Connect with us

INTERNAȚIONAL

Președintele Lituaniei Gitanas Nauseda nu va participa la Forumul liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului din Israel. Acesta ”a cerut ca preşedintele Parlamentului să reprezinte Lituania”

Published

on

© Gitanas Nausėda/ Twitter

Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a declinat marţi invitaţia adresată de Israel de a participa la ceremoniile prilejuite de împlinirea a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz-Birkenau, informează AFP, citat de Agerpres.

42 de lideri mondiali, printre care și președintele României, Klaus Iohannis, participă la cea de-a cincea ediţie a Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului şi împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau.

Preşedintele lituanian a urmat exemplul omologului său polonez, Andrzej Duda, care a renunţat să se deplaseze joi la Yad Vashem, Memorialul de la Ierusalim al Victimelor Holocaustului, protestând împotriva luărilor de poziţie ale Rusiei cu privire la cel de-al Doilea Război Mondial.

Varşovia se teme că, cu prilejul acestor ceremonii, preşedintele rus Vladimir Putin va acuza din nou Polonia de antisemitism şi îşi va promova ”politica istorică” de a elogia Uniunea Sovietică, trecând sub tăcere pactul încheiat de aceasta cu Germania nazistă în 1939.

Gitanas Nauseda ”a cerut ca preşedintele parlamentului să reprezinte Lituania la Ierusalim”, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al şefului statului, Antanas Bubnelis, refuzând să dea detalii despre motivele acestei anulări de ultim moment.

În schimb, Gitanas Nauseda va merge pe 27 ianuarie la ceremoniile ce vor marca 75 de ani de la eliberarea fostului lagăr de exterminare nazist de la Auschwitz, situat în sudul Poloniei, a indicat Bubnelis.

Lituania s-a alăturat Poloniei în a condamna minimalizarea de către preşedintelui rus a semnificaţiei pactului secret germano-sovietic (cunoscut şi ca Pactul Ribbentrop-Molotov) prin care cele două puteri îşi împărţeau Europa de Est la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial.

În luna decembrie a anului trecut, Putin şi alţi înalţi reprezentanţi ai puterii ruse au acuzat Polonia că a încheiat o ”înțelegere” cu Adolf Hitler și că a acționat în mod ”antisemit” în zorii celui de-Al Doilea Război Mondial.

Aceste declarații au atras criticile prim-ministrului polonez, Mateusz Morawiecki acuzându-l pe președintele Rusiei că a “mințit” în mod deliberat despre Polonia “în numeroase ocazii”, făcând referile la comentariile liderului de la Kremlin privitoare la implicarea Poloniei în izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial.

Și ambasadoarea SUA la Varșovia, Georgette Mosbacher, a răspuns declarațiilor Moscovei.

“Dragă preşedinte Putin, Hitler şi Stalin au conspirat pentru a începe Al Doilea Război Mondial. Acestea sunt faptele. Polonia a fost o victimă a acestui conflict îngrozitor”, a scris ambasadoarea.

Uniunea Europeană, prin vocea comisarului european pentru valori și transparență a anunțat la 16 ianuarie că nu va tolera distorsionarea faptelor istorice.

”Toată lumea are dreptul la opinia proprie, dar nu la fapte proprii. Rolul Comisiei este să vorbească despre fapte. Comisia Europeană respinge în totalitate orice afirmaţii false care încearcă să distorsioneze istoria celui de-al Doilea Război Mondial sau că descrie victime, cum este Polonia, drept agresori”, a declarat Vera Jourova în Parlamentul European, reunit la Strasbourg în prima sesiune plenară a acestui an.

Parlamentul European a adoptat la 19 septembrie 2019 o rezoluție prin care a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939, subliniind astfel ”importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei”.

Aceștia au reamintit că ”integrarea europeană a fost, de la început, un răspuns la suferința provocată de două războaie mondiale și a fost construită ca model de pace și reconciliere bazat pe valorile comune ale tuturor statelor membre. Prin urmare, Uniunea Europeană este în mod special responsabilă pentru protejarea democrației, respectarea drepturilor omului și statul de drept”.

Revoluția adoptată de Parlamentul European mai ”subliniază că cel de-Al Doilea Război Mondial cel mai devastator război din istoria Europei, a izbucnit ca urmare imediată a cunoscutului Tratat de neagresiune nazisto-sovietic din 23 august 1939, cunoscut și sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, și a protocoalelor sale secrete, prin care două regimuri totalitare care doreau să cucerească lumea au împărțit Europa în două zone de influență”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Estul Mediteranei: De la ONU, Grecia și Turcia fac apel reciproc “să dea o şansă diplomaţiei” și la “un dialog sincer bazat pe dreptul internaţional”

Published

on

© United Nations

Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a făcut apel vineri, la ONU, la preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan “să dea o şansă diplomaţiei” într-un moment în care cele două ţări par să fi ales calea diminuării tensiunilor în criza din Mediterana de Est și după ce în propriul său discurs de la ONU de marţi, preşedintele Erdogan a făcut şi el apel la Grecia la “un dialog sincer bazat pe dreptul internaţional” pentru a rezolva acest conflict.

Acuzând că deschiderea Atenei s-a lovit de “escaladarea, dezinformarea şi agresiunea Ankarei”, el a spus că rămâne “optimist”. “Toată lumea înţelege că această escaladare permanentă a tensiunilor nu poate dura”, a afirmat el într-o înregistrare video difuzată în cadrul Adunării generale a ONU, conform Agerpres.

“Eu refuz să cred că parteneriatul între vecini apropiaţi nu este posibil”, a adăugat el.

“Atunci să ne întâlnim, să vorbim şi să încercăm să găsim o soluţie acceptabilă pentru toţi. Să dăm o şansă diplomaţiei”, a spus liderul guvernului grec, adresându-i-se preşedintelui turc.

Ankara şi Atena au anunţat marţi reluarea negocierilor bilaterale după săptămâni de tensiuni în Mediterana de Est, unde cele două ţări îşi dispută zone care ar putea fi bogate în gaze naturale, ca urmare a eforturilor de mediere ale Angelei Merkel și ale președinției Germaniei la Consiliul UE. De asemenea, o implicare în acestă anunț a avut și  secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a purtat mai multe convorbiri telefonice cu liderii celor două țări aliate.

Mai mult, șeful diplomației americane Mike Pompeo va efectua săptămâna viitoare a doua sa vizită în Grecia în mai puțin de un an. Mike Pompeo va merge la Salonic, în nordul ţării, şi pe Insula Creta, unde se va întâlni cu premierul elen Kyriakos Mitsotakis. Cu acest prilej, secretarul de stat al SUA va reaminti “angajamentul” celor două ţări de “a promova securitatea, pacea şi prosperitatea în Mediterana de Est” şi “va sărbători cea mai puternică relaţie greco-americană din ultimele decenii”, a făcut cunoscut Departamentul de Stat.

Descoperirea în ultimii ani a unor importante zăcăminte de gaz în estul Mării Mediterane a sporit apetitul ţărilor riverane şi a suscitat tensiuni între Ankara şi Atena, care îşi dispută unele zone maritime. Mai mult, Greciei i se alătură și Ciprul, Nicosia şi Atena acuzuând Ankara că le-a încălcat suveranitatea teritorială şi pe cea a UE, efectuând prospecţiuni considerate ilegale întrucât au avut loc în apele lor.

În ultima perioadă, Ankara şi Atena şi-au înmulţit demonstraţiile de forţă în această regiune, amplificând tensiunile, şi numeroase incidente au mărit îngrijorarea privind posibilitatea soluţionării crizei.

De altfel, președintele Recep Tayyip Erdogan a anunțat că Turcia a descoperit cele mari depozite de gaze naturale din istoria sa în Marea Neagră, în apropiere de cel mai mare zăcământ al României, și a spus că Ankara ”nu va face nicio concesie” în conflictul privind resursele de gaze naturale din Mediterana de Est și că “va lua ceea ce îi revine de drept în Marea Neagră, Marea Egee şi Marea Mediterană”. De asemenea, președintele turc a amenințat Grecia cu lovituri militare asupra navelor sale din Mediterană, în timp ce prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a solicitat sprijinul Franței, iar Parisul a trimis în zonă mai multe avioane de luptă pentru detensionarea situației.

Grecia și Turcia, care își dispută ape teritoriale în estul Mării Meditarane, sunt state membre ale NATO din anul 1952.

O soluție a devenit și din partea României, care a propus să fie instituit un moratoriu asupra explorărilor în zonele maritime aflate în dispută până la realizarea delimitărilor maritime în discuție, fie prin negocieri, fie prin recurgerea la o instanță internațională, cum este Curtea Internațională de Justiție.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

România condamnă ferm atacul terorist de lângă Charlie Hebdo: Suntem deplin solidari cu Franța și uniți în lupta împotriva terorii

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

România condamnă cu fermitate atacul cu armă albă care a avut loc vineri la Paris, în proximitatea fostului sediu al publicației satirice Charlie Hebdo, a afirmat sâmbătă dimineață ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, într-o serie de postări în limbile engleză și franceză pe contul său de Twitter.

Condamn cu fermitate atacul cu armă albă din apropierea fostului sediu Charlie Hebdo. Gândurile mele se îndreaptă către victime și le urez o recuperare grabnică. România este deplin solidară cu Franța. Suntem cu toții uniți în lupta împotriva terorii“, a scris Aurescu.

Atacul cu armă albă de la Paris soldat vineri cu doi răniţi constituie “în mod clar un act de terorism islamist”, a declarat ministrul de interne Gerald Darmanin.

La Paris este în desfăşurare procesul unui număr de 14 persoane pentru complicitate cu autorii atacurilor din ianuarie 2015 din capitala franceză. La 7 ianuarie 2015, mai mulţi jihadişti au pătruns în redacţia Charlie Hebdo, ucigând 12 persoane. În total, 17 oameni au fost ucişi de trei atacatori pe parcursul a trei zile de teroare pe străzile pariziene.

Recenta publicare a caricaturilor cu profetul Mohamed au fost percepute drept o ofensă în multe părţi ale lumii musulmane şi a fost urmată de ameninţări cu răzbunarea.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Klaus Iohannis a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru 6 octombrie

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în data de 6 octombrie, începând cu ora 13:00, “pentru a analiza problematici care privesc apărarea țării și securitatea națională”, arată un comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro.

“Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a decis să convoace Consiliul Suprem de Apărare a Țării, în data de 6 octombrie a.c., începând cu ora 13:00, pentru a analiza problematici care privesc apărarea țării și securitatea națională”, potrivit sursei citate.

Ultima reuniune CSAT a avut loc la finalul lunii mai, când membrii Consiliului au analizatat noua Strategie Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, au aprobat Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în perspectivă și au decis reducerea numărul de efective militare române care vor participa, în anul 2021, la misiunile și operațiile în teatrele militare globale.

Ședințele Consiliului Suprem de Apărare a Țării sunt conduse de președintele Klaus Iohannis, care ocupă și funcția de președinte al CSAT, iar componența CSAT îi cuprinde pe prim-ministrul Ludovic Orban, vicepreședintele CSAT, ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, ministrul afacerilor interne, Ion Marcel Vela, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, ministrul justiției, Cătălin Predoiu, ministrul economiei, Virgil Popescu, ministrul finanțelor, Florin Cîțu, directorul SRI, Eduard Hellvig, directorul SIE, Gabriel Vlase, șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, consilierul prezidențial pentru securitate națională, Ion Oprișor, și secretarul CSAT, generalul Mihai Șomordolea.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL35 mins ago

Estul Mediteranei: De la ONU, Grecia și Turcia fac apel reciproc “să dea o şansă diplomaţiei” și la “un dialog sincer bazat pe dreptul internaţional”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

România condamnă ferm atacul terorist de lângă Charlie Hebdo: Suntem deplin solidari cu Franța și uniți în lupta împotriva terorii

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Ursula von der Leyen susține suspendarea fondurilor europene pentru țările UE ce nu respectă drepturile persoanelor LGBTI

CONSILIUL EUROPEAN18 hours ago

Mesajul Uniunii Europene la cea de-a 75-a Adunare Generală a ONU: Vom continua să fim o forță motrice a multilateralismului 

CONSILIUL UE18 hours ago

Consiliul UE aprobă României un sprijin financiar de 4,1 miliarde de euro, sub formă de împrumuturi din partea Uniunii Europene

CONSILIUL EUROPEAN19 hours ago

Atac la Paris, lângă Charlie Hebdo: Președintele Consiliului European își exprimă “deplina solidaritate cu poporul francez”

ROMÂNIA19 hours ago

MApN: România donează echipamente medicale militarilor ucraineni în lupta împotriva COVID-19

Dan Motreanu19 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Viitorul producției alimentare în UE depinde de implicarea tinerilor fermieri

POLITICĂ20 hours ago

Președintele Klaus Iohannis a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru 6 octombrie

U.E.20 hours ago

Eurostat: Elevii români din ciclul secundar de învățământ, pe primul loc în UE la numărul de limbi străine studiate

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA1 week ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.2 weeks ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending