Connect with us

U.E.

Raport al Curții de Conturi Europene: Statele membre UE nu au capabilitățile militare necesare pentru a se ridica la înălțimea nivelului de ambiție exprimat prin politica europeană de apărare

Published

on

© EEAS

Capabilitățile militare curente ale statelor membre și cooperarea dintre acestea pe plan militar nu se ridică la înălțimea noului nivel de ambiție afișat de politica de apărare a UE, se arată într-un nou raport publicat joi de Curtea de Conturi Europeană.

Apărarea europeană, între ambiții comune și suveranitate

Curtea avertizează că sinergiile dintre inițiativele UE și alte cadre existente în materie de apărare și de securitate sunt esențiale. În special, un aspect critic este capacitatea UE de a completa NATO și de a evita duplicările și suprapunerile.

Inițiativele recente de la nivelul UE și creșterea propusă a finanțării prezintă însă riscuri legate de performanță. Statele membre rămân în continuare în mod ferm la comanda apărării europene și, până în 2014, la nivelul UE nu au avut loc decât acțiuni limitate. Cu toate acestea, evoluțiile internaționale recente, combinate cu considerații de ordin economic și industrial, au imprimat un nou elan cooperării europene în domeniul apărării.

În urma Strategiei globale a UE din 2016 și a planului aferent de punere în aplicare în materie de securitate și apărare, au fost lansate mai multe inițiative și mecanisme. În acest context, Comisia Europeană a propus o creștere de aproape zece ori mai mare a bugetului UE pentru apărare și securitate externă: 22,5 miliarde de euro prevăzute pentru perioada 2021-2027, în comparație cu 2,8 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020. În acest sens, Curtea consideră că există riscul să lipsească sisteme adecvate de control capabile să integreze o astfel de creștere a cheltuielilor UE.

Instituția recunoaște, de asemenea, faptul că apărarea este un domeniu care se află în centrul suveranității naționale și, aparent, există diferențe strategice clare între statele membre ale UE, ale căror percepții cu privire la amenințările de securitate și la rolul UE în domeniul apărării pot diferi. De asemenea, statele membre au reguli de angajare diferite și o gamă largă de puncte de vedere în ceea ce privește folosirea forței militare. Într-un astfel de context, unele concepte, cum ar fi „autonomia strategică” sau „o armată europeană”, rămân ample și vagi, observă Curtea.

Decalaj clar între cerere și ofertă în privința capabilităților de apărare din partea statelor membre

Curte de Conturi mai subliniază că, în ceea ce privește capabilitățile de apărare, există un decalaj clar între ceea ce se așteaptă de la statele membre și ceea ce acestea pot să accepte și să furnizeze. În Uniunea Europeană, capabilitățile militare au fost afectate negativ de insuficiența investițiilor și de reduceri ale bugetelor naționale pentru apărare în ultimii ani; de asemenea, ele sunt caracterizate de un nivel ridicat de duplicare și de fragmentare, mai arată Curtea. Această situație este agravată de lipsa unor standarde tehnice comune, lipsă care este în detrimentul interoperabilității diverselor forțe armate din Europa.

În ansamblu, capabilitățile militare curente ale statelor membre nu se ridică la înălțimea nivelului militar de ambiție al UE și ar fi necesare câteva sute de miliarde de euro pentru a se depăși acest deficit într-un scenariu în care Europa ar fi nevoită să se apere singură, fără asistență externă.

Brexitul va accentua deficitul de capabilități militare la nivelul UE

Curtea de Conturi precizează că retragerea Regatului Unit din UE ar agrava și mai mult această situație, dat fiind că Regatul Unit este țara din Europa cu cel mai mare buget pentru apărare, reprezentând aproximativ un sfert din totalul cheltuielilor în materie ale statelor membre.

În ultimii ani au fost lansate mai multe inițiative și mecanisme legate de apărare, inclusiv cooperarea structurată permanentă (PESCO), procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD) și Fondul european de apărare. Aceste inițiative și creșterea propusă a finanțării la nivelul UE și la nivelul bugetelor naționale pot fi considerate o „schimbare majoră” pentru apărarea europeană.

Succesul lor depinde însă în mare măsură de o serie de condiții esențiale, care, în opinia Curții, nu sunt deocamdată îndeplinite. Acestea privesc în special:

— un proces eficace de planificare la nivelul UE;

— participarea statelor membre;

— impactul asupra necesităților reale în materie de capabilități;

— cadrul de guvernanță și de răspundere.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Ministrul francez al finanțelor, Bruno Le Maire: Statul se va asigura că Renault nu va lua decizii care să afecteze locurile de muncă din Franța

Published

on

© Bruno Le Maire/ Twitter

Ministrul francez al finanțelor, Bruno Le Maire, a avertizat marți producătorul de automobile Renault împotriva  închiderii unor uzine din Franța și a reducerii locurilor de muncă din această țară, după ce producătorul auto a anunțat reduceri de costuri săptămâna trecută, informează Agerpres.

Renault a raportat săptămâna trecută prima sa pierdere anuală într-un deceniu care a declanșat un angajament de reducere a costurilor cu 2 miliarde de euro (2,2 miliarde de dolari) în următorii trei ani, în cadrul unui plan care ar putea afecta și fabricile din Franța,  potrivit directorului general interimar al companiei Clotilde Delbos, care a anunțat că nu există „tabuuri” cu privire la posibila închidere a fabricilor în Franța.

Zguduit de scandalul în care este implicat fostul CEO al partenerului strategic Nissan, Carlos Ghosn, și slăbit de schimbările în curs în industria auto, grupul francez a înregistrat o pierdere netă de 141 milioane de euro în 2019, o premieră din 2009 încoace. Nici pentru 2020, Renault nu este mai optimistă și preconizează noi scăderi. Prognozele au fost parțial confirmate de cifrele pentru ianuarie: grupul (care include Alpine, Dacia, Lada) a înregistrat livrări în scădere cu 16,3%.

În plus, Delbos a recunoscut că Renault şi aliatul său japonez Nissan dispun de capacităţi de producţie excedentare şi a promis că în luna mai a acestui an va fi făcut un anunţ în acest sens. Renault şi Nissan încearcă să îşi îmbunătăţească performanţele prin punerea în comun a tehnologiilor şi uzinelor lor.

Cu toate acestea, Le Maire a avertizat că „statul își va juca rolul de acționar al Renault pentru a se asigura că alegerile care vor fi făcute nu vor afecta negativ locurile de muncă și fabricile din Franța”, le-a spus Le Maire jurnaliștilor aflați la Bruxelles.

Guvernul francez este principalul acționar al Renault, cu o participație de 15%  și două poziții în consiliul director.

Ministrul a mai spus, de asemenea, că guvernul va discuta cu producătorul auto și va rămâne „foarte vigilent” cu privire la strategia sa de reducere a costurilor.

Le Maire a discutat duminică despre planul industrial al Renault într-un apel telefonic cu președintele companiei Jean-Dominique Senard și a punctat că dialogul va continua. Deși a recunoscut nevoia Renault de a se adapta pentru a face față noilor provocări de pe piață, ministrul de finanțe a subliniat că că schimbările ar trebui să țină seama de interesele pe termen lung ale companiei în Franța.

 

Continue Reading

U.E.

Noul președinte croat Zoran Milanovic promite să lupte împotriva corupției: Sistemul judiciar şi mass-media trebuie să lucreze la dezvoltarea mecanismelor împotriva corupţiei din interiorul propriilor rânduri

Published

on

© Zoran Milanovic/ Facebook

Noul președinte croat, Zoran Milanovic, a depus marți jurământul și a promis să lupte împotriva corupției, anunță DPA, citat de Agerpres.

În primul său discurs în calitate de șef al statutul care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, Milanovic a cerut tuturor partidelor croate să lucreze împreună împotriva corupției ce afectează toate sferele vieții, inclusiv împotriva eforturilor de a ascunde problema schimbărilor climatice.

Cred că există o singură cale adecvată – sprijinul complet şi activ pentru comunitatea ştiinţifică şi pentru sistemul judiciar independent şi mass-media”, a declarat Zoran Milanovic după preluarea oficială a funcţiei.

”Dar oamenii de ştiinţă, sistemul judiciar şi mass-media trebuie să lucreze continuu la dezvoltarea mecanismelor împotriva necinstei şi corupţiei din interiorul propriilor rânduri”, a completat acesta.

Zoran Milanovic, în vârstă de 53 de ani, fost premier social-democrat al Croației până în ianuarie 2016 care a lucrat în Ministerul de Externe croat înainte de a intra în politică, a înfrânt-o pe Kolinda Grabar-Kitarovic, candidata Uniunii Democrate Croate (HDZ), reușind să obțină 53.25%.

Funcţia de preşedinte este în mare parte ceremonială în Croaţia, dar şeful statului are un cuvânt de spus în apărare şi diplomaţie.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European

Published

on

© Dan Motreanu/ Facebook

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, informează europarlamentarul pe pagina sa de Facebook.

”Am fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară din Parlamentul European, poate cea mai importantă comisie a acestui mandat, având în vedere competențele exclusive pe majoritatea propunerilor legislative din cadrul Pactului Ecologic European care va stabili un nivel ridicat de protecție a mediului, tranziția către o economie curată și o bună calitate a vieții pentru cetățeni”, a scris Motreanu.

 

În perioada 2017-2019, Comisia ENVI a fost condusă de fostul europarlamentar și actual comisar european Adina Vălean, aceasta fiind primul român președinte de comisie europarlamentară. 

Anterior numirii lui Motreanu, una din funcțiile de vicepreședinte al Comisiei ENVI a fost deținută de eurodeputatul Cristian Bușoi, însă acesta a fost ales președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

Dan Motreanu se află la primul mandat de deputat în Parlamentul European, unde activează ca membru plin în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor și ca membru supleant în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală și în Comisia pentru cultură și educație. De asemenea, eurodeputatul face parte și din trei delegații parlamentare: Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Chile, Delegația la Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană și Delegația pentru relațiile cu Japonia.

Anterior mandatului de europarlamentar, Dan Motreanu a fost deputat între anii 2004-2016.

Între anii 2006-2007 a fost ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în perioada crucială care a precedat aderarea României la UE.

În prezent, este vicepreședinte PNL pentru politici în Educație, Cercetare, Tineret, Sport, Cultură, Culte și Minorități.

La alegerile prezidențiale din 2019 a fost șeful de campanie al PNL pentru susținerea candidaturii președintelui Klaus Iohannis pentru un nou mandat.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending