de drept, precum și să aibă un bilanț pozitiv în ceea ce privește punerea în aplicare a programului în curs al FMI.

Comisia va continua să colaboreze îndeaproape cu Moldova pentru a asigura continuarea punerii în aplicare a programului AMF.

Ca răspuns la agresiunea în curs de desfășurare împotriva Ucrainei, UE a sprijinit Republica Moldova prin diferite forme de asistență, inclusiv prin AMF, precum și prin i) un sprijin bugetar suplimentar planificat de 75 de milioane de euro în cadrul contractului privind consolidarea statului și reziliența; ii) 8 milioane de euro sub formă de asistență umanitară pentru a sprijini traversarea sigură a frontierelor și pentru a asigura condiții de viață de bază pentru refugiații care se află în prezent în Republica Moldova; iii) 15 milioane de euro pentru a sprijini procesarea demnă și eficientă a refugiaților, precum și tranzitul și repatrierea în condiții de siguranță a resortisanților țărilor terțe; iv) 15 milioane de euro pentru a sprijini Misiunea UE de asistență la frontieră (EUBAM).

De asemenea, Conferința ministerială care a avut loc la Berlin la 5 aprilie 2022 a marcat lansarea Platformei de Sprijin pentru Moldova (MSP) – un instrument interguvernamental menit să ajute această țară să depășească provocările considerabile care decurg din invazia rusă în curs de desfășurare în Ucraina vecină. În urma evenimentului, s-au strâns donații de 695 milioane de euro.

Ulterior, o conferință de monitorizare privind continuarea sprijinului acordat Moldovei a fost organizată la București la 15 iulie, evenimentul generând finanțări de până la 600 milioane de euro pentru aceasta țară.

Până în prezent, donatorii internaționali și bilaterali au promis aproximativ 1,3 miliarde de euro ca asistență suplimentară pentru Moldova în cadrul a șase domenii prioritare.

Continue Reading

Facebook

NATO35 mins ago

Șeful Pentagonului anunță, în vizita sa în Letonia, că vor fi mai multe forțe americane în statele NATO ale Flancului Estic

NATO2 hours ago

Jens Stoltenberg: NATO este un vechi partener apropiat al Serbiei

U.E.2 hours ago

UE rămâne neclintită în disputa cu Polonia privind fondurile din PNRR: Trebuie să respecte statul de drept pentru a putea primi acești bani

INTERNAȚIONAL3 hours ago

ONU: După semnarea acordului internațional de la Istanbul, primele exporturi de grâu din Ucraina sunt așteptate săptămâna viitoare

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Sancțiuni europene împotriva Rusiei: Embargoul UE asupra cărbunelui rusesc a intrat oficial în vigoare

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.20 hours ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA20 hours ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA21 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.22 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA21 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL7 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending