Ambasadorul Rusiei la Uniunea Europeană a fost convocat luni la instituţiile europene după decizia Moscovei de a sancţiona opt oficialităţi europene, între care şi pe preşedintele Parlamentului European şi pe un vicepreședinte al Comisiei Europene, a anunţat luni Serviciul European de Acțiune Externă, brațul diplomatic al Uniunii Europene.

La discuția cu ambasadorul Federației Ruse la Uniunea Europeană, Vladimir Chizhov, secretarul general al Comisiei Europene, Ilze Juhansone, și secretarul general al Serviciului Europeană de Acțiune Externă, Stefano Sannino, au condamnat decizia Rusiei de a interzice intrarea pe teritoriul Federației Ruse a opt cetățeni ai Uniunii Europene, informează SEAE într-un comunicat.

Ambasadorul Chizhov a fost informat despre respingerea puternică și condamnarea fermă de către instituțiile UE și statele membre ale UE cu privire la această decizie, care a fost pur motivată politic și nu are nicio justificare legală.

Secretarii generali Juhansone și Sannino au adus în discuție și expulzarea de către Rusia a unor diplomați cehi și de ordinul executiv al Federației Ruse a așa-numitelor „state neprietenoase”, exprimându-și îngrijorarea gravă pentru impactul cumulativ al tuturor acestor decizii asupra relațiilor dintre UE și guvernul Federației Ruse.

Aceștia au menționat, de asemenea, că UE își rezervă dreptul de a lua măsurile adecvate ca răspuns.

Rusia a interzis vinerea trecută intrarea pe teritoriul său a opt oficialităţi europene, printre care preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, vicepreşedinta Comisiei Europene, Vera Jourova, care este şi comisar european pentru valori şi transparenţă, procurorul Berlinului, Jorg Raupach, şi deputatul francez Jacques Maire – raportor special pe subiectul otrăvirii opozantului rus Aleksei Navalnîi, în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE).

Uniunea Europeană a condamnat această decizie anunţată după adoptarea de către Parlamentul European a unei rezoluţii care denunţa acţiunile Rusiei şi cerea impunerea de sancţiuni economice şi politice.

“UE îşi rezervă dreptul de a lua măsurile corespunzătoare în replică la decizia autorităţilor ruse”, au avertizat vineri preşedinţii a trei instituţii ale UE – Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul.

“Federaţia Rusă a ales calea confruntării în loc să caute să inverseze traiectoria negativă a relaţiilor UE-Rusia”, au deplâns sâmbătă statele membre, într-o declaraţie publicată în numele lor de către Josep Borrell.

Reacţia UE va fi discutată de miniştrii afacerilor externe şi va fi inclusă pe ordinea de zi a summitului european din 25 mai, a declarat pentru AFP un diplomat european. 

Statele membre ale UE au aprobat joi, 29 aprilie, poziția Consiliului cu privire la un fond de cinci miliarde de euro destinat să atenueze impactul imediat al retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană, informează un comunicat.

După ce Parlamentul European își va aproba poziția, co-legiuitorii vor purta discuții cu privire la proiectul de regulament. Obiectivul este de a ajunge la un acord înainte de vacanța de vară, astfel încât prima tranșă să poată fi plătită înainte de sfârșitul anului.

Fondul, cunoscut sub numele de rezerva de ajustare la Brexit, se va concentra asupra regiunilor, zonelor și sectoarelor celor mai afectate din UE și va fi utilizat pentru a acoperi o serie de măsuri, cum ar fi compensarea întreprinderilor pentru pierderile comerciale, păstrarea locurilor de muncă și instituirea de controale vamale în porturi.

„Rezerva urmărește să sprijine toate statele membre pentru a contracara consecințele negative ale retragerii Regatului Unit. Într-un spirit de solidaritate, ne angajăm să ajutăm regiunile, întreprinderile și cetățenii europeni, și în special comunitățile cele mai afectate, să facă față provocărilor fără precedent ale Brexitului”, a declarat Augusto Santos Silva, ministru de stat și al afacerilor externe al Portugaliei, care deține președinția Consiliului.

Poziția Consiliului susține o perioadă de patru ani, de la 1 ianuarie 2020 până la 31 decembrie 2023, ceea ce înseamnă că cheltuielile suportate în această perioadă ca urmare a Brexitului pot fi acoperite integral sau parțial.

Întrucât consecințele economice ale retragerii Regatului Unit sunt multiple și imprevizibile, proiectul de regulament de instituire a rezervei oferă o listă orientativă și neexhaustivă de măsuri eligibile.

Lista include, printre altele, asistență pentru întreprinderi și comunități de pescari, programe de muncă pe termen scurt și programe de reconversie profesională, controale la frontieră, vamale, sanitare și fitosanitare, colectarea impozitelor indirecte și reintegrarea resortisanților UE care au părăsit Regatul Unit ca urmare a retragerii.

Indiferent de măsurile pe care statele membre decid să le ia, acestea trebuie să fie direct legate de atenuarea consecințelor negative ale Brexitului pentru a se califica pentru finanțare.

Alocarea
În conformitate cu politica de consolidare a coeziunii în întreaga UE, metoda de alocare ține seama de impactul inegal al Brexitului asupra diferitelor regiuni și sectoare.

În conformitate cu poziția Consiliului, toate cele cinci miliarde de euro ( la prețurile din 2018) vor fi alocate în avans în mod provizoriu. Partea care revine fiecărui stat membru este determinată de trei factori principali: valoarea peștelui capturat în zona economică exclusivă a Regatului Unit, importanța comerțului cu Regatul Unit și un factor legat de populația regiunilor maritime de frontieră cu Regatul Unit.

În total, 600 de milioane de euro vor fi alocate în funcție de factorul legat de pescuit, 4,150 miliarde de euro în funcție de comerț și 250 de milioane de euro în temeiul factorului legat de regiunile maritime de frontieră.

Patru miliarde de euro, sau 80% din rezervă, vor fi plătite ca prefinanțare în trei tranșe, în 2021, 2022 și 2023. Restul de un miliard de euro va fi pus la dispoziție în 2025, iar modul în care va fi împărțit va depinde de modul în care statele membre vor fi cheltuit finanțarea în anii precedenți, luând în considerare, de asemenea, orice sume neutilizate.

Fondul de cinci miliarde de euro a fost convenit anul trecut de liderii UE ca parte a bugetului 2021-2027.