Connect with us

NEWS

Prima vizită a unui ministru român de Externe în Turkmenistan după 7 ani: România este poarta de intrare a Turkmenistanului în Europa

Published

on

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a efectuat luni, 14 septembrie 2015, o vizită la Ashgabat, în Turkmenistan. Este prima vizită a unui ministru român de externe în Turkmenistan în ultimii şapte ani.

Vizita a avut ca principal obiectiv dinamizarea dialogului şi a cooperării bilaterale, cu accent pe colaborarea economică în domeniile stabilite de documentele semnate la cel mai înalt nivel, care stabilesc relațiile româno-turkmene la nivel de parteneriat: Declaraţia Comună Prezidenţială din iulie 2009 și Planul de Acţiune pentru implementarea Declaraţiei Comune Prezidenţiale, din octombrie 2012. De asemenea, această vizită confirmă atenția prioritară pe care diplomația română o acordă Vecinătății Estice a UE și Asiei Centrale, ca regiune strategică, îndeosebi pentru cooperarea economică și energetică.

Potrivit unui comunicat al MAE transmis CaleaEuropeana.ro, programul vizitei a cuprins consultări ale șefului diplomaţiei române cu Raşid Meredov, vicepremier și ministru al afacerilor externe, şi o întrevedere cu preşedintele Turkmenistanului, Gurbangulî Berdâmuhamedov.

aurescuÎntâlnirea cu preşedintele turkmen i-a oferit ministrului Bogdan Aurescu ocazia de a aborda aspecte privind extinderea dialogului politic şi a cooperării economice româno-turkmene. Ministrul afacerilor externe a subliniat importanţa pe care România o acordă dezvoltării relaţiilor bilaterale, care au potențial strategic.

Şeful diplomaţiei române a accentuat faptul că este necesară impulsionarea schimburilor comerciale și concretizarea proiectelor de afaceri de care sunt interesați agenții economici români în Turkmenistan. Totodată, a reiterat importanţa realizării proiectului comun de transport de mărfuri Marea Neagră – Marea Caspică, precum şi a diversificării cooperării în domeniul energiei. Au fost evocate proiectele de interes pentru România – între care și Conducta Transcaspică – ca parte integrantă a Coridorului Sudic, inclusiv în contextul dezvoltării interconectorului AGRI. Președintele turkmen a subliniat importanța pe care țara sa o acordă României, pe care o consideră poarta de intrare a Turkmenistanului în Europa, referindu-se la oportunitățile de cooperare între portul Constanța și porturile turkmene de la Marea Caspică. De asemenea, a menționat potențialul pe care îl are proiectul AGRI pentru eventuala livrare a gazelor turkmene spre Europa.  

În cadrul discuţiilor cu ministrul turkmen de externe, Raşid Meredov, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat deschiderea României pentru extinderea cooperării bilaterale în toate domeniile de interes comun, cu precădere în ceea ce priveşte cooperarea economică, în domeniile energiei şi transporturilor. A subliniat că tendința de creștere, din ultimii doi ani, a schimburilor bilaterale trebuie încurajată în continuare, inclusiv prin organizarea unei noi sesiuni anul viitor a Comisiei Mixte Economice, împreună cu un Forum de Afaceri bilateral.

Ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat importanța valorificării instrumentelor bilaterale pentru consolidarea cooperării româno-turkmene în domeniul transporturilor. Maximizarea avantajelor care decurg din accesul României și Turkmenistanului la Marea Neagră, respectiv la Marea Caspică, este deosebit de importantă pentru realizarea coridorului de transport de mărfuri Marea Neagră – Marea Caspică, proiect co-iniţiat de România şi Turkmenistan. Şeful diplomaţiei române a arătat că există premise bune de concretizare a proiectului plecând de la conexiunea deja funcțională peste Marea Neagra, a transportului de feribot între Constanta și Batumi, inaugurată în octombrie 2014.

Bogdan Aurescu și Rașid Meredov au discutat și despre perspectivele negocierilor privind Conducta Transcaspică, proiect care ar putea contribui la alimentarea cu gaz a gazoductului AGRI, respectiv despre stadiul procesului de delimitare maritimă în Marea Caspică.

Cei doi miniștri au convenit, de principiu, să fie organizate până la finalul anului reuniuni ale grupurilor de lucru privind energia și transporturile din cadrul Comisiei Mixte Economice, pentru a stimula cooperarea concretă în aceste domenii.

Ministrul român al afacerilor externe a mai exprimat sprijinul pentru aprofundarea cooperării Turkmenistanului cu Uniunea Europeană, inclusiv în contextul oferit de Strategia UE revizuită pentru Asia Centrală, pe dimensiunea dialogului de securitate şi în ceea ce privește proiectele ce vizează dezvoltarea, stabilitatea şi securitatea la nivel regional.

De asemenea, a precizat că România încurajează cooperarea regională între statele Asiei Centrale, în special în contextul evoluțiilor securitare legate de Afganistan. În cadrul discuţiei privind Afganistanul, partea română a evocat menţinerea angajamentului faţă de acest stat şi necesitatea cooperării pentru atingerea scopului comun al statelor europene, Uniunii Europene şi actorilor regionali de asigurare a stabilităţii și securităţii acestei ţări.

Ministrul român de externe a prezentat pe scurt evoluțiile legate de aplicarea Acordurilor de la Minsk privind Ucraina și a reiterat respectul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, ca poziţie principială a României.

Ambii miniștri de externe au apreciat cooperarea româno-turkmenă în cadrul multilateral, cu precădere la nivelul ONU. Cei doi oficiali au avut și un schimb de opinii asupra implicațiilor la nivel regional ale acordurilor semnate la Viena, la 14 iulie 2015, privind dosarul nuclear iranian.

Au fost evidenţiate interesele împărtășite de cele două părţi în ceea ce priveşte combaterea terorismului la nivel global, cu accentuarea necesităţii combaterii radicalizării. Ministrul Bogdan Aurescu a prezentat inițiativa lansată de România şi susținută de Spania privind instituirea unei Curţi Internaționale împotriva Terorismului. Partea turkmenă şi-a exprimat interesul faţă de acest subiect în actualul context mondial de securitate.

Cu prilejul consultărilor, cei doi miniștri au semnat Planul de Acțiuni între cele două ministere ale afacerilor externe pentru perioada 2015-2016. Documentul este un instrument concret de cooperare între cele două diplomații, care prevede o serie de consultări la diverse niveluri în domeniul securității energetice, inclusiv al livrării de gaze naturale turkmene către Europa, în domeniul cooperării multilaterale, al problematicii bilaterale, regionale și al afacerilor europene, în domeniul consular și al afacerilor juridice, inclusiv dreptul mării.

Programul vizitei în Turkmenistan mai prevede susținerea de către ministrul român de externe a unei prelegeri studenților Universității Internaționale pentru Științele Umaniste și Dezvoltare. Bogdan Aurescu va prezenta evaluările și prioritățile politicii externe românești în actualul mediu internațional complex, caracterizat de crize diverse, atât în Vecinătatea Estică a UE, cât și în cea Sudică şi va pune accent pe necesitatea combaterii centurii de instabilitate din jurul Europei și proiectării de stabilitate, securitate și prosperitate. Ministrul afacerilor externe le va vorbi studenților și despre potențialul și perspectivele pozitive ale dezvoltării relațiilor de parteneriat dintre România și Turkmenistan, cu accent pe importanța României ca poartă de acces a Turkmenistanului, din punct de vedere economic, spre Europa Centrala și de Vest.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NEWS

Comisia de la Veneția condamnă legea ungară anti-LGBT: Încalcă standardele internaționale privind drepturile omului

Published

on

Foto: Fra.europa.eu

Legea adoptată de ungaria care interzice predarea în școli a aspectelor legate de drepturile persoanelor din comunitatea LGBTQ încalcă standardele internaționale privind drepturile omului, a subliniat marți Comisia de la Veneția, un organism al Consiliului Europei format din experți în drept constituțional, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Comisia de la Veneția consideră că ”amendamentele contribuie la crearea unui mediu amenințător”, unde copiii LGBTQ pot fi victime ale unor riscuri legate de sănătate, ”bullying şi hărţuire”.

”Amendamentele lasă loc numai învăţământului părtinitor, deschizând uşa stigmatizării şi discriminării persoanelor LGBTQ”, avertizează acest organism, în opinia căruia respectiva lege ungară nu corespunde standardelor internaţionale privind drepturile omului şi nu le asigură copiilor acces la informaţii obiective şi nepărtinitoare cu privire la identitatea de gen şi orientarea sexuală.

Proiectul de lege adoptat de Varșovia restricţionează accesul tinerilor la reprezentări ale altor obiceiuri sexuale decât heterosexualitatea şi la referiri la alte identităţi de gen decât cea atribuită la naştere.

În acest context, Comisia Europeană a decis să declanșeze procedura de infringement împotriva Ungariei, acuzând guvernul de încălcarea drepturilor persoanelor lesbiene, gay, bisexuale sau transsexuale (LGBTQ).

De altfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avetizat anterior Ungaria că va folosi toate instrumentele legale pentru a o determina să renunțe la legea anti-LGBT, pe care a calificat-o ca fiind ”rușinoasă” și ”profund contrară” principiilor fundamentale ale Uniunii Europene.

Legislația a fost ”condamnă în termenii cei mai fermi cu putință” și de Parlamentul European, care a atras atenția asupra dezmembrării democrației și a statului de drept în Ungaria.

Între timp, premierul Viktor Orban a anunțat că va organiza un referendum privind controversata lege.

Este de așteptat ca disputele între Budapesta și Bruxelles pe acest subiect să se întețească în contextul în care Comisia Europeană intenţionează să modifice unul dintre textele fondatoare ale Uniunii Europene pentru a combate mai ferm violența împotriva femeilor, persoanelor LGBTQ şi altor minorităţi.

Noile reguli vizează pedepsirea misoginismului şi a abuzurilor anti-LGBTQ+ atât online, cât şi offline. Comisia Europeană urmează să aprobe miercuri un plan de incriminare a discursurilor instigatoare la ură și a violenței. Propunerea vine în urma unor mișcări sociale precum campania ”#MeToo” și protestele ”Black Lives Matter”.

Continue Reading

NEWS

Papa Francisc subliniază că migrația este ”o criză umanitară care îi privește pe toți” și face apel la încetarea pasării ”responsabilității”

Published

on

©️ w2.vatican.va

Migrația nu este o problemă a Orientului Mijlociu și a Africii de Nord, a Europei și a Greciei, ci o problemă a lumii, a transmis Papa Francisc în cadrul vizitei sale pe Insula Lesbos, în contextul călătoriei sale apostolice în Cipru și Grecia, ce se încheie astăzi.

Suveranul Pontif a fost întâmpinat de președinta Greciei, Ekaterini Sakellaropoulou, și de arhiepiscopul de Naxos, mons. Iosif Printezis, după care a mers la Centrul de Primire și Identificare a refugiaților.

Potrivit Vatican News, este vorba de un centru de primire, amenajat într-o zonă a orașului Mytilene, care înlocuiește Tabăra de Refugiați Moria, cel mai mare centru pentru refugiați din Europa până în septembrie 2020, când a fost distrus de un incendiu. Se afla la marginea satului Moria, în apropiere de Mytilene, unde Papa Francisc a mers în vizită pe 16 aprilie 2016.

Noul centru, numit ”Moria 2.0” are o capacitate de câteva mii de persoane. La întâlnirea cu Suveranul Pontif au luat parte aproximativ 200 de persoane, discursul papei fiind precedat de cântece liturgice și câteva mărturii ale refugiaților și voluntarilor.

În discursul său, Papa Francisc a vorbit departe de această ”criză umanitară care îi privește pe toți”, agravată de actuala pandemie, și a denunțat faptul că ”totul pare să aibă o absență teribilă în ceea ce privește migrațiile.”

”Sunt în joc oameni, sunt în joc vieți omenești. Este în joc viitorul tuturor, care va fi senin numai dacă va fi integrat. Numai dacă va fi reconciliat cu cei mai slabi, viitorul va fi prosper. Pentru că atunci când săracii sunt respinși, se respinge pacea. Închiderile și naționalismele, după cum ne învață istoria, duc la consecințe dezastruoase. Este o închipuire a gândi că e îndeajuns a se proteja pe sine, apărându-se de cei mai slabi care bat la ușă. Viitorul ne va pune și mai mult în contact unii cu alții. Pentru a-l îndrepta spre bine, nu sunt de folos acțiuni unilaterale, ci politici cu un orizont larg. Istoria, repet, ne învață acest lucru, dar noi încă nu l-am învățat. Să nu întoarcem spatele în fața realității, să înceteze continua trimitere de la unul la altul a responsabilității, să nu fie delegată celorlalți chestiunea migratorie, ca și cum nu l-ar interesa pe nimeni și ar fi vorba doar de o povară inutilă pe care cineva este constrâns să o asume”, a subliniat Suveranul Pontif.

Acesta a atras atenția asupra curentului existent în diverse societăți care opune, în mod ideologic, securitatea și solidaritatea – locală și universală – tradiția și deschiderea, dar în loc să se pactizeze asupra ideilor, poate fi de ajutor a porni de la realitate.

”E ușor a atrage după sine opinia publică instalând frica de celălalt, de ce, în schimb, cu același aplomb, nu se vorbește de exploatarea săracilor, de războaiele uitate și deseori bine plătite, de acordurile economice făcute pe pielea oamenilor, de manevrele oculte pentru traficul de arme și proliferarea acestui comerț? De ce nu se vorbește de acestea? Trebuie înfruntate cauzele îndepărtate, nu sărmanele persoane care plătesc urmările, fiind folosite pe deasupra pentru propagandă politică! Pentru a îndepărta cauzele profunde, nu se pot doar tampona stările de urgență. E nevoie de acțiuni concertate. E nevoie de a aborda schimbările epocale cu o viziune măreață. Pentru că nu există răspunsuri ușoare la probleme complexe, este, în schimb, nevoie de a însoți procesele din interior, pentru a depăși închiderile și a favoriza o lentă și indispensabilă integrare, pentru a primi de o manieră fraternă și responsabilă culturile și tradițiile celuilalt”, a conchis Papa Francisc.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președinții Ucrainei și Turciei au discutat la telefon despre ”consolidarea securității în regiunea Mării Negre” și despre ”diversificarea aprovizionării cu energie”

Published

on

© President of Ukraine

Dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre Ucraina și Turcia a contribuit la consolidarea forțelor armate ale celor două țări, a declarat miercuri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, după o convorbire telefonică cu omologul turc, Recep Tayyip Erdogan.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale ucrainene, cei doi lideri au făcut un schimb de opinii și cu privire la ”situația de securitate din regiune, precum și la inițiativele relevante pentru a consolida securitatea în regiunea Mării Negre”, care a fost zilele trecute scena pe care șapte nave militare ale forțelor navale din România, SUA, Turcia şi Ucraina au desfășurat un exercițiu naval. 

”Președinții au discutat aspecte ale cooperării în domeniul apărării. Părțile au declarat că parteneriatul strategic consolidează deja forțele armate ale celor două state. A fost remarcată implementarea unei serii de proiecte importante în domeniul construcției de aeronave și al dezvoltării marinei militare, precum și perspectivele disponibile pentru aprofundarea acestei cooperări”, mai este precizat în sursa amintită anterior.

În acest context, președintele Ucrainei l-a informat pe cel liderul Turciei, țară membră NATO, de începerea producției în serie a avionului de transport An-178, invitându-l astfel să se alăture cercului său de clienți.

În egală măsură, Zelenski a adus în discuție eliberarea cetățenilor ucraineni reținuți ilegal de Rusia, mulțumindu-i lui Erdogan pentru condoleanțele transmise în urma decesului mai multor soldați în estul Ucrainei.

”Liderii au luat act de disponibilitatea de a finaliza pregătirea Acordului de liber schimb în viitorul apropiat. De asemenea, s-a acordat atenție stadiului de implementare a acordurilor încheiate cu privire la o serie de proiecte bilaterale, inclusiv la construcția de locuințe pentru populația tătară din Crimeea. Părțile au discutat chestiuni legate de cooperarea în sectorul energetic, în special modalități de diversificare a aprovizionării cu energie”, informează Administrația Prezidențială ucraineană, care anunță că cei doi președinți au convenit să organizeze cea de-a 10-a reuniune a Consiliului strategic la nivel înalt în februarie 2022, la Kiev, care ar trebui precedat de ”pregătiri temeinice, în special de organizarea celei de-a doua reuniuni a cvadriadei la nivelul miniștrilor afacerilor externe și al apărării în luna decembrie a acestui an.”

De asemenea, ”preşedintele ucrainean a apreciat foarte mult sprijinul Turciei pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei, precum şi implicarea intensă în activitatea noului mecanism internaţional – Platforma Crimeei.”

Discuția telefonică dintre cei doi are loc în contextul în care secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la ”concentrările masive și neobișnuite de forțe rusești în apropierea graniței cu Ucraina”, cerând Rusiei să dea dovadă de ”transparență privind activitățile sale militare.”

De altfel, ”îngrijorătoarea activitate militară rusă” în Ucraina a reprezentat una dintre temele discutate de secretarul de stat american, Antony Blinken, cu ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, amintită de oficialul SUA și în convorbirea telefonică avută cu omologul polonez, Zbigniew Rau.

Asigurări privind apărarea integrității teritoriale a Ucrainei a dat și președintele Emmanuel Macron într-o convorbire telefonică cu omologul rus, Vladimir Putin, care a denunțat ”caracterul provocator” al exercițiilor de amploare desfășurate de SUA și aliații săi în Marea Neagră.

SUA consideră că regimul Lukașenko, ce servește interesele Moscovei, se folosește de migranții vulnerabili pentru a crea o criză la granița externă a UE menită să distragă atenția de la ”activitățile Rusiei la frontiera cu Ucraina.”

De mai multe zile, mii de migranţi din terţe ţări sunt blocaţi în tabere improvizate în pădure la frontiera cu Polonia în timp ce temperaturile se apropie de pragul îngheţului.  

Mulţimi de migranţi s-au adunat şi la graniţele cu Lituania şi Letonia, în căutarea unei căi de intrare pe teritoriul Uniunii Europene. Acesta este motivul pentru care țările baltice au reacționat printr-o poziție comună, trăgând un semnal de alară cu privire la escaladarea deliberată a atacului hibrid al regimului de la Minsk, ce ar putea duce la ”provocări şi incidente serioase, care ar putea să se extindă şi în sfera militară.”

În acest context, premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a anunțat că poartă discuţii cu ”Letonia şi în special cu Lituania, dacă să declanşăm procedura prevăzută în articolul 4 al Tratatului NATO”, considerând că este ”nevoie de paşi concreţi şi de angajamentul întregii Alianţe.”

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE41 mins ago

Londra acuză Moscova că urmărește să instaleze un lider pro-rus la Kiev și prezintă o listă cu politicieni din Ucraina suspectați că mențin legătura cu serviciile ruse de informații

RUSIA2 hours ago

Șeful Marinei germane demisionează după afirmațiile ”necugetate” potrivit cărora Vladimir Putin ”merită respect” iar Crimeea nu va mai aparține niciodată Ucrainei

NATO3 hours ago

NATO începe supravegherea aeriană în Bulgaria cu avioane Eurofighter și F-35

CONSILIUL UE18 hours ago

Ministrul Energiei: Criza prețurilor la energie, o preocupare în toate statele UE. Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a intensifica sprijinul acordat consumatorilor finali

U.E.20 hours ago

Germania cere din nou Comisiei Europene să nu includă energia nucleară pe lista investițiilor verzi, propunere sprijinită de Franța și România

RUSIA21 hours ago

Antony Blinken l-a asigurat pe Dmitro Kuleba că nu vor exista ”decizii despre Ucraina fără Ucraina” în discuțiile cu Rusia. Primul transport militar din ajutorul de securitate oferit de SUA a ajuns deja la Kiev

ROMÂNIA22 hours ago

Ambasadorul României în SUA a discutat cu oficialul american pentru controlul armamentelor și securitate internațională despre scutul de la Deveselu, ”o contribuție semnificativă pentru apărarea colectivă aliată”

NATO23 hours ago

”Neptune Strike 2022”: Pentagonul anunță un exercițiu naval al NATO în Marea Mediterană, cu participarea portavionului american USS Harry Truman

ROMÂNIA1 day ago

Spiritul unității europene la 59 de ani de la Tratatul de la Élysée: Ambasadorii Franței și Germaniei la București vor face schimb de roluri pentru o zi

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, la reuniunea miniștrilor energiei din UE: Avem nevoie de mai multă solidaritate în fața creșterii prețurilor la electricitate și căldură

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda3 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE4 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.4 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE4 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.4 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending