Președintele francez Emmanuel Macron, care a jucat un rol esențial în numirea Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene în urmă cu cinci ani, este acum în discuții cu omologii săi din Consiliul European pentru a găsi un alt candidat – precum fostul premier italian Mario Draghi – pentru a ocupa postul de top.

Cu mai puțin de două luni înaintea alegerilor europene, Macron a vorbit cu mai mulți premieri, inclusiv cu premierul italian Giorgia Meloni, despre posibilitatea de a avea un lider tehnocrat al brațului executiv al Uniunii Europene, cum ar fi fostul președinte al Băncii Centrale Europene, potrivit unor surse citate de Bloomberg.

Informația apare în ajunul unui discurs mult așteptat al președintelui francez, care joi va susține un al doilea “discurs de la Sorbona” privind viitorul Uniunii Europene, dar și pentru a prezenta realizările sale, ale Franței și ale UE, urmărind să dea un ton pro-european campaniei electorale pentru alegerile pentru Parlamentul European. Discursul este așteptat a fi o reeditare a celui din 2017, din același loc, când a propus Inițiativa pentru o Europă suverană, unită și democratică.

De asemenea, materialul celor de la Bloomberg vine să completeze un scenariu care a debutat cu o analiză Euronews în care șapte lideri europeni, între care Mario Draghi și Klaus Iohannis, sunt vehiculați ca potențiali succesori ai lui von der Leyen în contextul nemulțumirilor legate de fostul ministru german al apărării.

Macron este legat de o relație bună cu Draghi, în perioada în care acesta era prim-ministru al Italiei fiind negociat și semnat “Tratatul de la Quirinale”, un pact de cooperare europeană franco-italian asemănător tratatelor franco-germane de la Elysee și Aachen.

Actualmente, Mario Draghi a fost însărcinat chiar de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a redacta un raport privind competitivitatea economiei europene, document complementar raportului privind viitorul pieței unice publicat recent de un alt ex-premier italian Enrico Letta. De asemenea, Draghi a fost vehiculat ca opțiune și pentru a deveni următorul președinte al Consiliului European.

Ce i se reproșează lui von der Leyen?

Când Ursula von der Leyen a devenit în mod surprinzător președinte al Comisiei Europene în 2019, printr-un acord al lui Emmanuel Macron cu fostul cancelar german Angela Merkel, aceasta s-a angajat să transforme instituția într-o ”Comisie geopolitică”. 

© European Union, 2023

Oficiali europeni care au vorbit pentru Bloomberg sub protecția anonimatului au subliniat faptul că von der Leyen și-a erodat șansele pentru că a politizat rolul său și pentru modul în care a acționat în diferite situații precum vizita în Israel după atacul Hamas din 7 octombrie anul trecut, negocieri comerciale cu alte țări sau blocuri continentale, politici climate și relațiile transatlantice.

De altfel, Macron este unul dintre liderii care a lansat critici la adresa lui von der Leyen. ”Președinția Comisiei are rolul de a apăra interesele generale, de aceea nu trebuie politizată excesiv. Ceea ce nu s-a întâmplat de fiecare dată în cazul actualei echipe a Comisiei Europene”, a afirmat el, luna trecută.

În schimb, atunci când comisarul european din partea Franței, Thierry Breton, a criticat modul în care șefa sa, Ursula von der Leyen, a fost aleasă candidatul PPE pentru un nou mandat în fruntea Comisiei Europene, oficiali din anturajul lui Macron au precizat că liderul de la Elysee a fost “extrem de furios” pentru un gest pe care l-a considerat drept  “o lipsă gravă de simț politic”.

Breton afirmase că Partidul Popular European pare să nu aibă încredere în Ursula von der Leyen după ce, la congresul de la București, aceasta a fost aleasă cu 400 de voturi pentru și 89 împotrivă pentru a fi susținută pentru un al doilea mandat, dintr-un total de 801 delegați cu drept de vot, deși von der Leyen a fost unicul candidat.

Ursula von der Leyen a fost numită de liderii europeni în iulie 2019 la șefia Comisiei Europene și confirmată apoi de Parlamentul European cu o majoritate fragilă după ce în campania pentru alegerile europene din 2019 candidatul PPE pentru funcția de președinte al executivului european a fost Manfred Weber. Candidatura actualului președinte al popularilor europeni a fost respinsă atunci de președintele francez Emmanuel Macron, fiind lichidată procedura “Spitzenkandidaten” care prevedea că propunerea partidului care obține primul loc la alegerile europene să fie numită în funcția de președinte al Comisiei.

Acum, oficialii de la Bruxelles consultați de Bloomberg nu sunt siguri dacă Macron vrea într-adevăr înlocuirea ei ori doar exercită presiuni pentru a obține concesii în perspectiva negocierilor pentru funcțiile de top ale instituțiilor UE, tratative care vor fi declanșate după scrutinul european din 9 iunie. Cei 27 de șefi de stat sau de guvern se vor reuni apoi, pe 17 iunie, într-un prim summit pentru a stabili titularii funcțiilor de președinte al Comisiei Europene, președinte al Consiliului European și Înalt Reprezentant UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Președintele Comisiei este numit la discreția liderilor UE, după ce se ține cont de rezultatele alegerilor europene, ceea ce înseamnă că partidul care ajunge pe primul loc, de regulă PPE, se bucură de privilegiul nescris de a controla executivul. Socialiștii și liberalii își împart, de obicei, restul funcțiilor de conducere.

Tratatul în vigoare al Uniunii Europene, cel de la Lisabona, precizează la aliniatul 7 al articolului 17 că, ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European şi după ce a procedat la consultările necesare, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat la funcţia de preşedinte al Comisiei.

Acest candidat este ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor care îl compun. În cazul în care acest candidat nu întruneşte majoritatea, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune, în termen de o lună, un nou candidat, care este ales de Parlamentul European în conformitate cu aceeaşi procedură.

Comisia Europeană a lansat miercuri prima investigație în cadrul Instrumentului pentru achiziții publice internaționale (IPI).

Potrivit unui comunicat al instituției europene, această investigație a fost lansată ca răspuns la măsurile și practicile de pe piața chineză de achiziții pentru dispozitive medicale care discriminează în mod inechitabil companiile și produsele europene.

”Instrumentul pentru achiziții este un nou mecanism puternic de sprijinire a companiilor noastre europene pe piețe care sunt mai puțin deschise decât a noastră. De asemenea, își propune să promoveze piețele de achiziții publice deschise la nivel global. Deschiderea este vitală pentru ca întreprinderile să prospere, pentru consumatori și pentru a stimula inovația în întreaga lume. Lansăm această investigație cu China, astfel încât să putem obține condiții echitabile pe piețele noastre de achiziții pentru producătorii de dispozitive medicale, de ambele părți. Din păcate, discuțiile noastre repetate cu China cu privire la acest subiect au fost inutile. Avem încredere că această investigație IPI ne va stimula dialogul și ne va ajuta să găsim soluții reciproc agreabile”, a subliniat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene responsabil pentru comerț.

Rezultatele colectate de Comisie indică faptul că piața de achiziții din China pentru dispozitive medicale a devenit treptat mai restrictivă pentru firmele europene și străine, precum și pentru produsele fabricate în UE. Acest lucru se datorează măsurilor introduse de China care face o diferență nedreaptă între companiile locale și cele străine și între dispozitivele medicale produse la nivel local și cele importate.

După ce și-a exprimat anterior preocupările în mod repetat și direct față de autoritățile chineze și în absența unor răspunsuri sau acțiuni satisfăcătoare, Comisia a decis să abordeze această problemă prin intermediul regulamentului, în conformitate cu IPI.

UE este un susținător ferm al unor condiții de concurență echitabile pe piețele internaționale de achiziții publice. În acest context, primul scop al unei investigații IPI este de a stimula dialogul între autoritățile competente cu privire la eliminarea discriminării în achizițiile publice, în beneficiul tuturor. Doar dacă dialogul nu reușește să ajungă la un acord echitabil, Comisia va lua în considerare impunerea de măsuri stipulate în cadrul regulamentului.

Această investigație privind achizițiile publice din China pentru dispozitive medicale va urma această abordare, având ca scop reechilibrarea relației comerciale UE-China, promovând accesul deschis și echitabil atât la piețele de achiziții publice europene, cât și chineze.

Comisia va invita acum autoritățile chineze să își prezinte punctele de vedere, să furnizeze informații relevante și să deschidă o consultare cu scopul de a elimina măsurile discriminatorii.

Comisia va informa în mod regulat statele membre cu privire la progresul anchetei. Ancheta și consultările se vor încheia într-o perioadă de nouă luni, pe care Comisia o poate prelungi cu cinci luni în cazuri justificate. Odată ce investigația și consultările sunt încheiate, Comisia va pune la dispoziția publicului un raport care prezintă principalele sale constatări și cursul de acțiune propus. Raportul va fi prezentat Parlamentului European și Consiliului.

Comisia poate suspenda ancheta și consultările în orice moment, în cazul în care China ia măsuri corective sau își asumă angajamente satisfăcătoare. Aceasta poate relua ancheta și consultările, în cazul în care ajunge ulterior la concluzia că motivele suspendării nu mai sunt valabile.

În cazul în care, în urma anchetei și a consultărilor, Comisia concluzionează că măsurile discriminatorii chinezești există și că China nu oferă o soluție satisfăcătoare, aceasta poate adopta o măsură IPI. Astfel de măsuri pot lua forma unor ajustări ale scorului pentru ofertanții originari din țara terță în cauză (o reducere a scorului lor global în procesul de selecție, scăzând astfel șansele lor de a câștiga licitația) sau excluderea lor totală de la licitația relevantă din UE, în funcție de anumite criterii.

Nu este prima investigație pe care Uniunea Europeană o lansează împotriva Chinei. Recent, Comisia Europeană a deschis o investigație privind subvențiile de care ar fi beneficiat furnizorii chinezi de turbine eoliene destinate unor parcuri eoliene din România și alte patru state membre.

La începutul lunii octombrie a anului trecut, Comisia Europeană a demarat oficial ancheta privind subvențiile acordate de China producătorilor de mașini electrice.

Comisia Europeană a decis să deschidă două proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea a două scrisori de punere în întârziere României pentru două dimensiuni ale pieței interne a UE, prima pentru nerespectarea legislației privind achizițiile publice, iar cea de-a doua pentru neaplicarea normelor UE privind întârzierea plăților, se arată în pachetul de infringement al lunii aprilie publicat de executivul de la Bruxelles.

Normele care reglementează contractele de achiziții publice și contractele de concesiune, stabilite prin directive, trebuiau să fie transpuse de statele membre în dreptul intern până la 18 aprilie 2016.

Prin faptul că impun statelor membre să urmeze proceduri imparțiale și transparente, aceste directive urmăresc să deschidă piețele publice unei concurențe reale între întreprinderile din întreaga UE și să asigure cel mai bun raport calitate-preț pentru achizițiile publice.

Comisia se adresează țărilor în cauză în legătură cu diverse aspecte legate, printre altele, de restricționarea drepturilor operatorilor în cazul României.

România are acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat pentru România.

De asemenea, Comisia a deschis o procedură de infringement împotriva României, pentru neaplicarea normelor UE privind întârzierea plăților

“Plățile întârziate au efecte negative asupra întreprinderilor, prin reducerea lichidității, prevenirea creșterii economice, împiedicarea rezilienței și potențial împiedicând eforturile de a deveni mai ecologice și mai digitale. În contextul economic actual, întreprinderile și în special IMM-urile se bazează pe plăți regulate pentru a opera și a investi. Directiva privind întârzierea plăților obligă autoritățile publice să își plătească facturile în termen de 30 de zile (sau 60 de zile pentru autoritățile de sănătate publică)”, subliniază Comisia.

Comisia trimite României o scrisoare de punere în întârziere din cauza că autoritățile de sănătate publică plătesc farmaciilor independente românești cu o întârziere excesivă pentru medicamentele eliberate pacienților prin sistemul național de asigurări de sănătate.

“Întrucât farmaciile sunt direct răspunzătoare față de distribuitori și alte părți din lanțul de aprovizionare pentru orice întârziere din partea lor, aceste întârzieri la plată riscă să falimenteze farmaciile independente din România”, mai arată sursa citată.

Și în cadrul acestei proceduri, România are acum două luni să răspundă și să remedieze deficiențele semnalate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.