Connect with us

U.E.

Prim-ministrul britanic Boris Johnson amenință că va convoca alegeri anticipate pentru 15 octombrie dacă Parlamentul va adopta ”legea capitulării”

Published

on

Prim-ministrul britanic Boris Johnson a solicitat convocarea alegerilor anticipate pentru data de 15 octombrie, dacă, așa cum este așteptat, Camera Comunelor va adopta proiectul de lege ce va blocarea planul șefului Executivului de a scoate Regatul Unit din Uniunea Europeană fără un acord, anunță Reuters și DPA, citat de Agerpres.

Actul normativ, pe care Johnson îl numește ”legea capitulării”, argumetând că Uniunea Europeană nu va face nicio concesie britanicilor știind că aceștia nu vor putea ieși fără un acord, l-a obliga pe șeful Executivului de la Londra să solicite o nouă amânae a Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020, dacă la 19 octombrie, prim-ministrul nu reșește, în urma summitului Consiliului European, să obțină un nou acord cu Bruxelles-ul sau nu primește aprobarea Parlamentului pentru o retragere fără acord. Această lege ”va submina capacitatea acestei ţări de a negocia” cu Uniunea Europeană, a spus Johnson în faţa parlamentului.

”Îl invit pe liderul opoziţiei (n.r. liderul laburist Jeremy Corbyn) să confirme că dacă legea capitulării trece, el le va permite oamenilor acestei ţări să-şi exprime la alegeri pe 15 octombrie opinia cu privire la ceea ce el propune să cedeze în numele lor”, a transmis Johnson Parlamentului.

Solicitarea organizării alegerilor anticipate are loc după ce opoziția, care a primit sprijinul unui grup format din 21 de consevatori – ce sunt pasibili acum de excludere din partid – care nu sunt de acord cu o ieșire dezordonată a Regatului Unit din Uniunea Europeană a depus marți o moțiune al cărei scop a fost acela de a prelua controlul asupra agendei Parlamentului.

Citiți și:
Pregătiri pentru un Brexit fără acord. Comisia Europeană lansează un ultim apel cetățenilor și întreprinderilor din UE să se pregătescă pentru o retragere dezordonată a Regatului Unit din UE la 31 octombrie 2019
Prim pas spre amânarea ieșirii Regatului Unit din UE. Parlamentul britanic a preluat controlul asupra Brexit-ului. Premierul Boris Johnson se pregătește să convoace alegeri anticipate

La capătul unei dezbateri de urgență furtunoase, ce a fost posibilă după ce președintele Parlamentului, John Bercow, a aprobat o reuniune în acest sens, în favoarea moțiunii au votat 328 de membri ai Camerei Comunelor, în vreme ce 301 s-au propunțat împotrivă, făcând posibilă preluarea controlului asupra Brexitului din mâinile prim-ministrului Boris Johnson.

Astfel, opoziția urmează să adopte miercuri o lege care l-ar obliga pe Johnson să ceară Uniunii Europene să amâne Brexit-ul până la 31 ianuarie 2020 dacă, până la data de 19 octombrie, după summitul Consiliului European, nu va reuși să obțină un nou acord cu blocul comunitar sau nu va reuși să obțină aprobarea Camerei Comunelor pentru ieșirea din UE fără acord.

Minusul proiectului rezidă în lipsa mențiunilor privind calea de urmat în cazul în care, până la 31 ianuarie 2020, nu se va fi stabilit un acord de retragere convenit de ambele părți, această chestiune fiind problematică, având în vedere că data ieșirii Regatului Unit a mai fost amânată.

Guvernul poate convoca alegeri anticipate dacă două treimi, adică 434, din numărul total de parlamentari ai Camerei Comunelor, adică 650, sprijină această moțiune.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană ia în calcul impunerea unei taxe de 0,2% din cifra de afaceri a marilor companii pentru a finanța redresarea economică

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Impunerea unei noi taxe companiilor ar putea genera zece miliarde de euro pe an pentru a ajuta la finanţarea planurilor de stimulare, şi va reprezenta mai puţin de 0,2% din cifra de afaceri a marilor companii care beneficiază de piaţa unică a UE, a anunţat luni Comisia Europeană, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Conform planului care ar urma să fie supus aprobării celor 27 de state membre ale UE, Comisia Europeană va împrumuta de pe piaţă o sumă fără precedent – 750 miliarde euro – pentru a finanţa cheltuielile menite să redreseze economiile afectate de criza provocată de pandemia de coronavirus. Executivul european a propus câteva posibile taxe pentru a ajuta la achitarea datoriei, inclusiv o nouă taxă pentru piaţa unică, care ar putea intra în vigoare în 2024 sau după acest an.

În funcţie de modul în care se stabileşte taxa, ar putea fi obţinuţi aproximativ zece miliarde de euro, fără a reprezenta un efort excesiv pentru orice firmă individuală. Zece miliarde de euro este mai puţin de 0,2% din cifra de afaceri generată de operaţiunile din UE ale acelor mari companii“, a precizat un purtător de cuvânt al executivului european.

Oficialul UE a adăugat că veniturile anuale aşteptate reprezintă o estimare preliminară şi vor depinde de diversele opţiuni luate în considerare pentru noua taxă.

Această taxă face parte dintr-un pachet de opţiuni de majorare a veniturilor, care include o taxă pe carbon, venituri din extinderea schemei de tranzacţionare a emisiilor de poluare şi o taxă pe companiile digitale.

Duminică, într-un interviu acordat Financial Times, comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a cerut statelor membre să sprijine introducerea mai multor noi taxe, printre care şi o taxă anuală care va fi percepută de la 70.000 de mari companii pentru acces pe piaţa unică, în ideea de a finanţa programul de relansare economică.

Orice taxă comună la nivelul UE are nevoie de aprobarea guvernelor tuturor celor 27 de state membre şi a Parlamentului European.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri în plenul Parlamentului European un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual și a unui instrument de redresare economică, menit să alimenteze o relansare a economiei Uniunii după criza coronavirusului. Șefa executivului european a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.

Cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.

Această finanțare suplimentară va fi direcționată prin intermediul programelor UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu mai târziu de 2058. Pentru ca acest lucru să se realizeze în mod echitabil și partajat, Comisia propune o serie de resurse proprii noi, care vor proveni din taxarea digitală a giganțiilor IT, taxarea emisiilor poluante sau taxarea activelor marilor corporații.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eugen Tomac solicită măsuri urgente pentru protecția și dezvoltarea socială a copiiilor: Este incorect și revoltător că 38% din copiii României cresc în sărăcie

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Este incorect și revoltător că 38% din copiii României cresc în sărăcie, neavând un start bun și nici șansa deplină de a se descurca în viață, atrage atenția eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE), într-un mesaj de Ziua Copilului, cu scopul urgentării măsurilor pentru protecția și dezvoltarea socială armonioasă a copiiilor români din toate mediile. 

„Sărbătorim astăzi Ziua Copiilor, le adresăm urări, le împlinim dorințe, le dedicăm tot timpul și atenția. Asta în cazul celor mai norocoși dintre copiii României. Restul, foarte mulți, trăiesc într-o altă realitate, una de care puțini suntem conștienți. Despre ei voi vorbi săptămâna aceasta, în încercarea de a atrage atenția asupra urgenței unor măsuri care să îi protejeze, oferindu-le șanse egale în viață. Este incorect, este nedrept și revoltător, însă adevărul care trebuie spus, mai ales de Ziua Copiilor, este că 38,1% din copiii României cresc în sărăcie. Aceștia riscă să nu se descurce la școală, să aibă probleme de sănătate și să nu își atingă întregul potențial în viață. Peste ani, ei vor fi primii expuși la riscul de a deveni adulți excluși social, săraci, dependenți de ajutor social sau fără un loc de muncă”, menționează eurodeputatul PMP. 

Eugen Tomac explică că acest lucru înseamnă concret că unul din trei copii în România nu are un start bun și nici o șansă deplină de a se descurca în viață, fiins privați de oportunități educaționale, de servicii de îngrijire, de acces la asistență medicală, de o alimentație corespunzătoare și de locuințe adecvate.

În context, politicianul amintește că și Comisia Europeană evaluează „că serviciile sociale și serviciile esențiale de la noi rămân în mare măsură insuficiente pentru asigurarea bunăstării fiecărui copil”:  „Vrem sau nu să recunoaștem, România este țara cu proporția cea mai ridicată de copii aflați în situația de risc de sărăcie și excluziune socială din întreaga Uniune Europeană. Aceasta este realitatea zilei de astăzi!”, punctează Eugen Tomac în mesajul său. 

Continue Reading

U.E.

Germania, mediator între SUA și China în timpul președinției la Consiliul UE. Ministrul de externe Heiko Maas: Nu dorim ca tensiunile dintre cele două țări să devină ireconciliabile

Published

on

© Germany in the EU/ Facebook

Germania dorește să medieze relația tensionată dintre Statele Unite și China pe durata președinției la Consiliul Uniunii Europene, a declarat ministrul de externe, Heiko Maas, citat de Deutsche Welle.

În cadrul unui interviu pentru grupul media Funke, oficialul german a sublinait că lumea nu poate fi împărțită între două sfere de interese.

”Noi, în special europenii, nu putem avea un interes ca aceste ciocniri de interese între China și Statele Unite să devină ireconciliabile”, a declarat Maas în interviul dat publicității luni, completând că, în cadrul summitului UE-China, care va avea loc în septembrie, vor fi discutate numeroase subiecte importante, Bruxelles-ul dorind să obțină din partea Beijingului angajamente pentru ”obiective climatice ambiționase și o competiție globală echitabilă”.

Germania va prelua, de la 1 iulie, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene de la Croația. Astfel, președinția germană deschide calea unui nou trio, întregit de Portugalia (1 ianuarie – 30 iunie 2021) și Slovenia ( 1 iulie – 31 decembrie 2021).

Potrivit lui Maas, Germania vrea ca președinția la Consiliul UE să fie “în slujba cauzei europene”, să ofere un “impuls” și să fie un “facilitator de consens”.

De altfel, logo-ul președinției germane a Consiliului Uniunii Europene, reprezentat printr-o bandă Möbius, figură geometrică cu lungime infitită, pe care dacă o parcurgi pornind dintr-un punct, ajungi aproape imperceptibil din interior în exterior, pentru ca mai apoi să revii din punctul în care ai plecat, traversând astfel toate laturile, este în armonie cu motto-ul ”Împreună pentru relansarea Europei”, reprezentând un mesaj că președinția germană va lucra în interesul tuturor statelor membre UE.

Germania preia, de altfel, președinția la Consiliul UE într-un context internațional tulburat de tensiunile existente între Statele Unite și China.

Să nu uităm că președintele american Donald Trump a anunțat săptămâna trecută că își încheie relațiile cu Organizația Mondială a Sănătății, pe care a acuzat-o în repetate rânduri că este subordonată Chinei, și că începe procedurile pentru retragerea unui statut comercial preferat de care se bucura Hong Kongul în relațiile cu Statele Unite, demersuri care se doresc a fi o ofensivă împotriva Beijingului.

În același timp, Donald Trump a anunţat că SUA va suspenda intrarea pe teritoriul său a cetăţenilor chinezi care prezintă un „risc” potenţial pentru securitatea ţării. În plus, președintele american le-a cerut colaboratorilor săi să ancheteze companiile chineze listate în SUA.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending