Connect with us

U.E.

Raport al Curții de Conturi Europene: Statele membre UE nu au capabilitățile militare necesare pentru a se ridica la înălțimea nivelului de ambiție exprimat prin politica europeană de apărare

Published

on

© EEAS

Capabilitățile militare curente ale statelor membre și cooperarea dintre acestea pe plan militar nu se ridică la înălțimea noului nivel de ambiție afișat de politica de apărare a UE, se arată într-un nou raport publicat joi de Curtea de Conturi Europeană.

Apărarea europeană, între ambiții comune și suveranitate

Curtea avertizează că sinergiile dintre inițiativele UE și alte cadre existente în materie de apărare și de securitate sunt esențiale. În special, un aspect critic este capacitatea UE de a completa NATO și de a evita duplicările și suprapunerile.

Inițiativele recente de la nivelul UE și creșterea propusă a finanțării prezintă însă riscuri legate de performanță. Statele membre rămân în continuare în mod ferm la comanda apărării europene și, până în 2014, la nivelul UE nu au avut loc decât acțiuni limitate. Cu toate acestea, evoluțiile internaționale recente, combinate cu considerații de ordin economic și industrial, au imprimat un nou elan cooperării europene în domeniul apărării.

În urma Strategiei globale a UE din 2016 și a planului aferent de punere în aplicare în materie de securitate și apărare, au fost lansate mai multe inițiative și mecanisme. În acest context, Comisia Europeană a propus o creștere de aproape zece ori mai mare a bugetului UE pentru apărare și securitate externă: 22,5 miliarde de euro prevăzute pentru perioada 2021-2027, în comparație cu 2,8 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020. În acest sens, Curtea consideră că există riscul să lipsească sisteme adecvate de control capabile să integreze o astfel de creștere a cheltuielilor UE.

Instituția recunoaște, de asemenea, faptul că apărarea este un domeniu care se află în centrul suveranității naționale și, aparent, există diferențe strategice clare între statele membre ale UE, ale căror percepții cu privire la amenințările de securitate și la rolul UE în domeniul apărării pot diferi. De asemenea, statele membre au reguli de angajare diferite și o gamă largă de puncte de vedere în ceea ce privește folosirea forței militare. Într-un astfel de context, unele concepte, cum ar fi „autonomia strategică” sau „o armată europeană”, rămân ample și vagi, observă Curtea.

Decalaj clar între cerere și ofertă în privința capabilităților de apărare din partea statelor membre

Curte de Conturi mai subliniază că, în ceea ce privește capabilitățile de apărare, există un decalaj clar între ceea ce se așteaptă de la statele membre și ceea ce acestea pot să accepte și să furnizeze. În Uniunea Europeană, capabilitățile militare au fost afectate negativ de insuficiența investițiilor și de reduceri ale bugetelor naționale pentru apărare în ultimii ani; de asemenea, ele sunt caracterizate de un nivel ridicat de duplicare și de fragmentare, mai arată Curtea. Această situație este agravată de lipsa unor standarde tehnice comune, lipsă care este în detrimentul interoperabilității diverselor forțe armate din Europa.

În ansamblu, capabilitățile militare curente ale statelor membre nu se ridică la înălțimea nivelului militar de ambiție al UE și ar fi necesare câteva sute de miliarde de euro pentru a se depăși acest deficit într-un scenariu în care Europa ar fi nevoită să se apere singură, fără asistență externă.

Brexitul va accentua deficitul de capabilități militare la nivelul UE

Curtea de Conturi precizează că retragerea Regatului Unit din UE ar agrava și mai mult această situație, dat fiind că Regatul Unit este țara din Europa cu cel mai mare buget pentru apărare, reprezentând aproximativ un sfert din totalul cheltuielilor în materie ale statelor membre.

În ultimii ani au fost lansate mai multe inițiative și mecanisme legate de apărare, inclusiv cooperarea structurată permanentă (PESCO), procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD) și Fondul european de apărare. Aceste inițiative și creșterea propusă a finanțării la nivelul UE și la nivelul bugetelor naționale pot fi considerate o „schimbare majoră” pentru apărarea europeană.

Succesul lor depinde însă în mare măsură de o serie de condiții esențiale, care, în opinia Curții, nu sunt deocamdată îndeplinite. Acestea privesc în special:

— un proces eficace de planificare la nivelul UE;

— participarea statelor membre;

— impactul asupra necesităților reale în materie de capabilități;

— cadrul de guvernanță și de răspundere.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Biroul European pentru Azil: Cererile de azil în UE au crescut semnificativ în iulie, însă 65% dintre acestea au fost respinse

Published

on

© European Union, 2018

Cererile de azil în Uniunea Europeană au crescut semnificativ în iulie, a anunţat marţi Biroul European pentru Azil (EASO), pe fondul continuării diviziunilor asupra migraţiei între ţările Uniunii, relatează DPA, preluat de Agerpres.

În luna iulie, cererile de azil au crescut cu 26% față de luna precedentă, fiind depuse 62.900 de cereri. Totodată, aceasta este cea mai mare cifră înregistrată din martie 2017. Statisticile acoperă Uniunea Europeană,  Norvegia şi Elveţia.

Potrivit EASO, creșterea din luna iulie poate fi explicată printr-o cerere scăzută în luna iunie, deși tendințele arată că, în general, cererile pentru obținerea dreptului de azil în perioada ianuarie-iulie sunt în creştere cu 11% anual.

Solicitanții de azil provin din țări precum  Siria, Afganistan şi Venezuela, unde conflictele politico-militare sunt în plină desfășurare, și reprezintă  combinat aproximativ o treime dintre toţi solicitanţii de azil.

Informațiile oficiale arată că din cele  50.970 de cereri de azil procesate de autorități în iulie, 65% au fost respinse. Per ansamblu, la nivelul UE, Norvegiei și Elveției 455.113 de cazuri de azil sunt în aşteptare.

Cu toate acestea, deși datele arată o creștere anuală a cererilor de azil, nivelul din prezent, în luna iulie, a fost de două ori mai mic decât nivelul solicitărilor de la vârful crizei refugiaților din 2016, când, în luna iulie, se înregistrau 120.000 de cereri.

Următoarea reuniune a liderilor europeni dedicată gestionării în comun a provocărilor aduse de migrație va avea loc pe 23 septembrie, în Malta. 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE): ”Acordarea ajutorului financiar de peste 8 milioane de euro românilor afectați de inundații este o prioritate pe agenda noastră din Parlamentul European”

Published

on

©Cristian Busoi/ Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), prezent la Strasbourg, va participa mâine în sesiunea plenară a Parlametului European, iar alături de colegii săi va vota privind acordarea unui ajutor financiar de peste 8 milioane de Euro românilor afectați de inundațiile de anul trecut.

Acest subiect ”este o prioritate pe agenda noastră din Parlamentul European, reunit, săptămâna aceasta, la Strasbourg”, a scris Cristian Bușoi pe pagina oficială de Facebook.

Totodată, europarlamentarul liberal a menționat că vor avea loc și alte voturi pentru mai multe finanțări europene:  ”Zilele acestea, vom vota și pentru aprobarea unei finanțări suplimentare de 80 de milioane de euro pentru programul de cercetare Orizont 2020, precum și pentru suplimentarea cu 20 de milione de euro a bugetului pentru programul de educație Erasmus Plus.”

Citiți și:Parlamentul European se reunește în sesiune plenară: Confirmarea lui Christine Lagarde în fruntea BCE, Brexit și ajutor financiar în urma inundațiilor din România, temele majore de pe agendă

Reamintim că la începutul lunii septembrie, mai exact în data de 3, Comisia Bugete din Parlamentul European a aprobat marți un ajutor de 293,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE, în urma catastrofelor din Austria, Italia și România din 2018, provocate de ploile abundente, vânturi puternice, inundații sau alunecări de teren.

Potrivit comunicatului oficial al leislativului european, regiunea nord-est din România va primi 8,2 milioane de euro, urmare a inundațiilor din vara anului 2018. 

Celelalte două state mebre care vor beneficia de ajutor financiar sunt Italia și Austria.

Ajutorul de 293,5 milioane EUR din Fondul de Solidaritate al UE se împarte astfel: 277,2 milioane euro pentru Italia, urmare a ploilor abundente, vânturilor puternice, inundațiilor și alunecărilor de teren din toamna anului 2018; 8,1 milioane EUR pentru Austria urmare a acelorași fenomene meteorologice și 8,2 milioane EUR pentru regiunea de nord-est a României urmare a inundațiilor din vara anului 2018. Propunerea a fost aprobată cu 35 de voturi pentru, un vot împotrivă și trei abțineri.

Mai multe informații aici (propunerea Comisiei Europene) și în proiectul de raport al PE – raportor Siegfried Mureșan (PNL, PPE), care recomandă aprobarea asistenței din FSUE.

Această finanțare se află în cea de-a doua etapă a procesului, și anume, aprobarea în plenul Parlamentului European, urmând cea de-a treia etapă, votul în Consiliul UE. 


Desemnat printre cei mai influenți 19 români din Parlamentul European, Cristian Bușoi reprezintă România, la Bruxelles, din anul 2007.  În prezent, este vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European. La finalul lui 2018 a fost numit raportor din partea Comisiei de Mediu și Sănătate pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene și Programul de Cercetare și Inovare, Orizont Europa. A reușit să obțină astfel majorarea bugetului pentru Programul de Sănătate din cadrul Fondul Social European Plus de la 413 milioane de Euro, la 473 milioane de Euro, precum și creșterea finanțării pentru Cercetare în Sănătate de la 7,7 miliarde de Euro, la 9,1 miliarde de Euro.  În Parlamentul European a muncit în mod constant în numele pacienților pentru accesul egal la tratamente și pentru cauza medicinei  personalizate. Pentru activitatea sa, Cristian Bușoi a primit de la Alteța Sa Regală Principesa Astrid a Belgiei premiul EURORDIS pentru susținerea pacienților cu boli rare.

Mai mult despre activitatea europarlamentarului AICI.

Continue Reading

Adina Vălean

Adina Vălean, președinta Comisiei ITRE din Parlamentul European, întâlnire cu viitorul comisar european pentru energie: Extinderea pieței europene de energie, un vector principal pentru asigurarea competitivității

Published

on

© Adina Vălean/ Facebook

Eurodeputatul Adina Vălean (PNL, PPE), președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, a avut marți o întrevedere, la Strasbourg, cu Kadri Simson, comisarul desemnat pentru energie în Comisia Ursulei von der Leyen.

M-am întâlnit azi la Strasbourg cu doamna Kadri Simpson, comisarul desemnat pentru Energie din partea Estoniei. Am discutat despre programul noii Comisii Europene în domeniul energiei. Am subliniat importanța adâncirii și extinderii pieței unice europene de energie ca vector principal pentru asigurarea competitivității economiei europene și a prețurilor mici pentru consumatori în contextul țintelor de reducere a emisiilor de CO2 până în 2030”, a scris Vălean pe Facebook

Aceasta a arătat că viitorul energiei în Uniunea Europeană ”depinde de implementarea cu celeritate a măsurilor deja adoptate și de crearea unui climat investițional care să atragă noi modele de business și să construiască o infrastructură modernă”.

În context, Adina Vălean a reamintit că Simson va fi audiată la începutul lunii octombrie în Comisia pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, structură parlamentară condusă de eurodeputatul liberal.

Adina Vălean (PNL, PPE) este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. În noua legislatura, Vălean este singurul român președinte al unei comisii parlamentare, Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

Aceasta a ocupat poziția de vicepreședinte al PE în perioada 2014-2017. Eurodeputatul a fost în perioada 2017-2019 primul român președinte al unei Comisii a Parlamentului European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară.

Adina Vălean a fost aleasă ”Europarlamentarul Anului 2015” la categoria Energie și a fost inclusă de Politico Europe în lista celor mai influenți 40 de membri ai Parlamentului European. 

De asemenea, de curând, Adina Vălean a fost inclusă în topul celor mai influenți eurodeputați pentru activitatea sa din Parlamentul European, fiind al patrulea cel mai influent membru al instituției europene, potrivit unui top al celor mai puternici 100 de eurodeputați realizat de VoteWatch Europe.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending