România merită să fie în spațiul Schengen și să nu fie restricționată în această privință, a afirmat ambasadorul Germaniei la București, Peer Gebauer, subliniind că Berlinul a muncit din greu și va continua să o facă pentru finalizarea procesului de aderare a României la zona de liberă circulație.

“Germania continuă să sprijine neclintit România și Bulgaria atunci când vine vorba de ridicarea controalelor la frontierele terestre. Am mai spus-o, dar aș dori să o repet: România și-a făcut toate temele. România merită să fie în spațiul Schengen și să nu fie restricționată în această privință. De aceea, vom continua să sprijinim pe deplin România”, a declarat diplomatul german, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro cu prilejul împlinirii a 34 de ani la Reunificarea Germaniei și la 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului.

Peer Gebauer a indicat că după alegerile din Austria va putea fi observată și poziția noului guvern austriac, exprimându-și speranța că acest lucru “va deschide uși și în ceea ce privește obiectivul României”.

El a subliniat că aderarea parțială a României la spațiul Schengen, prim eliminarea controalelor la frontierele maritime și aeriene, reprezintă un mare succes și a felicitat România pentru că a adoptat o “poziție foarte prudentă, profesionistă și clară” în negocierile cu partenerii.

Ambasadorul Germaniei a apărat și decizia propriei țări, criticată de prim-miniștrii Poloniei și Greciei și de fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de a introduce controale temporare la frontierele terestre.

El a explicat și rațiunile de securitate din spatele deciziei Germaniei de a introduce controale temporare la frontiere, care reprezintă o “formă mult mai puțin invazivă de control” decât cea de la frontiera externă a spațiului Schengen.

Ambasadorul a subliniat totodată că Berlinul “a muncit din greu” pentru aderarea României la Schengen deoarece este în interesul Europei ca acest lucru să se întâmple.

“Germania își poate asuma unele merite pentru că a fost o susținătoare activă”, a spus el, cu trimitere la discursul susținut de cancelarul german Olaf Scholz în august 2022, la Praga, când Berlinul a formulat o susținere clară pentru aderarea României, Bulgariei și a Croației la Schengen.

Peer Gebauer a arătat că “activ nu înseamnă că, atunci când decizia este supusă la vot, ridicăm mâna în favoarea României, ci că Germania a muncit din greu în permanență alături de toți partenerii pentru a atinge acest obiectiv pentru România”.

El a subliniat că susținerea pentru aderarea României la spațiul de liberă circulație nu reprezintă un “act de milă”, ci o chestiune bazată pe merit.

“Germania va continua să fie o susținătoare activă. Dacă există o modalitate de a fi de ajutor și atunci când vine vorba de a-i convinge pe cei care încă nu sunt convinși, Germania își va face partea sa“, a asigurat Peer Gebauer.

Austria, singura țară care se mai opune aderării complete a României și a Bulgariei la spațiul Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, a virat spre dreapta duminică, în cadrul unor alegeri decisive, când Partidul Libertății (FPÖ), de extremă dreapta, a obținut victoria în scrutinul legislativ național Este pentru prima dată de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial când un partid de extremă dreaptă și cu rădăcini în ideologia nazistă câştigă alegerile parlamentare în Austria.

Dincolo de puternica undă de șoc generată de victoria FPÖ, rezultatele alegerilor din Austria provoacă și mai multă incertitudine cu privire la finalizarea procesului de aderare a României și a Bulgariei la spațiul Schengen.

Condus de conservatorii lui Nehammer, guvernul austriac s-a opus prin ministrul de interne Gerhard Karner aderării României și a Bulgariei la spațiul Schengen, în cadrul unui vot organizat la 8 decembrie 2022 la nivelul Consiliului Uniunii Europene. În schimb, Croația a primit aprobarea tuturor statelor, inclusiv a Austriei, și a devenit stat membru al spațiului Schengen. În decizia sa, guvernul de la Viena a exprimat că nu poate susține extinderea zonei de liberă circulație cu România și cu Bulgaria din cauza presiunii migratorii, deși Bucureștiul și Sofia, împreună cu Comisia Europeană, au prezentat progresele și capacitatea celor două țări de a securiza frontierele externe ale Uniunii Europene. În cele din urmă, la finalul anului 2023, Austria a fost înduplecată în cadrul unor negocieri politice trilaterale, iar ambasadorii statelor membre ale UE au aprobat aderarea României la spațiul Schengen cu frontierele aeriene și navale, începând cu data de 31 martie 2024, și s-a convenit că o decizie privind eliminarea controalelor la frontierele terestre va fi luată ulterior.

O decizie privind eliminarea controalelor la frontierele terestre Schengen cu România și cu Bulgaria trebuie luată în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE. Consiliul JAI se reunește de două ori în acest semestru al președinției maghiare a Consiliului UE, în lunile octombrie și decembrie. Pentru a fi supusă la vot, o astfel de decizie trebuie pusă pe agendă de președinția Consiliului Uniunii Europene.

Comisia Europeană a decis, joi, să trimită Ungaria în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, susținând că Legea privind „apărarea suveranității” adoptată de această țară încalcă dreptul Uniunii Europene, potrivit unui comunicat.

Legea instituie un „Birou pentru apărarea suveranității”, care are atribuții de investigare a activităților suspectate că ar servi intereselor altor state sau organizații străine și care ar putea periclita suveranitatea Ungariei. Printre altele, legea vizează organizațiile finanțate din surse externe, suspectate că ar putea influența rezultatele alegerilor sau voința alegătorilor.

În februarie 2024, Comisia a trimis Ungariei o scrisoare de punere în întârziere, exprimându-și preocupările legate de această lege. Răspunsul nesatisfăcător al Ungariei a dus la emiterea unui aviz motivat în mai 2024, în care Comisia și-a reiterat criticile. Printre deficiențele semnalate se numără încălcarea drepturilor fundamentale prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a UE, inclusiv dreptul la respectarea vieții private, libertatea de exprimare și asociere, precum și libertăți fundamentale ale pieței interne și reglementările privind protecția datelor.

Comisia consideră că Legea privind apărarea suveranității afectează în mod disproporționat societatea civilă, mass-media și jurnaliștii, conferind „Biroului pentru apărarea suveranității” puteri extinse și discreționare în desfășurarea investigațiilor. Acest birou poate accesa informații sensibile și poate impune publicitatea investigațiilor sale, ceea ce ar putea avea un efect de stigmatizare asupra entităților vizate.

Autoritățile ungare au respins criticile Comisiei, susținând că legea este necesară pentru protejarea suveranității naționale, însă Comisia, după o evaluare atentă, a concluzionat că majoritatea deficiențelor semnalate nu au fost soluționate.

Comisia Europeană a decis să inițieze o procedură de infringement prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României pentru limitarea libertății participanților la piață de a-și stabili prețurile angro ale energiei electrice și gazelor, precum și a exporturilor de gaze.

Mai precis, România a introdus măsuri naționale care impun anumitor producători de energie electrică să contribuie cu toate veniturile care depășesc un anumit prag de preț la un fond pentru tranziția energetică și obligă producătorii de gaze să vândă o parte din producția lor la prețuri fixe anumitor clienți.

Potrivit executivului european, aceste măsuri naționale sunt incompatibile cu Directiva (UE) 2019/944 și cu Regulamentul (UE) 2019/943 privind piața internă de energie electrică, precum și cu Directiva 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale.

”Măsurile în cauză limitează libertatea producătorilor de energie electrică și de gaze de a-și stabili prețurile angro în România”, semnalează Comisia Europeană într-un comunicat.

Prin urmare, executivul european este de părere că aceste măsuri restricționează principiile fundamentale ale formării libere a prețurilor și comerțului transfrontalier liber pe piețele angro de energie electrică și gaze.

România are acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele identificate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

Citiți și: Eurobarometru: 68% dintre români consideră că UE ar trebui să aibă un rol mai puternic de coordonare în domeniul energiei, în funcție de diferite circumstanțe

Țara noastră se confruntă cu prețuri ridicate la energie ca urmare a lipsei interconexiunilor, fapt ce fragmentează piața unică în domeniul energiei, de unde și prețurile mai mari pe care le achită țările din Europa de Est față de cele achitate de țările din Europa de Vest. 

Problema ar urma să fie discutată de miniștrii Energiei în cadrul reuniunii care va avea loc la 15-16 octombrie, la Luxemburg, ca urmare a unui demers comun al României, Bulgariei și Greciei.