Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi pe europarlamentarul și consilierul său onorific Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru, cu obiectivul de a pune capăt crizei politice declanșate luna trecută când Parlamentul a demis guvernul condus de Ilie Bolojan printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD și de AUR.
Într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan a anunțat desemnarea lui Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru, argumentând că actualul context politic impune un șef al Guvernului independent de partidele parlamentare, capabil să construiască majorități și consens în jurul obiectivelor strategice ale țării.
„Îl desemnez pe domnul Eugen Tomac pentru a forma Guvernul din poziția de Prim-ministru. E un moment important și, de aceea, e important să spun câteva lucruri, înainte de a vorbi de ce vom face și despre domnul Tomac, de unde am pornit și unde suntem azi”, a declarat șeful statului.
Președintele a făcut referire la alegerile din mai 2025, despre care a spus că au fost marcate de două temeri majore ale electoratului. Potrivit acestuia, românii „au votat mai mult negativ decât pozitiv”, fiind preocupați atât de menținerea orientării occidentale a țării, cât și de riscurile economice.
„Prima temere, că direcția pro-occidentală a României poate să fie pusă în discuție. Și a doua temere, economică, o temere de destabilizare financiară, scădere de rating, retragere de bani din România, creștere de rate, inflație pe scurt, o cădere bruscă a economiei României, care să poată să-și revină doar într-un interval de câțiva ani”, a afirmat Nicușor Dan.
El a amintit că, în iunie 2025, patru partide și reprezentanții minorităților naționale au constituit o coaliție de guvernare pentru a răspunde mesajului transmis de alegători și pentru a apăra interesul național.
„În iunie 2025, înțelegând mesajul românilor și interesul național care decurgea din asta, patru partide și minoritățile naționale au format o coaliție și și-au asumat împreună guvernarea”, a spus președintele.
Potrivit acestuia, la un an de la formarea coaliției, România se află într-o situație mai bună atât din perspectiva imaginii externe, cât și a stabilității economice.
„La un an după acest moment, pe cele două chestiuni pe care le-am menționat, imaginea externă a României și încrederea partenerilor în România sunt mult mai bune decât în urmă cu un an, iar situația financiară a României este mai bună decât în urmă cu un an”, a declarat șeful statului.
Nicușor Dan a susținut însă că relațiile dintre partidele coaliției s-au deteriorat în această perioadă, iar disputele politice au ajuns să afecteze funcționarea alianței.
„Numai că, în timpul acestui proces, au apărut tensiuni între partidele din Coaliție, tensiuni care s-au amplificat, și am ajuns, din păcate, ca, pentru mulți politicieni, să prevaleze interesul de partid interesului național pe care cu toții ni l-am asumat în urmă cu un an”, a afirmat el.
Președintele a apreciat că atenția publică s-a mutat de la politicile de guvernare către conflictele dintre formațiunile politice.
„S-a ajuns să pară – subliniez, să pară – că o parte din societatea românească este mai interesată de cum se termină aceste răfuieli politice decât care sunt politicile României ca stat. Și s-a ajuns inclusiv la punctul în care pare normal ca exact forțele politice împotriva cărora românii s-au mobilizat în urmă cu un an să fie invitate să facă parte din actul de guvernare”, a spus Nicușor Dan.
El a adăugat că o asemenea evoluție „este irațională și contravine acelui interes național pe care românii l-au definit în număr așa de mare în mai 2025”.
Șeful statului a afirmat că, deși dezbaterea privind responsabilitatea pentru dificultățile din coaliție este legitimă și va continua, prioritatea trebuie să fie găsirea unor soluții pentru viitor.
„Cine e de vină că această coaliție a funcționat așa cum a funcționat? E foarte bine că am avut această dezbatere amplă în societate, pentru că asta e democrația, oamenii evaluează, dezbat și își fac o opinie, o percepție despre ce au făcut partidele care le-au cerut sau cărora le-au dat votul. Și desigur că această dezbatere va continua. Însă eu cred că, în momentul acesta, e important să vedem viitorul mai mult decât ce s-a întâmplat până acum”, a declarat președintele.
În acest context, Nicușor Dan a susținut că desemnarea unui premier independent reprezintă singura variantă viabilă pentru asigurarea stabilității și continuarea reformelor.
„Și, pentru că partidele nu se înțeleg între ele, singura soluție posibilă este un Prim-ministru care să fie independent de partidele din Parlament, care să reușească prin discuții individuale cu fiecare dintre aceste partide să ducă România în direcția în care o doresc românii. Asta înseamnă direcție pro-occidentală, asta înseamnă păstrarea stabilității financiare, și aici avem finalizarea cât mai bună a PNRR-ului până la sfârșit de august și definirea bugetului pe 2027. Românii își doresc reforma instituțiilor statului, românii își doresc digitalizare și, evident, româniști doresc limitarea corupției”, a spus el.
Președintele a explicat că alegerea lui Eugen Tomac s-a bazat atât pe experiența sa politică, cât și pe capacitatea de dialog cu toate formațiunile parlamentare.
„Și am ales, ca propunere de Prim-ministru, o persoană independentă de partidele din Parlament, dar o persoană care are experiența politică de a discuta cu fiecare din partidele din Parlament, pentru că e nevoie de consens de la multe partide pe multe probleme, și, pentru asta, e nevoie de experiență politică”, a declarat Nicușor Dan.
În final, șeful statului a transmis un apel la responsabilitate adresat formațiunilor politice și și-a exprimat încrederea că Eugen Tomac poate îndeplini mandatul de premier.
„E un act de responsabilitate din partea mea și aștept aceeași responsabilitate de la partidele politice, iar Eugen Tomac are și independența, are și experiența, și are și valorile care îl definesc pentru poziția de Prim-ministru”, a conchis președintele.
Cine este Eugen Tomac?
Născut în 1981 în raionul Ismail al regiunii Odesa din Ucraina, Tomac este un politician român, europarlamentar și lider al Partidul Mișcarea Populară, fiind cunoscut în special pentru activitatea sa în domeniul relațiilor cu românii din afara granițelor și pentru promovarea cauzei reunificării României cu Republica Moldova.
Originar din sudul Basarabiei istorice, a venit în România la vârsta de 17 ani printr-un program de burse destinat românilor din comunitățile istorice. A absolvit Facultatea de Istorie a Universitatea din București, unde și-a continuat studiile de masterat cu lucrări dedicate Basarabiei și politicilor de deznaționalizare din fosta URSS.
În perioada 2006–2012 a activat în administrația publică centrală, mai întâi în cadrul Administrația Prezidențială a României, iar ulterior ca secretar de stat responsabil pentru românii de pretutindeni. În această calitate a susținut simplificarea procedurilor de redobândire a cetățeniei române pentru cetățenii Republicii Moldova și dezvoltarea proiectelor educaționale și culturale dedicate comunităților românești din afara țării.
A intrat în Parlamentul României în 2012, fiind ales deputat în circumscripția Diaspora pe listele Partidul Democrat Liberal. Ulterior, a participat la fondarea Partidului Mișcarea Populară alături de fostul președinte Traian Băsescu. A fost reales deputat în 2016 din partea Partidului Mișcarea Populară și a condus Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.
După constituirea PMP, a devenit una dintre figurile centrale ale formațiunii apropiate de Băsescu. A ocupat de mai multe ori funcția de președinte al partidului, fiind ales pentru prima dată în 2013, apoi în 2015 și 2018, când l-a succedat pe Băsescu la conducerea formațiunii. După eșecul PMP de a intra în Parlament la alegerile din 2020 și-a prezentat demisia, revenind ulterior la conducerea partidului și fiind reales președinte în 2022 și 2023.
Din iulie 2019 este membru al Parlamentul European, fiind reales pentru un nou mandat în 2024. Activitatea sa europeană s-a concentrat pe drepturile românilor din diaspora, extinderea Uniunii Europene către Republica Moldova și consolidarea relațiilor dintre UE și statele din Parteneriatul Estic. Totodată, s-a remarcat prin campania “Semnează pentru Schengen”, în urma căreia a depus o petiție prin care a solicitat Parlamentului European să intervină în procesul deschis la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru acceptarea României în spațiul Schengen. În 2024, s-a implicat în rezoluția coordonată de europarlamentarul Traian Băsescu prin care Parlamentul European a solicitat Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia.
Din octombrie 2025, Tomac este și consilier onorific al președintelui Nicușor Dan pentru relația cu românii de pretutindeni.
