Statele membre ale Uniunii Europene au convenit vineri impunerea de taxe pe profiturile excepţionale ale firmelor din energie şi au început negocierile privind viitoarele decizii pentru a rezolva criza energetică, posibil o plafonare a preţului la gazele naturale la nivelul întregii Uniuni, transmite Reuters.

Miniștrii din cele 27 de state membre ale UE s-au reunit vineri la Bruxelles, unde au aprobat măsurile propuse la începutul acestei luni pentru a limita creșterea prețurilor la energie, care alimentează nivelul record al inflaţiei şi ameninţă să provoace recesiune.

⚡️ #TTE Energy | DEAL!👏 Ministers reached a political agreement on measures to mitigate high electricity prices: mandatory electricity demand reduction, cap on market revenues from inframarginal electricity producers and solidarity contribution from fossil fuels producers. pic.twitter.com/BLU4fxWNWj

— EU2022_CZ (@EU2022_CZ) September 30, 2022

Reducerea cererii de energie electrică

Potrivit comunicatului oficial, Consiliul UE a convenit asupra unui obiectiv voluntar de reducere globală de 10% din consumul brut de energie electrică și asupra unui obiectiv obligatoriu de reducere de 5% din consumul de energie electrică în orele de vârf. Statele membre vor identifica 10 % din orele de vârf între 1 decembrie 2022 și 31 martie 2023 în care vor reduce cererea. Statele membre vor fi libere să aleagă măsurile adecvate pentru a reduce consumul pentru ambele obiective în această perioadă.

Plafonarea veniturilor de pe piață pentru producătorii de energie electrică

Consiliul a convenit să plafoneze veniturile de pe piață la 180 de euro/MWh pentru producătorii de energie electrică, inclusiv pentru intermediari, care utilizează așa-numitele tehnologii inframarginale pentru a produce energie electrică, cum ar fi energiile regenerabile, energia nucleară și lignitul. Astfel de operatori au obținut câștiguri financiare neașteptat de mari în ultimele luni, fără ca costurile lor operaționale să crească. Acest lucru se datorează rolului cărbunelui și al gazului ca surse marginale de stabilire a prețurilor care umflă în prezent prețul final al energiei electrice.

Nivelul plafonului este menit să mențină rentabilitatea operatorilor și să evite împiedicarea investițiilor în energiile regenerabile.

Statele membre au convenit să utilizeze măsuri la alegerea lor pentru a colecta și redirecționa veniturile excedentare către sprijinirea și protejarea consumatorilor finali de energie electrică. Statele membre au introdus anumite mecanisme de flexibilitate pentru a reflecta circumstanțele lor naționale și măsurile existente la nivel național. Acestea includ posibilitatea de a stabili un plafon mai ridicat al veniturilor, de a utiliza măsuri care să limiteze în continuare veniturile de pe piață, să diferențieze tehnologiile și să aplice, printre altele, limite veniturilor de pe piață ale altor actori, inclusiv ale comercianților.

În situațiile în care dependența netă de import a unui stat membru este egală sau mai mare de 100%, acesta încheie un acord până la 1 decembrie 2022 pentru a împărți în mod adecvat veniturile excedentare cu statul membru exportator. Alte state membre sunt, de asemenea, invitate să încheie astfel de acorduri.

Axa de solidaritate pentru sectorul combustibililor fosili

Statele membre au convenit să stabilească o contribuție de solidaritate temporară obligatorie asupra profiturilor întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectoarele petrolului brut, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor. Contribuția de solidaritate ar urma să fie calculată pe profiturile impozabile, astfel cum sunt determinate în conformitate cu normele fiscale naționale în anul fiscal care începe în 2022 și/sau în 2023, care depășesc o creștere de 20% din media anuală a profiturilor impozabile începând cu 2018. Contribuția de solidaritate se va aplica în plus față de impozitele și taxele obișnuite aplicabile în statele membre.

Statele membre pot menține măsuri naționale echivalente cu contribuția de solidaritate, cu condiția ca acestea să fie compatibile cu obiectivele regulamentului și să genereze venituri cel puțin comparabile.

Statele membre vor utiliza veniturile provenite din taxa de solidaritate pentru a oferi sprijin financiar gospodăriilor și companiilor și pentru a atenua efectele prețurilor ridicate ale energiei electrice cu amănuntul.

Măsuri privind comerțul cu amănuntul pentru IMM-uri

Consiliul a convenit că statele membre pot stabili temporar un preț pentru furnizarea de energie electrică întreprinderilor mici și mijlocii pentru a sprijini în continuare IMM-urile care se confruntă cu prețuri ridicate la energie. Statele membre au convenit, de asemenea, că pot stabili, în mod excepțional și temporar, un preț de furnizare a energiei electrice care să fie inferior costului.

Măsurile se vor aplica de la 1 decembrie 2022 până la 31 decembrie 2023. Obiectivele de reducere a consumului de energie se aplică până la 31 martie 2023. Plafonul obligatoriu al veniturilor de pe piață se aplică până la 30 iunie 2023.

Uniunea Europeană condamnă cu cea mai mare fermitate “referendumurile” false și ilegale desfășurate în unele părți din regiunile Donețk, Kherson, Luhansk și Zaporizhzhia din Ucraina, ocupate în prezent și parțial de Rusia, a afirmat miercuri șeful diplomației europene, Josep Borrell, la scurt timp după ce Comisia Europeană a propus un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

“UE nu recunoaște și nu va recunoaște niciodată aceste “referendumuri” ilegale și rezultatul lor falsificat, nici orice decizie luată pe baza acestui rezultat, și îndeamnă toți membrii Organizației Națiunilor Unite să facă același lucru. Prin organizarea acestor “referendumuri” false și ilegale, Rusia urmărește să modifice prin forță frontierele recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei, ceea ce constituie o încălcare clară și gravă a Cartei ONU. Rezultatul acestora este nul și neavenit și nu poate produce niciun fel de efect juridic. “Referendumurile” false și ilegale ale Rusiei nu au nicio legitimitate și încalcă în mod flagrant dreptul internațional, precum și obligațiile internaționale ale Rusiei. Acestea au fost desfășurate în timp ce Rusia duce un război de agresiune împotriva Ucrainei și au ca scop anexarea de către Rusia a teritoriilor ocupate de Ucraina. Acestea încalcă Constituția Ucrainei și independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, a spus Borrell, într-o declarație semnată în numele UE.

În plus, Borrell insistă că “referendumurile” false și ilegale ale Rusiei din Ucraina au avut loc pe fondul unor abuzuri generalizate și sistematice ale drepturilor omului, precum și al intimidării cetățenilor ucraineni de către Rusia și autoritățile sale numite în mod ilegitim în teritoriile ocupate ale Ucrainei.

“Prin urmare, aceste “voturi” ilegale, desfășurate sub presiune și în grabă, nu reprezintă expresia voinței libere a oamenilor care trăiesc în aceste regiuni ale Ucrainei. UE salută curajul locuitorilor ucraineni care s-au opus “referendumurilor” și continuă să se opună ocupației rusești”, a precizat el.

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate a mai punctat că toți cei implicați în organizarea acestor false “referendumuri” ilegale, precum și cei responsabili de alte încălcări ale dreptului internațional în Ucraina vor fi trași la răspundere.

“UE își menține sprijinul neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și solicită Rusiei să își retragă imediat, complet și necondiționat toate trupele și echipamentele militare de pe întregul teritoriu al Ucrainei. În conformitate cu Carta ONU și cu dreptul internațional, Ucraina își exercită dreptul legitim de a se apăra împotriva agresiunii rusești pentru a redobândi controlul deplin asupra teritoriului său și are dreptul de a elibera teritoriile ocupate în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. UE și statele sale membre vor continua să sprijine eforturile Ucrainei în acest scop, atât timp cât va fi necesar“, a asigurat Josep Borrell.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, au formulat miercurea propunerea unui nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, cel de-al optulea de la începutul războiului împotriva Ucrainei, astfel încât “Kremlinul să plătească” pentru escaladarea conflictului în Ucraina prin “simulacrele” de referendumuri din teritoriile ocupate militar în această țară.

Cel de-al optulea pachet de sancţiuni, detaliat de șeful diplomației UE, Josep Borrell, include noi interdicţii la importurile de produse ruseşti, ceea ce ar urma să ducă la o pierdere de venituri de şapte miliarde de euro suplimentare pentru Rusia, şi noi interdicţii de export pentru tehnologii cheie folosite în armată, cum ar fi componente aviatice şi electronice şi anumite substanţe chimice.

În plus, pachetul de sancţiuni va stabili baza legală pentru o plafonare a preţului la petrolul rusesc şi le va interzice cetăţenilor din UE să facă parte din consiliile de administraţie ale companiilor ruseşti de stat.

Noul pachet de sancțiuni propus de Bruxelles este o continuare a avertismentelor lansate de Uniunea Europeană cu o zi în urmă, blocul continentul asigurând că îi va sancționa pe organizatorii ”referendumurilor ilegale” de anexare a teritoriilor ucrainene la Rusia.

Peste 97% dintre votanţii la aşa-zisele referendumuri organizate de Moscova în teritoriile ucrainene ocupate de forţele ruse în estul şi sudul ţării au susţinut anexarea la Rusia. Este vorba despre regiunile Doneţk, Lugansk (est), Zaporojie şi Herson (sud).

NATO, SUA și ONU au denunțat referendumurile ilegale organizate de Rusia pentru anexarea teritoriilor ucrainene, în timp ce China, un aliat al Moscovei, a solicitat respectarea integrității teritoriale a Ucrainei. Reacții similare au venit și din partea Marii Britanii și a României. 

Moscova a arătat pregătită pentru anexarea acestor teritorii în urma unor referendumuri a căror legalitate și legitimitate este puternic contestată de Occident.

Pe același scenariu, Rusia a anexat în 2014 peninsula Crimeea, nerecunoscută de comunitatea internaționale, iar agresiunea sa militară împotriva Ucrainei a fost precedată de recunoașterea independenței așa-ziselor republici populare Donețk și Lugansk, regiuni asupra cărora Federația Rusă a aplicat acțiuni de destabilizare tot în anul 2014, după anexarea Crimeei.

Secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a evidențiat în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Generale (CAG) potențialul eolian al Mării Negre, precum și importanța pe care energia nucleară o deține în mix-ul energetic al României.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, miniștrii și secretarii de stat pentru afaceri europene din statele membre UE au avut un schimb de opinii pe marginea agendei adnotate a Consiliului European din 20-21 octombrie a.c., care include următoarele subiecte: agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, situația energetică și cea economică la nivelul Uniunii, precum și relațiile externe ale UE.         

Pe agenda Consiliului Afaceri Generale au figurat și prezentarea formală a priorităților Președinției cehe a Consiliului UE, programarea legislativă pentru anul 2023 și raportul Comisiei Europene de prognoză strategică pentru anul 2022, cea de-a treia discuție orizontală dedicată dialogului privind statul de drept, precum și procesul de follow-up al Conferinței privind viitorul Europei. Totodată, Comisia Europeană a prezentat stadiul relațiilor Uniunii cu Regatul Unit al Marii Britanii.

În contextul discuțiilor privind agenda Consiliului European din 20-21 octombrie 2022, secretarul de stat Daniela Gîtman a evidențiat importanța menținerii unei atenții sporite a situației din Ucraina, subliniind sprijinul cuprinzător acordat de România Ucrainei și refugiaților ucraineni.

Astfel, a informat cu privire la noul format de cooperare trilaterală România – Ucraina – Republica Moldova, a cărui primă reuniune a avut loc la Odesa, la 15 septembrie, la nivelul miniștrilor afacerilor externe și ai energiei, cu scopul stabilirii unui mecanism de coordonare pe termen lung care să răspundă provocărilor apărute pe fondul conflictului din Ucraina.

În același sens, secretarul de stat român a arătat că România a depus, la 13 septembrie 2022, Declarația de Intervenție în procedurile inițiate de Ucraina contra Federației Ruse la Curtea Internațională de Justiție (CIJ).  Totodată, a făcut referire la importanța solidarității europene și a necesității de susținere de către UE a procesului de reconstrucție a Ucrainei, de facilitare a exporturilor ucrainene de cereale, precum şi de menținere a unei presiuni constante asupra Federației Ruse, prin intermediul sancțiunilor, și dinamizarea eforturilor de combatere a dezinformării.

Cu privire la tematica energiei, care va face, de asemenea, obiectul discuțiilor liderilor europeni, secretarul de stat Daniela Gîtman a salutat măsurile anunțate de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul discursului privind Starea Uniunii, subliniind necesitatea unor soluții europene atât ca răspuns la provocările pe termen scurt privind prețurile la energie, cât şi în raport cu obiectivele pe termen mediu şi lung, în special securitatea aprovizionării și ameliorarea design-ului pieței europene de energie, în paralel cu reducerea dependențelor energetice față de Federația Rusă și trecerea către energiile neutre din punct de vedere al emisiilor cu efect de seră. În context, a evidențiat potențialul eolian al Mării Negre, precum și importanța pe care energia nucleară o deține în mix-ul energetic al României.

Referitor la programarea legislativă pentru anul 2023 și raportul Comisiei Europene de prognoză strategică pentru anul 2022, demnitarul român a salutat atât conținutul raportului, care abordează sinergiile dintre cele două procese transformative esențiale la nivel european, respectiv tranziția verde și cea digitală, cât și discursul președintelui Comisiei Europene privind Starea Uniunii și scrisoarea de intenție prin care sunt enunțate prioritățile legislative pentru anul 2023.

A salutat îndeosebi referințele la necesitatea menținerii abordării solidare cu Ucraina, la adoptarea unor măsuri europene în domeniul energiei și la avansarea politicii de extindere, atât în relație cu partenerii din Balcanii de Vest, cât și cu cei din Vecinătatea Estică.

În context, secretarul de stat român a făcut referire la importanța avansării negocierilor privind pachetul legislativ Fit for 55, respectiv Planul RePowerEU și a relevat importanța menținerii unei abordări echilibrate, care să ia în calcul specificităţile statelor membre şi impactul situației actuale.

Totodată, secretarul de stat Daniela Gîtman a subliniat importanța consolidării procesului de integrare europeană și a securității Uniunii, prilej cu care a evidențiat contribuția pe care extinderea spațiului Schengen o aduce la îndeplinirea acestui obiectiv. A reiterat necesitatea unei decizii referitoare la aderarea României la spațiul Schengen.

În cadrul dezbaterii pe tema procesului de follow-up al Conferinței privind viitorul Europei, demnitarul român a reafirmat poziția națională privind asigurarea unui răspuns adecvat și eficient al Uniunii la așteptările cele mai presante ale cetățenilor. A subliniat necesitatea unor rezultate concrete care să întărească coeziunea și unitatea Uniunii.

A arătat că aceste măsuri pot fi luate în cadrul actual al Tratatelor, exprimând deschiderea României pentru identificarea unor soluții de fluidizare a procesului de decizie la nivelul UE prin intermediul opțiunilor puse la dispoziție de Tratatele în vigoare, inclusiv a clauzei pasarelă, pe baza unor analize detaliate privind impactul unor astfel de măsuri pentru obiectivele de ansamblu ale Uniunii.

Cu ocazia celei de-a treia discuții orizontale privind statul de drept, secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a reiterat sprijinul României pentru acest exercițiu și a subliniat importanța schimburilor de experiență și bune practici între statele membre.

Pe fondul introducerii de recomandări specifice de țară în raportul Comisiei Europene, secretarul de stat român a evidențiat că această inițiativă de consolidare a mecanismului reprezintă un pas înainte pentru evitarea duplicării cu alte mecanisme și instrumente similare, reiterând, în acest sens, obiectivul României de finalizare a Mecanismului de Cooperare și Verificare și continuarea monitorizării prin intermediul mecanismului general.