Connect with us

U.E.

Previziuni Stratfor pentru Europa și România: Schimbări politice la București şi Varșovia, fără afectarea politicii externe

Published

on

EuropeanParliamentFlagsPrincipala temă în Europa pentru ultimul trimestru al anului este una recurentă: fragmentarea. În următoarele trei luni, europenii vor fi martorii fragmentării politice şi chiar teritoriale, scrie Stratfor într-o analiză privind previziunile pentru sfârşitul de an, specificând că România se va confrunta cu disensiuni politice interne care însă nu vor afecta linia externă pe care o urmează ţara, adică apropierea de NATO şi SUA.

Potrivit Adevărul, care citează agenția de intelligence americană, în ultimele luni ale anului, Uniunea Europeană se va confrunta cu trei probleme principale: criza refugiaţilor, dezvoltarea politică din Spania şi cea din Grecia.   

Schimbări politice în România şi Polonia, fără a afecta politica externă

Ultimele trei luni ale anului vor fi foarte importante pentru cele mai mari ţări din Europa centrală şi de est: Polonia şi România.  

Polonia va avea alegeri generale în octombrie, care ar putea conduce la înfrângerea guvernului actual. Dacă opoziţia naţionalistă va prelua puterea, va încerca să răstoarne unele dintre politicile implementate de administraţia anterioară. Ar putea, de exemplu, să anunţe taxe mai mari pentru sectorul bancar şi să scadă vârsta pensionării. Însă schimbările pe plan intern nu vor afecta substanţial politica externă a Poloniei care va continua să se bazeze pe statutul de membru NATO şi UE şi să aibă o atitudine dură privind Rusia.  

România se va confrunta şi ea cu tensiuni politice. Prim-ministrul Victor Ponta se va afla sub presiune din partea opoziţiei pentru a demisiona şi se va zbate pentru a găsi susţinere în partidul său.   

La fel ca în Polonia, fricţiunile politice din România nu vor afecta priorităţile externe ale ţării, care implică menţinerea legăturilor strânse cu Statele Unite ale Americii şi cu NATO. În timp ce dezvoltările politice pot împiedica România şi Polonia să facă vreun progres substanţial în relaţiile bilaterale, Varşovia şi Bucureşti vor rămâne interesate de dezvoltarea unor relaţii mai apropiate.  

Criza imigranţilor, o problemă continuă pentru Europa

Sosirea azilanţilor va rămâne problematică pentru Europa în timpul ultimelor trei luni ale anului, dar măsurile luate de a intensifica controlul teritorial şi maritim, dar şi vremea mai rece, va reduce temporar fluxul de migranţi.   

Eforturile europene de a împiedica migranţii să ajungă pe teritoriul UE vor avea un succes limitat. Banii daţi în Orientul Mijlociu şi în Africa nu vor fi de-ajuns să păstreze migranţii în ţări ca Turcia sau Liban, unde azilanţii se lovesc de lege atunci când vor să-şi găsească de muncă.  

Angela Merkel va fi forţată să caute o cale de mijloc

Germania va fi încorsetată de factorii domestici. Presiunile din partea conservatorilor din Guvernul o vor forţa pe Angela Merkel să caute încontinuu susţinere. Acesta este cazul, de exemplu, cu imigranţii. Pe de-o parte, Germania va introduce reforme pentru ca refugiaţii să poată intra în câmpul muncii mai repede. Pe de alta, în ţară se vor aspri politicile obţinerii de azil, pentru a încetini ritmul sosirii refugiaţilor.  

Presiunea conservatorilor se va simţi şi în gestionarea crizei greceşti. Germania va oferi Greciei destul timp pentru a veni cu un plan de guvernare, totuşi Berlinul va insista ca Atena să-şi respecte obligaţiile.

Poziţia lui Merkel nu este ameninţată, însă dizidenţii din cadrul partidului ei vor rămâne pe poziţii, forţând cancelarul să caute o cale de mijloc, continuă Stratfor.  

Criza din Grecia

Din cauza alegerilor generale din septembrie, Atena a amânat aprobarea multor reforme, inclusiv în ceea ce priveşte pachetul de ajutor. Drept rezultat, creditorii probabil îşi vor întârzia  analizarea reformelor şi vor accepta întârzieri ale plăţilor, programate original la mijlocul lunii octombrie.   Însă, câteva guverne din nordul Europei, inclusiv cel al Germaniei, al Olandei şi al Finlandei, au investit un capital politic semnificativ în aprobarea programului de ajutor pentru Grecia şi au promis parlamentarilor conservatori de acasă că vor menţine o presiune constantă pe Atena. Acest lucru înseamnă că vor avea puţină răbdare cu Grecia, dar există presiuni pentru recuperare până la finalul anului.  

Procesul de secesiune din Spania va fi întârziat

În Spania, efectele politice ale crizei economice cu care se confruntă ţara vor fi resimţite complet în timp ce sentimentele secesioniste continuă să creeze probleme între Madrid şi Catalonia. Forţele pro-intependenţă din Catalonia îşi vor petrece primele săptămâni din ultimul trimestru al anului încercând să formeze un guvern, deoarece coaliţia „Împreună pentru Da“, care a câştigat alegerile regionale din 27 septembrie, are nevoie de susţinerea micului partid de stânga CUP pentru a numi următorul preşedinte catalan.  

Într-un fel, fricţiunile dintre partidele pro-independenţă vor întârzia procesul de secesiune, iar următorul guvern catalan se va mişca cu mai multă precauţie. Aceleaşi fricţiuni vor împiedica regiunea să facă vreo mişcare drastică. Guvernul de la Madrid se va adresa Curţii Constituţionale pentru a bloca orice măsură consideră că încalcă Constituţia spaniolă.  

Agresiunea rusă creează gânduri de NATO pentru Suedia şi Finlanda

Cel de-al patrulea trimestru va presupune şi o dezbatere din ce în ce mai mare în Suedia şi în Finlanda privind problema aderarea la NATO. Ameninţarea rusă a forţat liderii celor două ţări să se gândească să se alăture alianţei militare, cu care au deja legături apropiate.  

În timp ce opinia publică din Suedia începe uşor-uşor să favorizeze o aderare la NATO, Stockholmul nu va acţiona fără Helsinki. Luând în considerare faptul că guvernul finlandez se concentrează pe criza economică prelungită, Helsinki va fi dispus să discute cu NATO, dar nu va face vreo mişcare concretă în timpul acestui ultim trimestru al anului.  

Italia şi Franţa vor evita sancţiunile UE

Finalul anului va fi plin de evenimente pentru Italia. Prim-ministrul Matteo Renzi va merge mai departe cu reforma instituţională şi economică, în timp ce va încerca să prevină o rebeliune în cadrul partidului său şi să ocolească Comisia Europeană.  

În Franţa, Guvernul socialist va continua să facă mişcări timide către reforma din sectorul muncii. La începutul anului 2016, Parisul va intra în negocieri cu sindicatele şi cu oamenii de afaceri pentru a simplifica regulile de muncă. La fel ca Roma, Guvernul francez va introduce tăieri de taxe pentru gospodării şi va încerca să încetinească ritmul reducerii de deficit din buget.   

Comisia Europeană va critica Italia şi Franţa, dar sancţiuni oficiale sunt puţin probabile, acesta fiind un alt exemplu al rolului din ce în ce mai politizat al Bruxelles-ului în moderarea afacerilor economice ale continentului.  

Franţa va fi activă, în special, în Orientul Mijlociu, în timp ce Parisul îşi continuă campania aeriană împotriva Statului Islamic din Siria. Palatul Elysee este îngrijorat că va fi lăsat la o parte în negocierile privind viitorul Siriei şi va încerca să ia poziţie, în linie cu Statele Unite ale Americii, ca un fel de contragreutate a prezenţei Rusiei în Siria, scrie Stratfor.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Președinția română a Consiliului UE va începe în curând negocierile cu Parlamentul privind programul InvestEU, cel mai amplu cadru financiar de investiții de până acum, pentru stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă

Published

on

UE își consolidează oferta financiară menită să sprijine investițiile și crearea de locuri de muncă în Uniune într-un mod mai eficace, anunță Consiliul într-un comunicat. 

Reprezentanții permanenți ai statelor membre la UE au aprobat poziția Consiliului cu privire la o propunere a Comisiei de a reuni într-un singur program cele 14 instrumente financiare diferite disponibile în prezent pentru sprijinirea investițiilor în UE. Acest acord nu include aspectele bugetare și nici pe cele orizontale, acestea fiind discutate în prezent în cadrul negocierilor privind următorul cadru financiar multianual (CFM) al UE pentru perioada 2021-2027. Pentru Președinția română, poziția convenită astăzi va constitui baza pentru negocierile sale cu Parlamentul European, prevăzute să înceapă cât mai curând posibil. Consiliul își continuă eforturile constructive pentru amplasarea secretariatului Comitetului pentru investiții.

,,Europa are nevoie de mai multe investiții în sprijinul creșterii economice și al creării de locuri de muncă. Programul InvestEU va juca un rol semnificativ prin contribuția sa la finanțarea proiectelor de infrastructură ambițioase și de anvergură. Trebuie să ne asigurăm că un număr cât mai mare posibil de sectoare și de regiuni din Europa pot beneficia de acest program.”, a spus Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor al României

Obiectivul InvestEU este de a încuraja participarea investitorilor publici și privați la operațiuni de finanțare și de investiții prin acordarea de garanții de la bugetul UE, pentru abordarea disfuncționalităților pieței și a situațiilor de investiții suboptime. Potrivit poziției Consiliului, această garanție a UE este împărțită pentru a acoperi următoarele cinci componente de politică:

  • infrastructura durabilă;
  • cercetarea, inovarea și digitalizarea;
  • IMM-urile;
  • investițiile și competențele sociale.

Programul InvestEU se bazează pe succesul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), care a fost lansat în iulie 2015 cu scopul de a stimula investițiile și a stimula creșterea economică și ocuparea forței de muncă în UE, într-un moment în care Europa era încă în proces de redresare în urma crizei financiare și economice.

Principalul partener va fi Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI), care a implementat și a gestionat FEIS. În plus, băncile naționale de promovare și instituțiile financiare internaționale care își desfășoară activitatea în Europa vor avea acces direct la garanția UE.

Textul Consiliului prevede, de asemenea, posibilitatea statelor membre de a canaliza o parte din fondurile alocate politicii de coeziune către Fondul InvestEU, fonduri care se adaugă astfel la provizionarea garanției UE.

În ceea ce privește mecanismele de guvernanță, Consiliul a convenit asupra unei structuri diferite pentru programul InvestEU comparativ cu FEIS. Deși reflectă în continuare rolul central și expertiza BEI, aceasta ține seama și de faptul că noul program va funcționa ca ghișeu unic pentru toate instrumentele existente și că, în afară de BEI, și alți parteneri de implementare vor avea posibilitatea de a accesa direct garanția UE.

Parlamentul European și-a adoptat poziția cu privire la InvestEU la 16 ianuarie 2019. Pe baza acestui mandat de negociere parțial, Președinția română a Consiliului va începe negocierile cu Parlamentul European cât mai curând posibil.

Continue Reading

U.E.

Dan Nica, liderul delegației PSD din PE, acuză Comisiile de specialitate LIBE și CONT, care au ultimul cuvânt în procedura de selecție a Procurorului-Șef European, de nerespectarea dreptului legitim de vot pe care îl au toți eurodeputații

Published

on

Şeful delegaţiei române în grupul europarlamentar al Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), Dan Nica (PSD), le-a cerut joi, prin e-mail, tuturor membrilor Parlamentului European să-şi exercite votul, în sesiune plenară, pentru selectarea viitorului procuror-şef european, funcţie la care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kovesi, au declarat joi, pentru Agerpres, europarlamentarii Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) şi Cătălin Ivan (independent).

În mesajul transmis, Nica invocă Regulamentul Consiliului UE de implementare a cooperării consolidate cu privire la înfiinţarea Procurorului Public European (EPPO) şi arată că procedura adoptată de coordonatorii Comisiei pentru Libertăţi civile, afaceri interne şi justiţie (LIBE) şi Comisiei de control bugetar (CONT) ale PE nu respectă dreptul natural şi legitim de a vota cu care au fost împuterniciţi membrii Parlamentului European odată ce au fost aleşi în mod direct de către cetăţenii europeni.

,,Coordonatorii nu pot exercita nici legitimitatea democratică validă, nici puterile instituţionale depline de luare a deciziilor fără ratificarea ulterioară a deciziilor lor de către comisia căreia îi aparţin. (…) Nu în ultimul rând, în toate procedurile de numire în care a fost implicat Parlamentul European până acum, conform Regulamentului de procedură aflat în vigoare (desemnarea judecătorilor şi avocaţilor generali la Curtea de Justiţie a UE, a membrilor Curţii de Conturi, a membrilor boardului executiv al Băncii Centrale Europene sau a organismelor de guvernanţă economice), a fost prevăzut fie un vot în comisia de resort, fie unul în plen. (…) ‘Ca unul dintre primele state membre care au subscris la Oficiul procurorului public european, am dori să vedem că principiile democratice pe care le susţine instituţia EPPO sunt apărate şi reprezentate şi prin procedura democratică transparentă şi corectă de numire şi examinare parlamentară a viitoarei sale conduceri. De aceea, le cerem tuturor membrilor actuali aleşi din PE să-şi exercite votul, în plen, cu privire la selectarea primului procuror al EPPO din UE”, a scris eurodeputatul social-democrat în e-mailul adresat membrilor Parlamentului European, citat de Agerpres.

Vicepreşedintele grupului Partidului Popular European (PPE) din PE Marian-Jean Marinescu şi eurodeputatul Cătălin Ivan au confirmat pentru AGERPRES că au primit e-mailul de la Dan Nica.

Marian-Jean Marinescu este de părere că ar fi dificilă organizarea unui vot în comisiile LIBE şi CONT sau în plenul PE, în condiţiile în care Parchetul European (EPPO) este o iniţiativă la care participă 22 de state membre prin procedura cooperării consolidate. Excluderea membrilor PE care provin din celelalte 6 state membre care nu vor delega procurori la EPPO ar fi greu de justificat: ,,Ce faci cu eurodeputaţii din statele membre care nu participă la iniţiativă, îi dai afară de la vot?”, a adăugat acesta.

Laura Codruţa Kovesi urmează să fie audiată pe 26 februarie într-o şedinţă comună a LIBE şi CONT. Şeful EPPO trebuie să fie desemnat, de comun acord, de către Parlamentul European şi Consiliul UE. 

Fosta șefă a DNA s-a clasat prima pe lista scurtă de trei candidați după evaluarea făcută de un comitet de specialitate independent celor 24 de dosare de candidatură inițiale. Cu toate acestea, în urma votului de ieri, din cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți la UE (COREPER), Laura Codruta Kovesi a fost devansată de candidatul francez, Jean-Francois Bohnert. Aceasta a obținut un scor de 50 de puncte, în timp ce Kovesi a obținut doar 29 de puncte, la egalitate cu candidatul german, Andres Ritter. 

Votul statelor membre participante la structura EPPO, în Consiliul UE, era programat pentru 27 februarie, dar Serviciul juridic al Consiliului Uniunii Europene a decis luni ca votul privind alegerea procurorului -șef al Parchetului European să fie organizat pe 20 februarie, devansând programul cu o săptămână. 

În orice caz, cursa pentru ocuparea funcției supreme în Parchetul European nu s-a încheiat, audierile din cadrul Comisiilor LIBE și CONT ale Parlamentului European, de săptămâna viitoare, fiind hotărâtoare. 

Pentru mai multe informații privind procedura de numire a Procurorului-Șef European, citiți scrisoarea Președintelui PE, Antonio Tajani, obținută în exclusivitate de CaleaEuropeană.ro, prin intermediul unor surse europene. 

Continue Reading

U.E.

Laura Codruta Kovesi va avea la dispoziție doar 75 de minute pentru a-și prezenta viziunea privind ocuparea funcției de Procuror-Șef European și pentru a răspunde întrebărilor comisiilor de audiere din Parlamentul European

Published

on

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a trimis astăzi o scrisoare către președinții Comisiilor de specialitate din cadrul Parlamentului și anume, Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE), respectiv Comisia pentru Control Bugetar (CONT), în care face recomandări punctuale cu privire la organizarea audierilor pentru cei trei candidați la funcția de procuror-șef al Parchetului European (EPPO), care vor avea loc săptămâna viitoare, pe 26 februarie, potrivit informațiilor transmise de surse din PE către CaleaEuropeană.ro

Potrivit informațiilor esențiale cuprinse în scrisoare, audierea fiecărui candidat va avea o durată de 75 minute și va fi structurată astfel:

  • Cuvântul de deschidere al Președintelui LIBE, dl. Claude Moraes
  • Cuvântul de deschidere al Președintelui CONT, dna. Ingeborg Gräßle
  • Poziția candidatului (7 minute)
  • Sesiune Q&A (63 minute): dintre care două treimi alocate Comisiei LIBE (care poate adresa doar 14 întrebări), iar o treime alocată Comisiei CONT (care poate adresa doar 7 întrebări); fiecare întrebare va avea o durată de 1 minut, iar fiecare răspuns va trebui dat în maxim 2 minute membrilor celor două comisii ale PE. 

În ceea ce privește împărțirea timpului pentru întrebări în funcție de grupurile politice din PE, scrisoarea precizează că eurodeputații din cadrul acestora pot lua cuvântul în cele două intervale alocate Comisiilor:

  • cele 14 întrebări dedicate eurodeputaților din Comisiile LIBE  și CONT sunt împărțite astfel: 3 PPE, 3 S&D, 2 ECR, 1 ALDE, 1 Verzii/Alianța Liberă Europeană (Greens/EFA), Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL), 1 Europa Libertății și Democrației Directe (EFDD) 1 Europa Națiunilor și Libertății (ENF) și 1 membrii neafiliați ai PE.

Mai jos puteți urmări conținutul scrisorii președintelui PE, Antonio Tajani, către președinții Comisiilor LIBE și CONT, redat integral:

Foto: European Parliament

,,Stimați Președinți, 

Vă mulțumesc pentru scrisorile pe care mi le-ați adresat cu privire la procedura de numire a Procurorului-Șef European, la care m-am gândit cu atenție. 

Instituirea Parchetului European reprezintă o realizare importantă a Parlamentului European. Este esențial să ne îndeplinim rolul instituțonal cu eficacitate și responsabilitate.

În baza argumentelor și propunerilor dumneavoastră, și în urma consultărilor, consider că putem găsi o soluție satisfăcătoare. Aș dori, astfel, să recomand următoarea abordare cu privire la organizarea audierii pentru candidații aflați pe lista scurtă, care este programată să aibă loc săptămâna viitoare, pe data de 26 februarie 2019.

Ținând cont de natura și scopul Parchetului European, atât Comisia pentru Libertăți Civile (LIBE), cât și Comisia pentru Control Bugetar (CONT) ar trebui implicate în audieri. Pentru a reflecta competențele comisiilor și a beneficia de pe urma expertizei lor, propun ca fiecărui candidat să îi fie alocate 75 minute, alocând două treimi din timpul pentru întrebări Comisiei LIBE și o treime Comisiei CONT. Grupurile politice vor putea să-și distribuie timpul de vorbire în cele două intervale alocate.

Având în vedere că Parlamentul și Consiliul vor numi de comun acord Procurorul-Șef European, Conferința Președinților ar trebui informată de rezultatul audierii în timp util până la următoarea sa reuniune din 7 Martie 2019. Acesta lucru va permite Conferinței Președinților să-și pregătească mandatul de negociere provizoriu astfel încât să fie luată o decizie rapidă înainte de încheierea actualei legislaturi. 

Aș fi, prin urmare, recunoscător dacă aș primi o scrisoare din partea Președintelui LIBE, care să includă și poziția CONT, imediat după ce ambele comisii își vor fi încheiat evaluarea candidaților și îi vor fi poziționat pe locurile corespunzătoare. 

Această procedură va permite Parlamentului să utilizeze pe deplin expertiza celor două comisii și să-și exercite rolul constituțional, permițându-i Procurorului-Șef European să-și preia funcția înainte de terminarea actualului mandat. 

Vă mulțumesc pentru buna cooperare.

Al dumneavoastră, 

Antonio Tajani”

 

Procedura de desemnare a Procurorului-Șef al Parchetului European, explicată în detaliu

Așa cum se arată în scrisoare și conform programului inițial, săptămâna viitoare, pe 26 februarie, Comisia de Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE), împreună cu Comisia de control bugetar (CONT) din Parlamentul European îi vor audia pe cei trei candidați. Cele două comisii vor vota ulterior, separat, pe cine desemnează, pentru a ocupa funcția de procuror șef al Parchetului European, urmând ca rezultatul evaluării candidaților să fie trimis către Conferința Președinților din PE pentru a stabili un mandat de negociere cu Consiliul UE în eventualitatea în care acest lucru va fi necesar. 

Dacă pe primul loc va ieşi tot procurorul francez Jean-Francois Bohnert, care reprezintă opțiunea statelor membre după votul secret de ieri, din Consiliu, atunci competiția ia sfârșit cu victoria Franței, decizia fiind votată apoi în cadrul unui consiliu ministerial, cel mai probabil în cadrul formațiunii JAI (Justiție și Afaceri Interne) a Consiliului UE.

În cazul în care, în urma votului din cele două comisii ale Parlamentului European există un candidat care se claseză pe prima poziție, altul decât cel francez, atunci Legislativul european și Consiliul Uniunii Europene vor desfășura negocieri interinstituționale pentru a ajunge la un acord.

Patru europarlamentari români sunt cei care dețin funcția de membru cu drepturi depline în una sau ambele comisii: Monica Macovei (ECR) – membru al LIBE și CONT, Cătălin Ivan (independent) – vicepreședinte CONT, Csaba Sogor (PPE) – membru LIBE și Traian Ungureanu (PPE) – membru LIBE.

Menționăm că Președinția română a Consiliului UE are o poziționare neutră față de procesul de selecție, neputând să facă lobby pentru candidatura Laurei Codruta Kovesi, având în vedere funcția de conducere pe care o deține în Consiliu pentru șase luni.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending