Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a transmis luni, într-un comunicat de presă, că susține nevoia de reformă a sistemului fiscal, însă atrage atenția că aceasta trebuie analizată din punct de vedere al sustenabilității pe termen mediu și lung și prin consultarea prealabilă cu mediul de afaceri.

Poziția FIC vine în contextul în care premierul Marcel Ciolacu a anunțat că Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament pentru un pachet de măsuri fiscale menit să regleze deficitul bugetar, tema deficitului excesiv urmând a fi discutată de premier și de membrii cabinetului guvernamental în această săptămână, la Bruxelles, cu președinta Comisiei Europene și cu reprezentanții executivului european.

România s-a angajat la nivel european să scadă deficitul bugetar de la 5,7% din PIB în 2022, la 4,4% în 2023 și sub 3% în 2024. Însă, anul acesta, după numai 5 luni, deficitul a ajuns la 2,32% din PIB (față de 1,48%), crescând posibilitatea de a încheia anul 2023 cu un deficit spre 7%, cu mult mai mare decât cel de anul trecut. Regulile Pactului de Stabilitate sunt suspendate până în decembrie, iar Comisia a anunțat deja din primăvară că statele membre trebuie să pregătească planuri credibile de scădere treptată a deficitului începând cu anul acesta. Spre deosebire de anii trecuți, Executivul european a decis să condiționeze accesul la fondurile europene  de revenirea la “normalitate bugetară”.

Potrivit comunicatului FIC, Europa se află într-un context macroeconomic dificil care a dus la încetinirea economiilor mai multor țări, iar altele au înregistrat chiar contracții în prima jumătate a anului, așa cum este cazul Germaniei sau Olandei, parteneri comerciali importanți ai României, dar și a altor state din SEE precum Polonia, Ungaria și Cehia.

Încetinirea economiei la nivel european se reflectă și în cele mai recente date transmise de BNR referitoare la ISD, ce relevă că investițiile străine directe în România au scăzut cu 13% în prima jumătate a anului 2023 comparativ cu 2022. Stabilitatea și predictibilitatea cadrului fiscal sunt criterii vitale pentru investițiile private, așa cum reiese din analizele periodice ale FIC în ceea ce privește percepția marilor investitori asupra economiei din România.

În acest context macroeconomic este necesar ca Guvernul să implementeze măsuri durabile pentru buget și economie, ce vizează  asigurarea echității fiscale, îmbunătățirea colectării, ajustarea dezechilibrelor și reducerea zonelor gri și stimularea investițiilor private ce reprezintă o soluție pentru a stabiliza și a crește constant economia. Totodată, trebuie evitate acele măsuri care pot duce la blocarea economiei prin descurajarea investițiilor sau prin împovărarea cetățenilor prin supra-inflație. FIC reiterează că este necesar ca România să aibă o abordare holistică a cadrului fiscal, a politicilor fiscal-bugetare, a administrării fiscale și a politicilor de salarizare.

Mediul de afaceri este motorul economiei și principalul contribuitor la bugetul de stat, astfel considerăm că toate deciziile cu impact economic și fiscal ar trebui luate prin consultarea mediului privat și fundamentate prin studii și analize care pot estima impactul pe termen scurt, dar și lung. Recent vehiculata varianta de impozitare a cifrei de afaceri poate genera din punct de vedere economic probleme de transparență, firmele fiind tratate diferit în funcție de structura lor. Un astfel de impozit creează condiții de concurență inegale în rândul producătorilor competitivi de bunuri similare. Și de asemenea, un astfel de impozit minim stabilit prin raportare la cifra de afaceri ar încălca și principiul capacității contributive și nu poate fi considerat, sub nici un aspect, ca asigurând proporționalitatea și caracterul rezonabil al sarcinii fiscale. Marii investitori atrag atenția că introducerea impozitării unui procent din cifra de afaceri poate duce la încetinirea sau chiar contractarea economiei României prin descurajarea principalilor contribuabili la bugetul de stat și în același timp, la periclitarea competitivității țării de a atrage investiții noi în raport cu alte state din zonă.

“Membrii FIC rămân în continuare la dispoziția Guvernului pentru consultări asupra direcțiilor strategice, pentru consolidarea sistemului fiscal și pentru asigurarea predictibilității ca element central pentru stimularea investițiilor în România. Consultarea cu mediul privat poate conduce la identificarea celor mai optime soluții pentru bugetul de stat și economia reală”, conchide sursa citată.

În al doilea trimestru din 2023, numărul declarațiilor de faliment ale întreprinderilor din UE a crescut pentru al șaselea trimestru consecutiv. În comparație cu trimestrul precedent, numărul falimentelor a crescut cu 8,4% și a atins astfel cel mai ridicat nivel de la începutul colectării datelor în 2015, indică datele publicate, vineri, 18 august, de Eurostat.

În ceea ce privește înregistrările de noi întreprinderi, în comparație cu trimestrul precedent, după o creștere de 2% în primul trimestru al anului, acestea au scăzut ușor cu 0,6% în al doilea trimestru al anului 2023. În general, începând cu anul 2023, numărul de înregistrări de întreprinderi a fost mai mare decât în perioada 2015-2022.

Declarațiile de faliment au crescut cel mai mult în domeniul serviciilor de cazare și alimentație publică în trimestrul II 2023

Dacă ne uităm în mod specific la falimentele în funcție de activitate, toate sectoarele economiei au înregistrat creșteri ale numărului de falimente în al doilea trimestru din 2023, comparativ cu trimestrul anterior. Serviciile de cazare și alimentație publică (+23,9%), transportul și depozitarea (+15,2%) și educația, sănătatea și activitățile sociale (+10,1%) au fost sectoarele care au înregistrat cele mai mari creșteri ale numărului de falimente în trimestrul II 2023 comparativ cu trimestrul anterior. 

Comparativ cu trimestrul patru din 2019, care a precedat pandemia, numărul declarațiilor de faliment în trimestrul doi din 2023 a fost mai mare în majoritatea sectoarelor economiei. Cele mai mari creșteri ale numărului de falimente, comparativ cu trimestrul IV 2019, au fost înregistrate în sectorul serviciilor de cazare și alimentație publică (+82,5% și în cel al transporturilor și depozitării (+56,7%).

În schimb, în al doilea trimestru din 2023, au existat doar două sectoare ale economiei în care numărul de declarații de faliment a fost mai mic decât în trimestrul patru din 2019, înainte de pandemie: industria (-11,5%) și construcțiile (-2,7%).

Reprezentanţii Consiliului Investitorilor Străini (FIC), organizaţie care îi aduce împreună pe cei mai importanţi investitori cu capital străin din România, susţin o abordare strategică, pe termen mediu şi lung, a domeniilor cheie, cum este şi cazul regimului fiscal, care, potrivit acestora, ar trebui analizat din perspectiva rezultatelor înregistrate la nivelul colectării şi contribuţiei la bugetul de stat, dar şi a dezvoltării economice.

“În timp ce considerăm că trebuie avute în vedere şi supuse discuţiei mai multe soluţii pentru asigurarea bugetului de stat, în aceeaşi măsură considerăm necesară analizarea impactului acestora asupra economiei pentru a limita împovărarea excesivă a contribuabililor şi totodată, asigurarea că sumele bugetare destinate investiţiilor şi achiziţiei de bunuri, servicii şi lucrări, vor fi cât mai puţin afectate, pentru a asigura continuitatea creşterii economice”, au transmis reprezentanții FIC într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit FIC, în ciuda provocărilor economice actuale, un aspect pozitiv înregistrat anul trecut îl reprezintă investiţiile străine. Astfel, conform datelor Băncii Mondiale, intrările de investiţii străine directe (ISD) în 2022 au reprezentat 3,9% din PIB.

“Orice ajustare legislativă trebuie să aibă în vedere păstrarea acestui trend pozitiv care reprezintă o resursă importantă pentru economie şi consolidarea bugetului de stat”.

În acelaşi timp, reprezentanţii FIC consideră necesară o abordare holistică a cadrului fiscal, a politicilor fiscal-bugetare, a administrării fiscale, a politicilor de salarizare, care să conducă la identificarea unor măsuri durabile pentru buget şi economie, la asigurarea echităţii fiscale, la îmbunătăţirea colectării, la ajustarea dezechlibrelor şi reducerea zonelor gri.

“Este vital ca autorităţile, împreună cu mediul de afaceri, să analizeze întreg cadrul fiscal respectând o perspectivă pe termen lung care să sprijine consolidarea finanţelor publice atât în beneficiul statului, cât şi al mediului privat. Orice măsuri fiscale trebuie să fie fundamentate pe analize de impact şi bazate pe diferite scenarii, astfel încât să fie evitată repetarea greşelilor din trecut”, concluzionează reprezentanţii FIC.

Poziția FIC vine în contextul în care liderii coaliției de guvernare, premierul Marcel Ciolacu și președintele Senatului Nicolae Ciucă,  au anunțat un acord asupra unui plan “extins” pentru reducerea la maximum posibil a cheltuielilor statului pentru ca în efortul de diminuare a deficitului bugetar “greul” să îl ducă mai întâi statul, nu cetăţeanul şi mediul privat.

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) este asociația care îi aduce împreună pe cei mai importanți investitori cu capital străin din România, aproximativ 120 dintre cele mai mari companii din țară cu o cifră de afaceri cumulată care reprezintă o cincime din produsul intern brut și care au o contribuție semnificativă la bugetul de stat. În cei peste 25 ani de la înființarea organizației, companiile membre FIC au susținut întotdeauna importanța dialogului între comunitatea de afaceri și autorități.

Pentru a contribui la stabilirea direcțiilor de creșterea economică a României, FIC publică o dată la doi ani Cartea Albă, care reprezintă un set de recomandări din partea membrilor pentru cele mai importante sectoare, precum fiscalitatea, tranziția energetică, capitalul uman, tehnologia și digitalizarea etc., cu scopul de a descoperi cele mai bune soluții pentru dezvoltarea durabilă a economiei României.