Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Purtătorul de cuvânt al lui Jean-Claude Juncker, propus comisar european în Comisia Ursulei von der Leyen. Margaritis Schinas a fost desemnat de Guvernul Greciei

Published

on

Premierul elen Kyriakos Mitsotakis l-a desemnat joi pe actualul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, pentru a fi noul comisar european din partea Greciei în executivul european ce va fi condus de la 1 noiembrie 2019 de Ursula von der Leyen.

Anunțul a fost făcut de biroul de presă al lui Mitsotakis, relatează agenția Ekathimerini și Reuters.

Sursa citată precizează cu prim-ministrul grec o va informa pe președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre această selecție, a spus comunicatul de presă.

Auto-intitulat ”fiu al Salonicului”, Margaritis Schinas este una dintre cele mai experimentate personalități din administrația europeană.

Acesta a fost membru al Parlamentului European din 2007 până în 2009 din partea partidului “Noua Democrație”, formațiune care a revenit la putere după alegerile anticipate din 7 iulie. Anterior, Margaritis Schinas a fost șef de cabinet al comisarului cipriot Markos Kyprianou, responsabil pentru sănătate și protecția consumatorilor, din 2004 până în 2007.

Între 2010 și 2013 Schinas a activat în calitate de director adjunct al Biroului consilierilor pentru politică europeană al președintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso.

Înainte de a fi numit purtător de cuvânt al Comisiei lui Jean-Claude Juncker, Margaritis Schinas a fost directorul Direcției pentru afaceri economice și financiare a Comisiei Europene, din 2013 și până în 2014.

Pe de altă parte, propunerea guvernului de la Atena apare în contextul în care Ursula von der Leyen a transmis că le va solicita țărilor membre să propune câte doi candidați pentru poziția de comisar, un bărbat și o femeie, pentru a putea genera o paritate de gen în noul executiv european.

Confruntată cu o presiune partea grupurilor politice din Parlamentul European anterior alegerii sale în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a promis eurodeputaților că viitoarea componență a Comisiei Europene va reflecta egalitatea de gen.

Angajamentul lui von der Leyen reflectă o idee intens vehiculată la Bruxelles, inclusiv înaintea alegerilor europene.

Pe de altă parte, anumite țări deja și-au manifestat preferințele în ce privește nominalizarea viitorilor comisari europeni, Austria preferându-l din nou pe Johannes Hahn, în timp ce țări precum Bulgaria și Estonia au precizat că vor opta pentru Mariya Gabriel, în cazul Sofiei, și pentru Kadri Simson, în cazul Tallinului.

Alături de Austria și Bulgaria, state precum Letonia, Irlanda sau Slovacia sunt așteptate să nominalizeze aceleași persoană care au ocupat fotoliul de comisar în mandatul lui Jean-Claude Juncker: Valdis Dombrovskis (Letonia), Phil Hogan (Irlanda) și Maros Sefcovic (Slovacia).

Totodată, von der Leyen a promis că cei mai importanți vicepreședinți din Comisia sa vor fi Frans Timmermans (S&D, Olanda) și Margrethe Vestager (ALDE/ Danemarca), fapt ce presupune ca atât Timmermans, cât și Vestager să fie propuși de țărilor lor.

De asemenea, și Spania are propunerea de comisar stabilită, în condițiile în care ministrul de Externe Josep Borrell face parte din pachetul de nume negociat de liderii europeni pentru a ocupa funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și politică de securitate, poziție care presupune și activarea în calitate de comisar european și vicepreședinte al executivului european.

În ce privește România, presa a relatat că țara noastră țintește obținerea unor portofolii precum Transporturi, Mediu sau Politică de Vecinătate.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen și Boris Johnson au decis revenirea la masa tratativelor post-Brexit. Negociatorii UE și Regatului Unit revin duminică la discuții

Published

on

© Boris Johnson/ Twitter

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și prim-ministrul britanic Boris Johnson au convenit sâmbătă, într-o discuție telefonică, ca echipele de negociere ale Uniunii Europene și Regatului Unit pentru un acord post-Brexit să revină duminică, la Bruxelles, la masa tratativelor după ce la runda de negocieri ce avut loc până vineri la Londra nu s-au întrunit condițiile pentru un acord.

“Îi însărcinăm pe negociatorii noștri principali să se reunească mâine la Bruxelles. Vom vorbi din nou luni seara”, a spus von der Leyen, într-o declarație remisă CaleaEuropeană.ro.

Șefa executivului european a spus că ea și Boris Johnson au salutat faptul că s-au realizat progrese în multe domenii, însă cei doi au recunoscut că rămân diferențe semnificative în ceea ce privește trei aspecte critice: condiții de concurență echitabile, guvernanță și pescuit.

“Ambele părți au subliniat că niciun acord nu este fezabil dacă aceste probleme nu sunt rezolvate. Deși am recunoscut gravitatea acestor diferențe, am convenit că ar trebui întreprins un efort suplimentar de către echipele noastre de negociere pentru a evalua dacă acestea pot fi rezolvate”, a spus ea, anunțând revenirea la masa discuțiilor.

Condiţiile unui acord post-Brexit între UE şi Regatul Unit “nu sunt întrunite” din cauza unor “divergenţe semnificative”, în pofida unei săptămâni de discuţii intense la Londra, au transmis vineri seară negociatorii șefi ai Uniunii Europene și Marii Britanii, Michel Barnier și David Frost într-un comunicat de presă comun, prelungind incertitudinea cu privire la finalizarea unei înțelegeri între cele două țări înainte de expirarea perioadei de tranziție, la 31 decembrie. Trei puncte blochează încă încheierea unui acord: accesul pescarilor europeni în apele britanice, garanţiile cerute de Londra în materie de concurenţă şi modul de rezolvare a diferendelor în viitorul acord.

Germania cere Bruxellesului și Londrei să depășească liniile roșii. Franța avertizează cu blocarea unui acord nesatisfăcător

Perspectiva unui dezacord între cele două părți a determinat Berlinul și Parisul să pună presiuni.

Cancelarul german, Angela Merkel, a intervenit pentru a îndemna ambele părți să negocieze la Londra să treacă peste liniile lor roșii și să găsească un compromis pentru a încheia un acord comercial și de securitate, în timp ce guvernul francez a spus că își poate exercita veto-ul dacă acordul nu va corespunde așteptărilor, informează sursa citată.

“Pentru cancelar, iar acest lucru nu s-a schimbat în ultimele săptămâni, dorința de a face compromisuri este necesară de ambele părți. Dacă doriți să aveți o înțelegere, ambele părți trebuie să se deplaseze una către cealaltă. Toată lumea are principiile lor, există linii roșii, este clar, dar există întotdeauna loc pentru compromisuri”, a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al cancelarului Germaniei, țara care asigură președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Deși Merkel susține Comisia Europeană și pe Ursula von der Leyen în obținerea unui acord, Franța a avertizat că ar putea acționa unilateral, respingând o potențială neînțelegere pe care ar găsi-o nefavorabilă.

“Cred că este cazul și pentru partenerii noștri că, dacă ar exista un acord care nu este bun, ceea ce în evaluarea noastră nu corespunde acestor interese, ne vom opune. Franța, ca toți partenerii săi, are dreptul de veto”, a spus Clement Beaune, secretar de stat pentru afaceri europene și un apropiat al președintelui Emmanuel Macron.

Președintele Consiliului European dă asigurări că UE va rămâne unită până în ultima secundă

În schimb, într-o conferință de presă susținută la Bruxelles, pentru a marca un an de la preluarea mandatului, președintele Consiliului European a dat asigurări că Uniunea Europeană și cele 27 de state membre vor rămâne unite ”până în ultima secundă” a negocierilor post-Brexit.

”Vom rezista până în ultimul moment, ultima secundă a acestui proces pentru a garanta unitatea dintre noi”, a afirmat Michel, în contextul unor tensiuni apărute între cei 27 pe ultima linie dreaptă a discuţiilor, mai ales în problema pescuitului și pe fondul anunțului de la Paris, care ar putea exercita un veto asupra unui potențial acord.

Fără un acord care să le guverneze relaţia de la 1 ianuarie, Regatul Unit şi UE vor intra în schimburi comerciale supuse regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), sinonime cu drepturi vamale sau cote, ceea ce alimentează riscul unui nou şoc economic suprapus celui al pandemiei.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană avertizează Ungaria și Polonia că “UE va merge înainte fără ele”: Nu vom capitula în faţa acestui veto privind pachetul de 1,82 trilioane de euro

Published

on

© European Union 2020

Uniunea Europeană va merge înainte cu pachetul său financiar în valoare de 1.824,3 miliarde de euro, destinat Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și relansării economiei europene după pandemia de COVID, chiar dacă Ungaria şi Polonia vor continua să îşi exprime veto-ul faţă de acest proiect, a declarat vineri comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni, informează Reuters.

Autorităţile de la Budapesta şi Varşovia şi-au exprimat veto-ul faţă de bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2017, în valoare de 1.074,3 miliarde de euro, precum şi faţă de fondul de redresare Next Generation, în valoare de 750 miliarde de euro, din cauza unei clauze din bugetul multianual care condiţionează accesul la fonduri de respectarea statului de drept, după o serie de acorduri succesive convenite de președinția germană a Consiliului UE și Parlamentul European, la 5 noiembrie privind corelarea fondurilor de mecanismul statului de drept, iar la 10 noiembrie privind acordul istoric de 1,82 trilioane de euro.

Desigur că nu vom capitula în faţa acestui veto. Acest lucru ar trebui să fie foarte clar Ungariei şi Poloniei…Premisa noastră este foarte clară vis a vis de aceste state membre, vom merge înainte fără ele“, a spus Gentiloni la o conferinţă organizată vineri de Institutul pentru studii politice internaţionale (ISPI), citat de Agerpres.

Comisarul european a adăugat că este îngrijorat cu privire la impasul care există în continuare în relaţia cu cele două state membre din Europa de Est dar totodată şi-a exprimat încrederea că acest impas poate fi depăşit printr-un acord graţie eforturilor diplomatice.

Potrivit lui Gentiloni, faptul că Germania, cea mai puternică ţară din UE, deţine în prezent preşedinţia rotativă a blocului comunitar ar putea fi “un avantaj în găsirea unei soluţii”.

De altfel, presa poloneză a relatat vineri, citată de RFI, că premierul de la Varșovia a discutat subiectul, la telefon, cu cancelarul german, Angela Merkel, după care a avut un discurs “considerabil înmuiat (…) care contrastează ferm cu declarația împărtășită inițial cu Viktor Orbán, la Budapesta”.

Anterior, Ungaria lui Viktor Orban și Polonia și-au reconfirmat luni, 30 noiembrie, poziția de a-și menține veto-ul privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și fondul de redresare, ținând astfel blocat un plan de relansare. Prim-miniștrii celor două țări s-au întâlnit în ultima săptămână, atât la Varșovia, cât și la Budapesta, precizând că așteaptă propuneri din partea președinției germane a Consiliului UE pentru a fi favorabile unei înțelegeri și sugerând că pentru a institui un mecanism privind statul de drept este necesară lansarea unei conferințe inter-guvernamentale care să conducă la procesul de revizuire a tratatelor europene. 

Între timp, președinția germană a Consiliului UE a anunțat vineri că a ajuns la o înțelegere comună cu Parlamentul European cu privire la conținutul bugetului UE pentru 2021, pe baza Cadrului Financiar Multianual pentru 2021-2027 convenit în prealabil la începutul acestui an, însă a avertizat cu privire la reducerea drastică a finanțării europene dacă intrarea în vigoare a bugetului UE pentru 2021 este periclitată de blocajul privind bugetul general.

După discuțiile dintre Merkel și Morawiecki, un vicepremier al guvernului polonez, Jaroslaw Gowin, a spus că Varșovia ar putea accepta o declarație de condiționare a fondurilor UE de statul de drept care să fie adoptată de liderii celor 27 de state membre ale UE și care să clarifice că Bruxellesul nu va utiliza acest mecanism de condiționalitate pentru a pedepsi guverne și state membre în alte chestiuni care nu au legătură cu bugetul Uniunii Europene, scrie Politico Europe.

Afirmațiile acestui oficial polonez au fost făcute ca urmare a apariției în spațiul public a diferitelor scenarii, inclusiv cel asumat de comisarul Paolo Gentiloni, prin care Comisia Europeană explorează posibilitatea lansării procedurii cooperării consolidate, prevăzute de tratate, pentru a aproba pachetul de relansare fără Polonia și Ungaria. De aemenea, și Franța și Olanda au sugerat reproiectarea fondului de redresare într-un acord interguvernamental – fără Polonia și Ungaria – , însă este prezentată drept o “ultimă soluție”.

Conceptul de cooperare consolidată a fost consacrat prin Tratatul de la Amsterdam din 1997 și prevede că guvernele din UE care doresc să instituie între ele o cooperare consolidată în anumite domenii de politici pot face acest lucru, cu condiția ca respectiva cooperare: să favorizeze obiectivele și interesele UE și să respecte principiile acesteia; să nu fie utilizată decât în ultimă instanță; să cuprindă cel puțin o majoritate a țărilor UE; să nu afecteze acquis-ul comunitar; să nu aducă atingere competențelor, drepturilor, obligațiilor și intereselor țărilor neparticipante. De pildă, această procedură a fost utilizată în ultimii ani pentru crearea Parchetului European și lansarea Cooperării Structurate Permanente în materie de apărare, inițiative la care nu participă toate statele UE.

Deși Polonia oferă semnale că revine la o abordare consensuală cu celelalte state membre, Ungaria continuă să afirme că va face uz de dreptul de veto dacă această condiționalitate nu dispare, premierul Viktor Orban respingând o propunere de declarație explicativă anexată regulamentului, pe care Varșovia pare să o susțină.

Liderii Uniunii Europene urmează să se reunească la 10-11 decembrie, la Bruxelles, în cadrul summitului Consiliului European de iarnă care ar putea sigila un acord, acesta fiind și ultimul summit european în cadrul președinției germane a Consiliului UE.

Responsabilă de aceste tratative în numele președinției germane a Consiliului UE, cancelarul Angela Merkel a subliniat că acest blocaj semnifică că “trebuie să continuăm să discutăm cu Ungaria și Polonia”. Merkel a descris această situație drept “o problemă foarte serioasă”, însă a refuzat să se refere la amenințări la adresa celor două țări, precum suspendarea drepturilor de vot sau adoptarea bugetului fără Budapesta și Varșovia prin intermediul cooperării consolidate prevăzute de tratate.

Regimul de condiționalitate face parte din pachetul de măsuri legate de următorul cadru financiar multianual și planul de redresare și permite protejarea bugetului UE atunci când se stabilește că încălcarea principiilor statului de drept într-un stat membru afectează sau riscă să afecteze grav buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE într-un stat membru. Acest acord de condiționare acoperă toate fondurile UE, inclusiv resursele alocate prin instrumentul de recuperare Next Generation EU.

O amânare a adoptării acestui buget ar afecta fiecare stat membru, care se confruntă cu efectele socio-economice și sanitare ale pandemiei. România are 79,9 miliarde de euro alocate la nivelul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 și a fondului de redresare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ultimul act al negocierilor post-Brexit? Boris Johnson și Ursula von der Leyen vor face un bilanț al tratativelor după ce negociatorii UE și Marii Britanii nu au ajuns la un acord

Published

on

© No. 10/ Flickr & Ursula von der Leyen/ Twitter

Condiţiile unui acord post-Brexit între UE şi Regatul Unit “nu sunt întrunite” din cauza unor “divergenţe semnificative”, în pofida unei săptămâni de discuţii intense la Londra, au transmis vineri seară negociatorii șefi ai Uniunii Europene și Marii Britanii, Michel Barnier și David Frost într-un comunicat de presă comun, prelungind incertitudinea cu privire la finalizarea unei înțelegeri între cele două țări înainte de expirarea perioadei de tranziție, la 31 decembrie.

Cei doi negociatori au convenit să facă “o pauză” în discuţii și au anunțat că premierul britanic, Boris Johnson, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vor discuta sâmbătă după-amiază pentru a face “un bilanţ” al tratativelor.

The Guardian notează că discuția dintre Johnson și von der Leyen va reprezenta o “intrare în ultimul act al negocierilor privind Brexit”.

Trei puncte blochează încă încheierea unui acord: accesul pescarilor europeni în apele britanice, garanţiile cerute de Londra în materie de concurenţă şi modul de rezolvare a diferendelor în viitorul acord.

Germania cere Bruxellesului și Londrei să depășească liniile roșii. Franța avertizează cu blocarea unui acord nesatisfăcător

Perspectiva unui dezacord între cele două părți a determinat Berlinul și Parisul să pună presiuni.

Cancelarul german, Angela Merkel, a intervenit pentru a îndemna ambele părți să negocieze la Londra să treacă peste liniile lor roșii și să găsească un compromis pentru a încheia un acord comercial și de securitate, în timp ce guvernul francez a spus că își poate exercita veto-ul dacă acordul nu va corespunde așteptărilor, informează sursa citată.

“Pentru cancelar, iar acest lucru nu s-a schimbat în ultimele săptămâni, dorința de a face compromisuri este necesară de ambele părți. Dacă doriți să aveți o înțelegere, ambele părți trebuie să se deplaseze una către cealaltă. Toată lumea are principiile lor, există linii roșii, este clar, dar există întotdeauna loc pentru compromisuri”, a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al cancelarului Germaniei, țara care asigură președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Deși Merkel susține Comisia Europeană și pe Ursula von der Leyen în obținerea unui acord, Franța a avertizat că ar putea acționa unilateral, respingând o potențială neînțelegere pe care ar găsi-o nefavorabilă.

“Cred că este cazul și pentru partenerii noștri că, dacă ar exista un acord care nu este bun, ceea ce în evaluarea noastră nu corespunde acestor interese, ne vom opune. Franța, ca toți partenerii săi, are dreptul de veto”, a spus Clement Beaune, secretar de stat pentru afaceri europene și un apropiat al președintelui Emmanuel Macron.

Președintele Consiliului European dă asigurări că UE va rămâne unită până în ultima secundă

În schimb, într-o conferință de presă susținută la Bruxelles, pentru a marca un an de la preluarea mandatului, președintele Consiliului European a dat asigurări că Uniunea Europeană și cele 27 de state membre vor rămâne unite ”până în ultima secundă” a negocierilor post-Brexit.

”Vom rezista până în ultimul moment, ultima secundă a acestui proces pentru a garanta unitatea dintre noi”, a afirmat Michel, în contextul unor tensiuni apărute între cei 27 pe ultima linie dreaptă a discuţiilor, mai ales în problema pescuitului și pe fondul anunțului de la Paris, care ar putea exercita un veto asupra unui potențial acord.

Fără un acord care să le guverneze relaţia de la 1 ianuarie, Regatul Unit şi UE vor intra în schimburi comerciale supuse regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), sinonime cu drepturi vamale sau cote, ceea ce alimentează riscul unui nou şoc economic suprapus celui al pandemiei.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Ursula von der Leyen și Boris Johnson au decis revenirea la masa tratativelor post-Brexit. Negociatorii UE și Regatului Unit revin duminică la discuții

ROMÂNIA12 hours ago

Klaus Iohannis: Viitorul înseamnă acces universal la actul medical şi un nou concept bazat pe prevenţie, inovare şi sustenabilitate

NATO12 hours ago

Autonomia strategică UE. Mircea Geoană: O semantică insuficient de precisă poate crea confuzii. Nu există securitate europeană credibilă fără o relație transatlantică puternică

NATO13 hours ago

Mircea Geoană: Aliații NATO au aprobat un raport referitor la zona Mării Negre, care este rampa de lansare a Federaţiei Ruse către Orientul Mijlociu și Mediterană

NATO13 hours ago

Mircea Geoană: NATO va declanșa procesul de evaluare privind intenția României de a înființa un centru de reziliență pentru spațiul euro-atlantic

FONDURI EUROPENE15 hours ago

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Nicușor Dan: O parte din problemele Bucureștiului pot fi soluţionate dacă se folosesc foarte mult banii europeni

Marian-Jean Marinescu16 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a organizat prima vizită virtuală în Parlamentul European pentru un grup de elevi din Oltenia

CONSILIUL UE16 hours ago

Țările UE au adoptat noi reguli anti-fraudă pentru a asigura cooperarea strânsă între OLAF și Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană avertizează Ungaria și Polonia că “UE va merge înainte fără ele”: Nu vom capitula în faţa acestui veto privind pachetul de 1,82 trilioane de euro

POLITICĂ18 hours ago

Standard & Poor’s menține ratingul României la “BBB minus /A-3”. Ministrul finanțelor Florin Cîțu: Am câștigat încrederea investitorilor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță, despre cele 80 de miliarde de euro alocate României de UE: Am pierdut acel Plan Marshall după al Doilea Război Mondial. Nu putem pierde acest Plan Marshall

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Nicu Ștefănuță pledează pentru o modificare de tratat pentru a oferi UE mai multe prerogative în domeniul sănătății: Criza COVID-19 a arătat că niciun stat nu poate face față singur unor astfel de provocări

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: Peste 5 miliarde de euro finanțare europeană în perioada 2021-2027 pentru infrastructura de apă şi canalizare

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA1 week ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE2 weeks ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.2 weeks ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Advertisement
Advertisement

Trending