Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că negocierile trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite, desfășurate timp de două zile la Abu Dhabi, au fost „constructive” și au deschis calea pentru o nouă rundă de discuții începând chiar de săptămâna viitoare.

Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, liderul de la Kiev a subliniat relevanța formatului de negociere din Emiratele Arabe Unite.

„Delegația noastră a prezentat un raport, iar întâlnirile din Emiratele Arabe Unite s-au încheiat. A fost primul format de acest tip după mult timp: două zile de reuniuni trilaterale. S-au discutat multe lucruri și este important că dialogul a fost constructiv.”

Our delegation delivered a report; the meetings in the UAE have concluded. And this was the first format of this kind in quite some time: two days of trilateral meetings. A lot was discussed, and it is important that the conversations were constructive.

The negotiations also…

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) January 24, 2026

Potrivit președintelui ucrainean, discuțiile au vizat stabilirea parametrilor pentru o eventuală încheiere a războiului.

„Accentul principal a fost pus pe posibilii parametri ai încheierii războiului. Apreciez faptul că există o înțelegere clară privind necesitatea monitorizării și supravegherii americane a acestui proces, pentru a garanta o securitate reală.”

El a adăugat că Statele Unite au propus diferite formate pentru transformarea acestor principii într-un acord concret, precum și condițiile de securitate care ar trebui îndeplinite pentru ca un armistițiu să fie posibil.

La finalul celor două zile de discuții, părțile au convenit să raporteze în capitalele lor și să-și coordoneze următorii pași cu liderii lor, iar reprezentanții militari au stabilit o listă de teme pentru o posibilă rundă viitoare.

„Dacă va exista disponibilitate pentru a merge mai departe, iar Ucraina este pregătită, alte întâlniri vor avea loc, posibil chiar de săptămâna viitoare”, a mai spus peședintele ucrainean.

Zelenski a mulțumit Emiratelor Arabe Unite și președintelui acestora pentru rolul de mediator și pentru disponibilitatea de a găzdui noi negocieri.

Potrivit agențiilor ruse TASS și RIA Novosti, tratativele de la Abu Dhabi s-au concentrat asupra controlului asupra regiunii Donbas și asupra arhitecturii de securitate post-conflict. Surse ruse au afirmat că au fost analizate documente privind „teritoriul, garanțiile de securitate și alte aspecte” ale unei soluții negociate, precizând că există rezultate, fără a le face publice, informează AFP și EFE, preluat de Agerpres.

Reprezentanți ucraineni au declarat pentru publicația americană Axios că reuniunea a fost „constructivă” și „pozitivă”. De asemenea, un purtător de cuvânt al guvernului din Emiratele Arabe Unite a afirmat că discuțiile au vizat „elementele principale” ale cadrului de pace propus de SUA și s-au desfășurat într-o „atmosferă pozitivă și constructivă”.

Ambele părți recunosc că cererea Rusiei privind retragerea trupelor ucrainene din întregul Donbas rămâne principalul obstacol în calea unui acord.

„Această chestiune continuă să fie cea mai complexă. Pentru Rusia este importantă retragerea armatei ucrainene din Donbas. Pentru aceasta se examinează diferiți parametri de securitate”, a declarat o sursă oficială pentru TASS.

În prezent, armata rusă controlează aproape integral regiunea Lugansk și aproximativ 80% din Donețk.

Rusia se opune categoric desfășurării unor trupe occidentale pe teritoriul Ucrainei, în timp ce Kievul cere garanții de securitate care să oblige SUA și aliații europeni să intervină militar în cazul unei noi agresiuni, similare celor de care beneficiază statele NATO.

Formatul trilateral a fost acceptat după întâlnirile separate ale președintelui rus Vladimir Putin și ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, în marja Forumului Economic de la Davos.

În paralel cu discuțiile de la Abu Dhabi, Rusia a lansat unul dintre cele mai puternice atacuri din ultimele luni asupra Ucrainei, lovind infrastructura energetică din Kiev și Harkov.

„Eforturi de pace? Reuniuni trilaterale în Emiratele Arabe Unite? Diplomație? Pentru ucraineni, aceasta a fost încă o noapte de teroare rusească”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga.

El a spus că atacul a fost ordonat chiar în timpul negocierilor: „Rachetele lui Putin nu au lovit doar oameni nevinovați, ci și masa negocierilor.”

Potrivit autorităților ucrainene, un om a murit, iar cel puțin 22 au fost răniți, în timp ce aproximativ 88.000 de gospodării au rămas temporar fără electricitate.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sosit sâmbătă în India, într-o vizită strategică alături de președintele Consiliului European, Antonio Costa, și de șefa diplomației UE, Kaja Kallas, menită să finalizeze acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și India și pe care șefa executivului european l-a definit drept „mama tuturor acordurilor” comerciale ale UE.

Cele două părți speră să ajungă la un acord final în cadrul summitului bilateral programat marți, la New Delhi.

La scurt timp după aterizarea în capitala indiană, Ursula von der Leyen a transmis pe platforma X un mesaj sugestiv. „Mama tuturor acordurilor comerciale. Ne apropiem de acordul de liber schimb”, a scris von der Leyen.

« The mother of all trade deals »

We are closing in on the 🇪🇺🇮🇳 Free Trade Agreement.

See you soon in Delhi. pic.twitter.com/gfiLv2eEam

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) January 24, 2026

Șefa Comisiei Europene și președintele Consiliului European se vor întâlni marți cu prim-ministrul indian Narendra Modi la New Delhi pentru un summit care vizează consolidarea parteneriatului strategic UE-India și întărirea colaborării în domenii politice cheie.

Comerțul, securitatea și apărarea, tranziția către o economie curată și cooperarea interumană sunt temele care vor domina agenda summitului bilateral.

În calitate de invitați de onoare, Costa și von der Leyen vor participa, de asemenea, la celebrarea celei de-a 77-a ediții a Paradei Zilei Republicii din India, care va avea loc la 26 ianuarie. Aceasta va fi prima dată când liderii Uniunii Europene participă la celebrarea Paradei Zilei Republicii în calitate de invitați de onoare, ceea ce semnifică consolidarea relațiilor bilaterale dintre UE și India.

Comisia Europeană a propus în luna sepptembrie o „nouă agendă strategică UE-India” ce vizează mai multe domenii de aprofundare a cooperării, inclusiv în sectorul securității și apărării, în pofida apropierii acestei țări asiatice de Rusia.

Convenirea unui acord comercial cu India ar oferi un nou succes economic Uniunii Europene după ce luna aceasta a semnat, la Asuncion, acordul de liber schimb cu Mercosur, înțelegere în urma căreia UE și patru țări sud-americane (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay) vor forma cea mai mare piață extra-continentală din lume. Acordul comercial UE–Mercosur a marcat încheierea a 25 de ani de negocieri între Uniunea Europeană și statele Mercosur și crearea oficială a uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, cu peste 700 de milioane de locuitori, reprezentând 30% din PIB-ul global.

Însă, Parlamentul European a decis miercuri să solicite Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) să evalueze dacă acordul UE-Mercosur este conform cu tratatele UE.

Președintele american Donald Trump a amenințat sâmbătă Canada că-i va impune taxe vamale de 100% asupra exporturilor către SUA dacă încheie un acord comercial cu China, după ce premierul canadian Mark Carney a anunțat săptămâna trecută finalizarea cadrului unui astfel de acord.

Dacă „guvernatorul” Mark Carney „crede că va face din Canada un depozit portuar prin care China să-și trimită bunurile și produsele către SUA, el se înșală amarnic”, a scris președintele american pe rețeaua socială Truth Social.

”China va mânca de vie Canada, o va devora complet, inclusiv distrugându-i afacerile, structura socială și întregul său mod de viață”, a susținut Trump.

”Dacă Canada încheie un acord cu China, va fi imediat lovită de taxe vamale de 100% asupra tuturor bunurilor și produselor canadiene care intră în SUA”, a indicat liderul de la Casa Albă.

Președintele american a adăugat ulterior un alt mesaj, în care a insistat că „ultimul lucru de care are nevoie lumea este ca China să preia controlul asupra Canadei”. „NU se va întâmpla, nici măcar nu se va apropia de așa ceva!”, a asigurat el.

Acesta a fost cel de-al doilea atac al lui Trump la adresa Canadei pe tema relațiilor cu China în mai puțin de o zi. Președintele american a acuzat Ottawa că se opune construirii unei Cupole de Aur deasupra Groenlandei în timp ce a început să facă afaceri cu China.

Cupola de Aur sau Golden Dome este denumirea atribuită unui sistem de apărare antirachetă pe care Trump și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au convenit la Davos să-l construiască în Groenlanda, o insulă pe care Statele Unite o consideră vitală pentru securitatea națională.

„Canada se opune construirii „Golden Dome” deasupra Groenlandei, deși „Golden Dome” ar proteja Canada. În schimb, au votat în favoarea desfășurării de afaceri cu China, care îi va „înghiți” încă din primul an!”, a scris Trump, pe Truth Social.

În discursul suștinut la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintelui american Donald Trump a exclus întrebuințarea forței pentru a prelua Groenlanda și după aceea a stabilit împreună Mark Rutte premisele unui acord privind securitatea arctică.

Acordul despre care Rutte și Trump au oferit puține detalii ar putea include patru puncte principale. Primele două prevăd renegocierea acordului bilateral de apărare din 1951 dintre Statele Unite și Danemarca, și actualizat în 2004, pentru a fi adaptat inclusiv pentru sistemul antirachetă (Golden Dome) propus de Trump și cu posibil acces extins al SUA în Groenlanda pe modelul bazelor britanice în Cipru, precum și angajamentul guvernelor europene de a-și crește contribuția la securitatea regională, inclusiv printr-o posibilă misiune NATO. Ultimele două puncte, mai speculative, prevăd un acord între UE și SUA de a nu impune noi tarife reciproc și crearea unui organism de supraveghere a drepturilor de explorare, pentru a preveni ca alte puteri majore, precum China sau Rusia, să obțină controlul resurselor insulei arctice.

Tot la Davos, președintele american l-a luat la țintă direct pe prim-ministrul Mark Carney, afirmând că „Canada există datorită Statelor Unite”. Liderul de la Ottawa a respins această evaluare.

“Construim o cupolă de aur care, prin însăși natura sa, va apăra Canada. (…) Canada primește o grămadă de gratuițăți de la noi. Ar trebui să ne fie recunoscători, dar nu sunt. L-am urmărit ieri pe prim-ministrul vostru. Nu a fost prea recunoscător. Canada există datorită Statelor Unite. Ține minte asta, Mark, data viitoare când vei face declarații“, a adăugat el, ulterior anunțând și că retrage premierului canadian invitația de a se alătura Consiliului pentru Pace.

Trump urcat pe scena Forumului de la Davos la o zi în care au mai vorbit și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele francez Emmanuel Macron sau premierul canadian Mark Carney, alocuțiunea celui din urmă generând cea mai mare propagare la nivel mondial ca urmare a respingerii politicii hegemonice practicate de superputeri, fără a nominaliza însă direct Statele Unite sub administrația Trump.

Sub forma unui apel împotriva acomodării față de marile puteri, Carney a afirmat că lumea intră într-o nouă epocă, citând din dialogul melian al generalului și istoricului atenian Tucidide și din disidentul Vaclav Havel, ultimul președinte al Cehoslovaciei și primul președinte al Cehiei după căderea comunismului. Premierul canadian s-a referit la conceptul lui Tucidide cum că “cei puternici fac ce vor și cei slabi suferă ce trebuie să sufere” și la sintagma “puterii celor fără de putere” evocată de Havel.

“Vechea ordine nu se va întoarce. Nu ar trebui să o jelim. Nostalgia nu este o strategie. Dar din fractură putem construi ceva mai bun, mai puternic și mai just. Există o tendință puternică a țărilor de a merge pe linia majorității. De a se acomoda. De a evita problemele. De a spera că supunerea va aduce siguranță. Nu va aduce. Nu mai invocați ordinea internațională bazată pe reguli ca și cum ar mai funcționa așa cum este prezentată. Numiți sistemul așa cum este: o perioadă în care cei mai puternici își urmăresc interesele, folosind integrarea economică drept armă de coerciție“, a mai spus Carney, cel care zilele trecute s-a aflat la Beijing pentru relansarea unei relații de parteneriat strategic cu China, într-un semnal că țara sa se distanțează de SUA și pivotează spre China.

Canada, tradițional un aliat apropiat al SUA și cel mai mare vecin al Statelor Unite, a fost afectată de tarifele impuse de Donald Trump pe oțel, aluminiu, vehicule și cherestea. În octombrie, premierul Carney a declarat că Canada ar trebui să își dubleze exporturile către piețe non-americane până în 2035 pentru a reduce dependența de SUA.

Asemenea Groenlandei, Trump a vorbit public despre ideea de a transforma Canada în cel de-al 51-lea stat american. El nu a avansat la fel de virulent pe temă precum în cazul insulei arctice, însă strategia de securitate națională a Statelor Unite se axează pe preemenința SUA în emisfera lor vestică ca o condiție a securității și prosperității americane