Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Previziunile economice de toamnă ale Comisiei Europene: Se estimează că avansul economiei românești va încetini până la 1,4% în 2024, de la 2,4% în 2023

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

După o perioadă prelungită de stagnare, economia UE revine la o creștere modestă, în timp ce procesul de dezinflație continuă. Previziunile economice de toamnă ale Comisiei Europene estimează o creștere a PIB-ului în 2024 de 0,9 % în UE și de 0,8 % în zona euro. Se estimează că activitatea economică se va accelera la 1,5 % în UE și la 1,3 % în zona euro în 2025 și la 1,8 % în UE și la 1,6 % în zona euro în 2026.

Se estimează că inflația totală în zona euro se va înjumătăți în 2024, de la 5,4 % în 2023 la 2,4 %, înainte de a scădea treptat la 2,1 % în 2025 și la 1,9 % în 2026. Se estimează că la nivel de UE procesul de dezinflație va fi și mai accentuat în 2024, inflația totală scăzând la 2,6 %, de la 6,4 % în 2023, și va continua să scadă la 2,4 % în 2025 și la 2,0 % în 2026.

În cazul României, inflaţia este aşteptată să continue să scadă, de la o medie de 10% în 2023, până la aproximativ 5,5% în 2024. Cu toate acestea, se estimează că avansul economic românești va încetini la 1,4% în 2024, de la 2,4% în 2023.

Pe parcursul anului 2024, producţia industrială, construcţiile, IT-ul şi transporturile au încetinit din cauza diminuării cererii externe din partea principalilor parteneri comerciali ai României, a creşterii rapide a salariilor şi a preţurilor ridicate la energie. În acelaşi timp, vânzările cu amănuntul au crescut puternic, pe măsură ce veniturile disponibile au crescut într-un ritm rapid. Cu toate acestea, consumul privat dinamic a fost contracarat în mare parte de contribuţia negativă la creşterea PIB-ului a exporturilor, în timp ce creşterea investiţiilor private a fost moderată de incertitudinea din jurul preconizatelor măsuri de consolidare fiscală. Ca urmare, se estimează că avansul economic real va încetini la 1,4% în 2024, de la 2,4% în 2023. O revenire graduală a cererii externe şi a exporturilor, o nouă relaxare a condiţiilor financiare, consumul privat rezistent şi o accelerare a investiţiilor private vor duce la creşterea PIB-ului cu 2,5% în 2025 şi cu 2,9% în 2026.

O scădere accentuată a prețurilor la energie și alimente ar trebui să conducă la o diminuare a inflației globale, de la aproape 10% în medie în 2023, la aproximativ 5,5% în 2024. Cu toate acestea, presiunile asupra prețurilor rămân ridicate, din cauza cererii interne puternice, ca urmare a creșterii salariilor și pensiilor și a creșterii încă ridicate a prețurilor serviciilor. Se preconizează că inflația medie va continua să încetinească și, în cele din urmă, să se încadreze în intervalul țintit de banca centrală de 2,5% ±1 punct procentual, dar numai spre sfârșitul anului 2026.

Cererea puternică a forței de muncă în țara noastră ar trebui să reducă și mai mult șomajul. Se estimează că deficitul guvernamental al României va ajunge la 8% din PIB în 2024, mult mai mare decât cel din 2023 (6,5% din PIB). Deficitul peste aşteptări reflectă o creştere foarte rapidă a cheltuielilor guvernamentale, în principal din cauza majorării salariilor în sectorul public, a cheltuielilor cu bunuri şi servicii şi a transferurilor sociale, inclusiv a pensiilor. De asemenea, reflectă o creştere uşor mai lentă a veniturilor din cauza activităţii economice mai slabe decât se aştepta. Deficitul este prognozat să rămână ridicat atât în 2025, cât şi în 2026. În 2025, costul pe termen scurt al reformei pensiilor şi o creştere suplimentară cheltuielilor cu dobânzile (2,2% din PIB în 2026, faţă de 1,4% din PIB în 2022) sunt aşteptate să menţină creşterea cheltuielilor guvernamentale la un nivel ridicat.

© Reprezentanța Comisiei Europene în România

Creșterea economică se va accelera pe măsură ce consumul se va intensifica și investițiile își vor relua creșterea

După reluarea creșterii economice în primul trimestru al anului 2024, economia UE a continuat să se extindă pe parcursul trimestrelor doi și trei într-un ritm constant, deși modest.

Creșterea ocupării forței de muncă și redresarea salariilor reale au continuat să sprijine veniturile disponibile, dar consumul gospodăriilor a fost limitat. Un cost al vieții încă mare și incertitudinea sporită în urma expunerii repetate la șocuri extreme, la care se adaugă stimulentele financiare pentru a economisi în contextul unor rate mari ale dobânzii, au determinat gospodăriile să economisească o parte tot mai mare din veniturile lor. În același timp, investițiile au dezamăgit, existând o contracție profundă și amplă în toate statele membre și pentru toate categoriile de active în prima jumătate a anului 2024.

Limitarea consumului pare să se relaxeze. Pe măsură ce puterea de cumpărare a salariilor se redresează treptat, iar ratele dobânzilor scad, consumul urmează o traiectorie ascendentă. Se estimează că investițiile își vor relua creșterea pe fondul bilanțurilor solide ale întreprinderilor, al redresării profiturilor și al îmbunătățirii condițiilor de creditare. Impulsul generat de Mecanismul de redresare și reziliență și de alte fonduri ale UE va stimula o creștere a investițiilor publice în perioada analizată în previziuni.

În ansamblu, se estimează că cererea internă va stimula creșterea economică în viitor. Se estimează că, în 2025 și 2026, exporturile și importurile vor crește, în linii mari în același ritm, ceea ce implică o contribuție neutră la creștere a comerțului net.

Procesul dezinflaționist continuă

Procesul de dezinflație care a început spre sfârșitul anului 2022 continuă, în pofida unei ușoare creșteri a inflației în luna octombrie, determinată în mare parte de prețurile la energie.

Presiunile asupra prețurilor în sectorul serviciilor rămân mari, dar se estimează că se vor modera de la începutul anului 2025, ca urmare a încetinirii ritmului de creștere a salariilor și a creșterii preconizate a productivității, și vor fi susținute de efecte de bază negative. Aceste fenomene creează condițiile ca inflația să scadă spre valoarea țintă la sfârșitul anului 2025 în zona euro și în 2026 la nivel de UE.

Piața forței de muncă rămâne puternică, cu un nivel mic record al șomajului

Piața forței de muncă din UE s-a menținut bine în prima jumătate a anului 2024 și se estimează că va rămâne puternică. Se estimează că creșterea ocupării forței de muncă în UE va continua, deși într-un ritm mai lent, de la 0,8 % în 2024 (0,9 % în zona euro) la 0,5 % în 2026 (0,6 % în zona euro).

În octombrie, rata șomajului în UE a atins un nou nivel mic istoric de 5,9 %. Pentru anul 2024 în ansamblu, se estimează că ea se va situa la 6,1 % (6,5 % în zona euro) și va continua să scadă, ajungând la 5,9 % în 2025 și 2026 (6,3 % în zona euro).

Deficite în scădere ca urmare a consolidării fiscale

Întrucât multe state membre depun eforturi pentru a-și reduce rata datoriei, se estimează că deficitul public al UE va scădea în 2024 cu aproximativ 0,4 puncte procentuale, la 3,1 % din PIB și la 3,0 % în 2025. Se estimează că în 2026 dinamica economică pozitivă va reduce deficitul și mai mult, până la 2,9 %. Pentru zona euro, se estimează că deficitul va scădea de la 3,0 % în 2024 la 2,9 % în 2025 și la 2,8 % în 2026.

Cu toate acestea, se estimează că rata agregată a datoriei față de PIB la nivelul UE va crește, de la 82,1 % în 2023 la 83,4 % în 2026. Această evoluție urmează unei scăderi de aproape 10 puncte procentuale între 2020 și 2023 și reflectă efectul deficitelor primare încă mari și al creșterii cheltuielilor cu dobânzile, care nu mai sunt compensate de creșterea mare a PIB-ului nominal pe măsură ce inflația se diminuează. Pentru zona euro, se estimează că datoria publică va crește de la 88,9 % din PIB în 2023 la 90 % în 2026.

Incertitudinea și riscurile cresc

Incertitudinile și riscurile de evoluție negativă în perspectivă au crescut. Războiul de agresiune prelungit al Rusiei împotriva Ucrainei și conflictul intensificat din Orientul Mijlociu alimentează riscurile geopolitice și riscurile care afectează securitatea energetică. O nouă creștere a măsurilor protecționiste luate de partenerii comerciali ar putea perturba comerțul mondial, afectând economia extrem de deschisă a UE.

Pe plan intern, incertitudinea în materie de politici și provocările structurale din sectorul de producție ar putea duce la pierderi suplimentare de competitivitate și ar putea afecta creșterea economică și piața forței de muncă. În plus, întârzierile în punerea în aplicare a MRR sau un impact mai puternic decât cel preconizat al consolidării fiscale ar putea inhiba și mai mult reluarea creșterii. În cele din urmă, inundațiile recente din Spania ilustrează consecințele dramatice pe care le pot avea frecvența și amploarea tot mai mare a pericolelor naturale, nu numai pentru mediu și persoanele afectate, ci și pentru economie.

COMISIA EUROPEANA

De la Chișinău, comisarul european pentru extindere felicită R. Moldova pentru progresele înregistrate și o îndemnă să accelereze „viteza reformelor” pentru ca „procesul de aderare să aibă succes”

Published

on

© Guvernul Republicii Moldova

Republica Moldova a înregistrat cel mai mare progres anual dintre toate statele candidate la Uniunea Europeană, dar până la aderarea propriu-zisă mai sunt încă multe lucruri de făcut, a menționat marți, la Chișinău, comisarul european pentru extindere, Marta Kos.

Oficialul european a participat la conferința „Raportul de Extindere 2025: progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova”, informează Deschide.md, conform Agerpres.

„Mă bucur să fiu la Chișinău pentru a patra oară în acest an, alte state-candidate sunt geloase. Dar vă spun că sunteți foarte speciali în determinarea dumneavoastră de a deveni stat membru al UE, ceva special atunci când văd energia voastră și știți că spuneam, că sunteți cei mai buni elevi din clasa mea”, a afirmat Marta Kos.

„Mi se spunea: Marta, ești prea emotivă! Dar acum, odată cu acest raport privind extinderea, deja se văd fapte. Evident, că eu pot fi emotivă, dar în acest Raport privind Extinderea sunt fapte care dovedesc că voi ați înregistrat cel mai mare progres într-un an. Felicitări, Republica Moldova!”, le-a transmis comisarul european cetățenilor moldoveni. 

Potrivit ei, această reușită ar fi fost imposibilă fără „troica de femei”: președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, vicepremierul pentru integrarea europeană, Cristina Gherasimov și comisarul european, Marta Kos.

Comisarul european pentru extindere i-a îndemnat pe decidenții Republicii Moldova să accelereze „viteza reformelor”.

„Aveți ambiții foarte mari. Dar aceste ambiții sunt și realiste, dacă reforma actuală și viteza reformelor va fi accelerată. Am în vedere că anul 2026 trebuie să fie anul implementării. Și o spun tuturor statelor candidate- nu trebuie să faceți lucruri doar că vă spunem noi, trebuie să faceți pentru că e bine pentru țara voastră și e unica modalitate în care procesul de aderare ar putea avea succes”, a evidențiat Kos.

De altfel, implementarea reformelor a reprezentat o temă centrală dintre comisarul european pentru extindere și noul premier moldovean Alexandru Munteanu.

„Progresele pe care le-am făcut pe drumul nostru european ne motivează să continuăm munca la turații și mai mari. Casa noastră este Europa și aducem Europa acasă. Obiectivul este să finalizăm negocierile și să semnăm Tratatul de Aderare în 2028”, a declarat Munteanu, menționând că reforma justiției și lupta anticorupție rămân priorități imediate, arată un comunicat al Guvernului de la Chișinău.

La rândul său, Marta Kos a profitat de întâlnirea cu prim-ministrul moldovean pentru a reitera sprijinul pentru Republica Moldova pe drumul său către UE.

„Alegerile parlamentare recente au reafirmat încă o dată aspirația europeană neclintită a Republicii Moldova. Sunteți un model de reziliență în protejarea democrației și aveți parte de tot sprijinul nostru. Suntem o echipă și vom continua să lucrăm împreună pentru a avansa pe calea europeană”, a arătat comisarul european pentru extindere.

Oficialii s-au referit la implementarea Planului de creștere pentru Moldova, fiind menționat sistemul strict de monitorizare și control care se aplică în acest sens. De asemenea, au fost specificate beneficiile aderării recente a Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) și, începând cu 1 ianuarie 2026 – la zona „Roam Like at Home” a UE.

Comisia Europeană a prezentat săptămâna trecută pachetul anual de extindere, document prin care instituția își exprimă sprijinul pentru obiectivul „ambițios, dar realizabil” al Republicii Moldova de a încheia „provizoriu” negocierile de aderare la UE până în 2028.

În context, România a solicitat deschiderea tuturor clusterelor de negociere cu Republica Moldova

Citiți și: Extinderea UE: “Moldova își merită locul în familia europeană”, afirmă Maia Sandu, la Bruxelles, după ce țara a înregistrat cel mai mare progres dintre toate statele candidate în ultimele 12 luni

INTERVIU | Siegfried Mureșan: Aderarea R. Moldova la UE se poate concretiza în următorii ani. Nu există opoziție față de acest proces

“Moldova este Europa”: Roberta Metsola a deschis Biroul Parlamentului European la Chișinău și a deschis prima ședință a noului Parlament, vorbind în română

Premierul Alexandru Munteanu este așteptat joi la București în cadrul primei sale vizite în străinătate după ce a fost învestit.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană salută hotărârea CJUE care confirmă că Directiva privind salariile minime adecvate are o bază juridică solidă: „O etapă importantă pentru europeni”

Published

on

© Roxana Mînzatu/ Facebook

Comisia Europeană salută hotărârea pronunțată astăzi de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care confirmă în mare măsură că Directiva privind salariile minime adecvate are o bază juridică solidă.

Prin hotărârea pronunțată astăzi, Curtea respinge cererea Danemarcei de anulare în totalitate a Directivei. Totodată, confirmă că aceasta a fost adoptată pe o bază juridică corectă.

CJUE a confirmat validitatea dispozițiilor din Directivă referitoare la negocierea colectivă pentru stabilirea salariilor. Comisia subliniază că aceste prevederi sunt esențiale pentru consolidarea protecției oferite de salariul minim și pentru a garanta că un număr cât mai mare de lucrători beneficiază de aceasta.

Salariile minime adecvate sunt esențiale pentru echitatea socială și pentru o economie productivă și favorabilă incluziunii. Acestea contribuie la protejarea puterii de cumpărare a lucrătorilor, la reducerea inegalităților salariale și a sărăciei în rândul persoanelor angajate, la susținerea cererii interne și la consolidarea stimulentelor pentru muncă. De asemenea, acestea contribuie la reducerea diferenței de remunerare între femei și bărbați, se arată într-un comunicat de presă.

„Fiecare lucrător din Europa ar trebui să poată să-și câștige existența. Hotărârea de astăzi reprezintă o etapă importantă pentru europeni – este vorba despre demnitate, echitate și securitate financiară. Directiva va fi pusă în aplicare cu respectarea deplină a tradițiilor naționale, a autonomiei partenerilor sociali și a importanței negocierilor colective. Angajamentul nostru este ca munca să fie cu adevărat remunerată”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

De la adoptarea Directivei în 2022, salariile minime au crescut rapid în întreaga Europă, contribuind la majorarea veniturilor și la îmbunătățirea nivelului de trai pentru milioane de lucrători. În același timp, diferența dintre cele mai mari și cele mai mici salarii minime din UE s-a redus.

„Hotărârea Curții de astăzi consolidează modelul social european, care se bazează pe salarii echitabile și adecvate și pe negocieri colective puternice, aducând atât echitate socială, cât și beneficii economice. Aceasta este o veste bună pentru lucrători, în special pentru cei care câștigă salarii mici, și pentru angajatorii din întreaga Europă care plătesc salarii echitabile”, a subliniat vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu.

Comisia ia act de decizia Curții de a anula doar anumite părți din două articole ale Directivei, care stabileau criteriile de care statele membre cu salarii minime legale trebuie să țină seama, precum și regula ce interzicea reducerea salariilor minime în cazul indexării automate. Comisia analizează în prezent impactul acestor modificări.

Hotărârea Curții nu modifică legislațiile naționale prin care statele membre au transpus Directiva. Comisia va continua să urmărească implementarea sa deplină și corectă în toate statele membre.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Încă un produs tradițional românesc capătă recunoaștere și protecție la nivel european

Published

on

© European Commission/ Facebook

Comisia Europeană a aprobat adăugarea produsul românesc „Cârnați din topor din Vâlcea” din România pe lista indicațiilor geografice protejate (IGP).

„Cârnați din topor din Vâlcea” sunt cârnați din carne de porc din regiunea Vâlcea, din partea central-sudică a României, care sunt afumați cu lemn de fag. Gustul și frăgezimea obținute prin sărarea și maturarea cărnii cu sare din Ocnele Mari sunt completate de aroma condimentelor și de aroma afumată.

Indicațiile geografice stabilesc drepturi de proprietate intelectuală pentru anumite produse ale căror calități sunt legate strâns de arealul de producție, potrivit Comisiei Europene în România

Indicațiile geografice pot fi:

  • DOP – denumire de origine protejată (pentru alimente și vin)
  • IGP – indicație geografică protejată (pentru alimente și vin)
  • IG – indicație geografică (pentru băuturi alcoolice și vinuri aromatizate).

Sistemul de indicații geografice al UE protejează denumirile produselor care provin din anumite regiuni și au anumite calități sau ale căror renume este legat de teritoriul în care sunt produse. Diferența dintre DOP și IGP ține de cantitatea de materie primă provenită din acea zonă geografică sau de cât din procesul de producție trebuie să se desfășoare în acea regiune. Indicația geografică (IG) se aplică doar băuturilor alcoolice și vinurilor aromatizate.

Politica UE în domeniul calității are ca scop să protejeze denumirile anumitor produse pentru a le promova caracteristicile unice legate de originea lor geografică, precum și de tehnicile și practicile tradiționale.

Se poate acorda o „indicație geografică” (IG) pentru denumirile produselor, dacă acestea au o legătură specifică cu locul unde sunt fabricate. Recunoașterea IG le permite consumatorilor să aibă încredere și să distingă produsele de calitate, ajutând în același timp producătorii să își promoveze mai bine produsele.

Produsele care sunt în curs de examinare sau care au obținut recunoașterea ca IG sunt incluse în registrele produselor de calitate. Registrele includ și informații privind specificațiile geografice și de producție pentru fiecare produs.

Recunoscute ca proprietate intelectuală, indicațiile geografice joacă un rol din ce în ce mai important în negocierile comerciale dintre UE și alte țări.

Alte sisteme de calitate ale UE pun accentul pe procesul de producție tradițional sau pe produsele fabricate în zone naturale dificile, cum ar fi cele montane sau insulare.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
SĂNĂTATE8 hours ago

Independența României în producția de medicamente esențiale, consolidată cu ajutorul fondurilor europene. Rogobete: Transformăm Antibiotice Iași într-un hub național de inovare farmaceutică

ROMÂNIA12 hours ago

Parchetul European trimite în judecată trei persoane din România pentru fraudă cu fonduri europene destinate modernizării sistemelor de irigații 

ROMÂNIA13 hours ago

Nicușor Dan: Onorantul statut al României de “pilon de stabilitate pe Flancul Estic al NATO” se datorează și veteranilor de teatrele de operații

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI13 hours ago

Europa antreprenorilor înseamnă mai puțină birocrație și mai multă încredere, subliniază vicepreședintele PE, Victor Negrescu

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

De la Chișinău, comisarul european pentru extindere felicită R. Moldova pentru progresele înregistrate și o îndemnă să accelereze „viteza reformelor” pentru ca „procesul de aderare să aibă succes”

ROMÂNIA13 hours ago

România compară cu un “roman de spionaj sovietic” acuzațiile Rusiei că Ucraina și Marea Britanie ar fi încercat să deturneze un avion rus spre Baza Mihail Kogălniceanu

ROMÂNIA14 hours ago

Președintele ASF, la evenimentul de listare a celor două ETF-uri lansate de InterCapital la Bursa de Valori București: „Vom continua să fim un partener activ al pieței de capital”

ROMÂNIA14 hours ago

Alexandru Rogobete anunță o creștere de peste 73% a investițiilor în sănătate, cu peste 2 mld. de lei plătite prin PNRR în perioada iunie-octombrie

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Comisia Europeană salută hotărârea CJUE care confirmă că Directiva privind salariile minime adecvate are o bază juridică solidă: „O etapă importantă pentru europeni”

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Încă un produs tradițional românesc capătă recunoaștere și protecție la nivel european

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

INTERVIU | Siegfried Mureșan: UE a pierdut din competitivitate față de alte regiuni ale lumii. Creșterea competitivității trebuie să devină o prioritate pentru a menține un standard de viață ridicat

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

INTERVIU | Siegfried Mureșan, negociator-șef al PE, despre direcția negocierilor interinstituționale și mizele României în viitorul buget al UE (2028–2034): coeziunea și agricultura, pilonii de neclintit ai noului cadru financiar

ENGLISH6 days ago

EXCLUSIVE | NATO Secretary General: America is completely invested in NATO and Romania. The Eastern Sentry starts in the Black Sea because it’s of vital strategic importance to NATO

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Noul Guvern al R. Moldova a depus jurământul de învestire. Președinta Maia Sandu: Trebuie să valorificăm „fereastra istorică de oportunitate oferită de integrarea europeană”

ROMÂNIA2 weeks ago

Inovația farmaceutică: motor de competitivitate – România în dialog cu Europa, pentru un acces mai bun al pacienților români la terapiile inovative

ROMÂNIA2 weeks ago

ARPIM facilitează dialogul cu Europa pentru a valorifica inovația în sănătate: Industria farmaceutică inovatoare – sector strategic pentru acces la tratamente moderne și dezvoltare economică durabilă

ROMÂNIA2 weeks ago

România, angajată să asigure o redresare economică sustenabilă. Bolojan: Ne-am propus să atingem anul acesta o țintă de deficit de 8,4%, iar în 2026 de 6%, pentru a ne recâștiga credibilitatea în fața piețelor și a Comisiei Europene

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Von der Leyen: 2,7 milioane de europeni sunt diagnosticați anual cu cancer. Am plasat Planul european de combatere a cancerului în centrul UE a Sănătății, cu o alocare de 4 mld. de euro

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisarul pentru Energie apreciază România pentru leadership-ul regional în soluționarea problemelor comune și anunță un plan pentru consolidarea interconexiunilor energetice și scăderea prețurilor

ROMÂNIA2 weeks ago

România își asumă „rolul de integrator și lider regional” pentru cooperare energetică. Bogdan Ivan apreciază deschiderea Comisiei Europene pentru găsirea unor soluții de reglementare și investiții pentru reducerea prețurilor record la energie

Trending