Miniştrii de externe ai statelor Uniunii Europene s-au pus de acord luni să meargă mai departe în privinţa adoptării de sancţiuni împotriva mai multor oficiali ruşi de rang înalt, drept replică la încarcerarea opozantului rus Aleksei Navalnîi, au declarat surse diplomatice UE citate de AFP, Reuters şi dpa, informează Agerpres.

Potrivit Reuters, la reuniunea miniştrilor de externe din Uniunea Europeană nu au fost discutate nume, dar surse diplomatice susţin că vor fi vizaţi şeful Comitetului de anchetă rus, care se ocupă de toate infracţiunile majore, directorul direcţiei penitenciarelor, directorul Gărzii naţionale din Rusia şi procurorul general.

S-a ajuns la un “acord politic” pentru adoptarea de noi sancţiuni ţintite în cursul reuniunii şi şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a fost însărcinat să propună o listă cu nume de responsabili ruşi care urmează a fi vizaţi de sancţiuni.

Potrivit AFP, care citează diplomaţi europeni, pe listă nu s-ar afla niciun oligarh rus.

Dpa scrie că Uniunea Europeană ar urma să folosească noul său instrument global privind încălcarea drepturilor omului pentru prima dată de când a fost prevăzut.

UE a recurs deja la măsuri punitive din cauza rolului Moscovei în conflictul din Ucraina şi a otrăvirii lui Aleksei Navalnîi din luna august a anului trecut.

Rusia a ameninţat că va adopta măsuri similare dacă UE adoptă noi sancţiuni. 

Relaţia UE – Rusia este una dintre temele reuniunii de la Bruxelles, șeful diplomației europene, Josep Borrell, declarând înaintea reuniunii că speră la o abordare comună pentru gestionarea relației “în curs de coliziune” cu Rusia, în timp ce ministrul german de externe a pledat pentru sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, având în vedere că relaţiile dintre Bruxelles și Moscova au ajuns la cel mai scăzut nivel. Tot înaintea reuniunii, ministrul Bogdan Aurescu a pledat pentru o abordare comună între UE, SUA și Regatul Unit privind relațiile cu Rusia, subliniind că o majoritate din țările UE susține adoptarea de noi sancțiuni.

Discuția cu privire la relațiile UE cu Rusia are loc în contextul vizitei Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, la Moscova (5-6 februarie 2021) și în pregătirea dezbaterilor pe subiect din cadrul Consiliului European din martie 2021. Vizita șefului diplomației europene la Moscova a produs un larg ecou și critici cu privire la o umilire diplomatică a Uniunii Europene.

Rusia a declarat persona non grata și a decis expulzarea unor diplomaţi polonezi, germani şi suedezi, la numai câteva ore după ce Josep Borrell s-a întâlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru a discuta despre relaţiile bilaterale. Rusia și-a motivat decizia în baza faptului că acești diplomați au participat la protestele pro-Navalnîi, opozantul rus încarcerat la revenirea sa în țară după ce a fost otrăvit și condamnat la închisoare. Ulterior, Germania, Polonia și Suedia au recurs la măsuri de retorsiune față de expulzările din Rusia, iar cele trei țări UE au declarat “persona non grata” câte un diplomat rus.

Justificându-și vizita ca un moment de menținere a canalelor diplomatice în cadrul unei dezbateri în plenul Parlamentului European unde aproape 80 de deputați i-au cerut demisia, Josep Borrell a spus că le va propune liderilor UE sancțiuni împotriva Rusiei, subliniind că cei doi actor sunt la o răscruce de drumuri și că guvernul rus se află pe o cale autoritară.

Statele membre ale Uniunii Europene au discutat luni despre necesitatea de a aborda preocupările consumatorilor și în alte politici sectoriale, precum și despre importanța consumatorilor pentru redresarea economică în urma crizei COVID-19 fiind esențială, se arată în concluziile adoptate de Consiliul Uniunii Europene și remise CaleaEuropeană.ro.

Concluziile vin ca un răspuns la comunicatul Comisiei privind „O nouă agendă a consumatorilor: consolidarea rezilienței consumatorilor pentru o recuperare durabilă”, (denumită în continuare „Agenda”), care prezintă o viziune globală a politicii UE în domeniul protecției consumatorilor pentru perioada 2020-2025.  Acestea oferă îndrumări politice cu privire la o gamă largă de acțiuni anunțate de Comisie în Agendă.

„Noua agendă pentru consumatori este o etapă importantă pentru președinția portugheză și intenționăm să încurajăm dezvoltarea acesteia. Concluziile aprobate astăzi sunt un semnal clar al angajamentului Consiliului față de implementarea acțiunilor Agendei. Prin aceste concluzii, menținem ambiția ridicată atunci când vine vorba de promovarea unei economii sociale de piață europene corecte și dezvoltate”, a declarat, Ministrul de stat portughez pentru economie și tranziție digitală, Pedro Siza Vieira, a cărui țară asigură președinția Consiliului UE.

Consiliul salută intenția Comisiei de a aborda aspecte precum „dreptul la refacere”, protecția consumatorilor online și offline și siguranța produselor, precum și prevenirea îndatorării excesive în viitoarele propuneri legislative. De asemenea, subliniază necesitatea coerenței în domeniul digitalizării cu propunerile recente, cum ar fi Legea serviciilor digitale, care ar trebui să stabilească un nivel ridicat de protecție pentru toți consumatorii.

Pe 25 februarie 2021, miniștrii responsabili pentru piața internă și industrie vor organiza, în sistem de teleconferință, o dezbatere politică privind Noua agendă a consumatorilor, pentru a discuta rolul întreprinderilor și al consumatorilor în promovarea redresării economice și a rezilienței. Dezbaterea va fi prezidată de ministrul de stat portughez pentru economie și tranziție digitală, Pedro Siza Vieira.  

UE consideră că un răspuns socio-economic la pandemie trebuie să țină cont de drepturile omului pentru o redresare mai bună și mai durabilă, se arată în concluziile Consiliului, adoptate luni, 22 februarie.

UE recunoaște că pandemia COVID-19 și consecințele sale socio-economice au un impact negativ din ce în ce mai mare asupra drepturilor omului, democrației și statului de drept, inclusiv asupra spațiului civic. Pandemia adâncește și mai mult inegalitățile preexistente și crește presiunea asupra persoanelor aflate în situații vulnerabile.

Având în vedere acest lucru, UE reiterează că un răspuns socio-economic având drepturile omului în centrul său va permite o redresare mai bună și mai durabilă.

UE se angajează să se asigure că răspunsul său la COVID-19 susține demnitatea și drepturile omului fără discriminare, deoarece nimeni nu trebuie lăsat în urmă și niciun drept uman nu trebuie ignorat.

Prin urmare, drepturile omului, democrația și statul de drept vor rămâne în centrul răspunsului UE la pandemia COVID-19, așa cum se menționează în concluziile Consiliului privind Planul de acțiune al UE pentru drepturile omului și democrație 2020-2024 .

Acțiunea UE ar trebui, de asemenea, să fie ghidată de Acordul de la Paris privind schimbările climatice și Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, întrucât pandemia COVID-19 reprezintă un semnal de alarmă pentru amenințarea și mai mare a schimbărilor climatice și a degradării mediului.

În cele din urmă, Consiliul recunoaște contribuția importantă adusă de toți membrii Team Europe, ca parte a răspunsului global al UE la COVID-19, precum și contribuția acestora la demonstrarea poziției de lider, a responsabilității și solidarității la nivel mondial a UE.