Comisia Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) au publicat astăzi, 3 februarie, cea de-a doua ediția a profilurilor de țară privind inegalitățile în materie de cancer, oferind astfel un mecanism de raportare periodică cu privire la prevenirea formelor de cancer și la îngrijinirea pacientului oncologic în cele 27 state membre europene. Registrul european al inegalităților în domeniul cancerului este o inițiativă emblematică din cadrul Planului european de combatere a cancerului. Experții europeni din cadrul OCDE și Comsiei Europene subliniază că prin valorificarea acestor informații la nivel național și european se pot îmbunătăți eforturile și resursele în lupta împotriva cancerului.

În zilele următoare, Comisia Europeană va prezenta, de asemenea, o evaluare a Planului european de luptă împotriva cancerului, care va arăta progresele considerabile realizate în domeniul politicii privind cancerul, de la lansarea sa în februarie 2021. Noul comisar european pentru sănătate anunță că va colabora cu statele membre pentu a aborda aceste inegalități: „Planul european de luptă împotriva cancerului a adus deja multe rezultate, dar mai avem încă mult de lucru. Trebuie să combatem inegalitățile, să stimulăm screeningul pentru depistarea precoce și să luăm măsuri pentru a aborda factorii de risc care rămân o preocupare. Voi colabora cu statele membre pentru a aborda problemele-cheie evidențiate astăzi în profilurile naționale privind cancerul”, a transmis comisarul european Olivér Várhelyi.

CaleaEuropeană prezintă în această analiză cele mai importante informații cu privire la profilul de țară al României, date care arată că țara noastră are cele mai scăzute cheltuieli pentru îngrijirea pacienților oncologici, rata de supraviețuire la cinci ani este cea mai mică din UE la toate formele frecvente de cancer. De asemenea înregistrăm cele mai scăzute rate de participare la screeningurile de cancer. 

Mortalitatea prin cancer în România este peste media UE și a crescut pentru șase tipuri de cancer din anul 2000. Această situație poate reflecta rezultate sub nivelul optim ale programelor de screening și depistare precoce. România se află în urma altor țări din UE în ceea ce privește majoritatea factorilor de risc ai cancerului, indicând necesitatea unor eforturi suplimentare de prevenție. România nu are un registru național de cancer, iar raportarea incidenței cancerului în sistemul de informații de rutină este fragmentată.

Peste 95.000 de noi cazuri de cancer erau estimate pentru România în 2020

• În rândul femeilor, cancerul de col uterin este al treilea ca frecvență, după cancerul de sân și cancerul colorectal, situație care diferă de modelul din restul UE. 
• În rândul bărbaților, cancerul pulmonar, de prostată și colorectal se află în topul formelor de cancer. În 2019, rata mortalității în rândul bărbaților cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani a fost cu 64 % mai mare decât media UE.

Mortalitatea prin cancer în România este mai mare decât media UE și a crescut în ultimul deceniu

Cancerul este a doua cauză principală de deces în România, după bolile cardiovasculare, reprezentând 19 % din totalul deceselor. În anul 2019, 50.324 de persoane au murit prin cancer în România. Rata de mortalitate prin cancer standardizată în funcție de vârstă a fost cu 7 % mai mare decât media UE în anul 2019 și a avut unprogres foarte modest față de anul 2011 comparativ cu media UE.

• Cancerul pulmonar și cancerul colorectal sunt primele două cauze de mortalitate prin cancer în România.

Ratele mortalității prin cauze prevenibile și prin cauze tratabile sunt mai mari în România decât mediile aferente ale UE

În 2018, în România au fost raportate 15.589 de decese prevenibile1 și 6.999 de decese prin cauze tratabile, fiecare categorie reprezentând 6% din decesele prevenibile, respectiv prin cauze tratabile.

• Evoluția mortalității prin cancer în România în ultimul deceniu a prezentat diferențe în creștere față de media UE din cauza progreselor mai lente în controlul cancerului. Inegalitățile socioeconomice se reflectă clar în ratele mortalității prin cancer, care sunt mai mari în zonele rurale și în regiunile mai puțin dezvoltate ale țării.
• Pentru accelerarea progreselor în România este necesar să se acorde o prioritate ridicată controlului cancerului în viitor și să se intensifice colaborarea cu UE în acest domeniu.

Depistarea precoce a cancerului, cea mai mare provocare a sistemului medical din România. Țara noastră înregistrează rezultate dezastruoase

Depistarea precoce și screeningul cancerului au o acoperire foarte scăzută în comparație cu alte țări din UE. Acoperirea este mai scăzută în rândul persoanelor cu venituri mici, al celor cu nivel scăzut de educație și al celor care locuiesc în zone rurale

• Rata de participare în screening-ul pentru cancerul de col uterin este cea mai scăzută din UE: În 2019, sub 30 % dintre femeile din România au declarat că au făcut un test Babeș-Papanicolau în ultimii trei ani, ceea ce reprezintă jumătate din media UE. Rata de participare la screeningul pentru cancerul de col uterin, calculată pe baza datelor autodeclarate, a fost de 3,3 ori mai mare în rândul femeilor cu venituri mari (43 %) decât în rândul celor cu venituri mici (13 %), de 4,6 ori mai mare în rândul femeilor cu nivel ridicat de educație (51 %) decât în rândul celor cu nivel scăzut de educație (11 %) și de 2,3 ori mai mare în rândul femeilor care locuiesc în zone urbane (31 %) decât în rândul celor care locuiesc în zone rurale (13 %).
• Ratele de screening pentru cancerul de sân sunt cele mai scăzute dintre țările UE: Înainte de 2018, screeningul oportunist pentru cancerul de sân s-a realizat fie din inițiativă personală, fie la recomandarea medicului. În plus, screeningul a presupus plăți directe din partea femeilor care aveau acces la unități medicale private. În 2019, doar 9% dintre femeile cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani au declarat că și-au făcut o mamografie în ultimii doi ani – cea mai scăzută rată din țările UE.
• Rata de participare la screeningul pentru cancer colorectal este printre cele mai scăzute din UE: România este printre ultimele țări din UE care au inițiat screeningul populațional pentru cancerul colorectal, care se află în prezent în faza de planificare și pilot. În 2019, în regim de screening oportunist, doar 4 % din populația cu vârste cuprinse între 50 și 74 de ani a declarat că și-a făcut un screening pentru cancer colorectal în ultimii doi ani, procentaj care este cu mult sub media de 33 % din UE

Capacitatea de îngrijire a pacienților oncologici se situează sub media UE și este distribuită inegal

• Conform Institutului Național de Statistică, îngrijirea pacienților oncologici este asigurată prin trei institute de oncologie și prin secțiile de oncologie din cadrul a 42 de spitale județene și al altor unități medicale, care cumulau în anul 2020 peste 3.500 de paturi de spital în unități publice și private la nivel național.
• În 2019, capacitatea de diagnostic din România era de 1,8 aparate de tomografie computerizată (CT) la 100.000 de locuitori (față de o medie de 2,4 la 100 000 în UE) și de 1,1 unități de rezonanță magnetică nucleară (RMN) la 100.000 de locuitori (față de o medie de 1,6 la 100 000 în UE), fiind inegal distribuită în țară.
• România are 82 de centre de terapie cu particule, situate în orașele mari (nouă centre în București) și 0,4 unități de radioterapie la 100.000 de locuitori, ceea ce reprezintă jumătate din media UE. Din totalul echipamentelor de terapie cu particule, 71 % au o vechime de sub 10 ani, ceea ce reflectă investițiile efectuate în ultimii ani, în principal din fondurile structurale și de investiții europene și de la Banca Mondială. 
• Numărul de medici specialiști în oncologie la 100.000 de locuitori s-a dublat între 2005 și 2015, dar rămâne scăzut și distribuit inegal.

Timpul de așteptare pentru accesul la terapii noi împotriva cancerului este semnificativ

Pacienții români așteaptă mult timp pentru terapiile noi împotriva cancerului, iar sistemul de sănătate plătește prețuri ridicate pentru medicamentele oncologice. 

„Studiul W.A.I.T 2023” arată că, în medie, un nou medicament oncologic ajunge cel mai repede la pacienții din Germania în 93 de zile, în comparație cu 828 zile în România (adică peste doi ani). 

Din 48 de medicamente oncologice inovatoare care au primit autorizație centralizată de punere pe piață în perioada 2019-2022, în România erau disponibile la 5 ianuarie 2024 doar 9 de medicamente, adică o rată de disponibilitate de 19%.

• De asemenea, prețul pe care România îl plătește pentru medicamentele oncologice, ajustat la paritatea puterii de cumpărare (PPC), este mai mare decât cel plătit de țări cu venituri ridicate, cum ar fi Austria, Franța, Germania, Țările de Jos, Suedia și Regatul Unit (Moye-Holz și Vogler, 2022).
• Fondurile pentru medicamentele oncologice alocate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate au crescut de la 173 de milioane de euro în 2010 la peste 633 de milioane de eurp în 2021, în principal ca urmare a utilizării mai frecvente a terapiilor și imunoterapiilor specifice. Pentru a promova sustenabilitatea financiară în sistemul de sănătate, România trebuie să acorde prioritate accesului la terapii inovatoare, dezvoltând în același timp asigurarea calității în îngrijirea pacienților oncologici și mărind capacitatea de depistare timpurie și de prevenție.

Cheltuielile pe cap de locuitor pentru îngrijirea pacienților oncologici în România sunt cele mai scăzute din UE

• Fondurile alocate Programului Național de Oncologie au crescut de la 490 de milioane de euro în 2020 la 633 de milioane de euro în 2021 (Casa Națională de Asigurări de Sănătate, 2022). Bugetul alocat Programului Național de Oncologie acoperă medicamentele, radioterapia și investigațiile PET-CT. Diagnosticul genetic este acoperit numai în cazurile de sarcom Ewing și neuroblastom la adulți și copii. Diagnosticarea prin imunofenotipare și examenele citogenetice sau FISH (Fluorescence in situ hybridization, hibridizare fluorescentă in situ) sunt acoperite numai în cazurile de leucemie. Cheltuielile Programului Național de Oncologie sunt completate de cheltuieli pentru monitorizarea bolii și pentru internări în spital, care sunt contractate de fiecare unitate sanitară cu secție de oncologie.
• Cheltuielile estimate pe cap de locuitor pentru cancer reprezintă 7,1 % din totalul cheltuielilor de sănătate. Per ansamblu, România are cele mai scăzute costuri de îngrijire a pacienților oncologici din UE, acestea ridicându-se la 160 de euro pe cap de locuitor, ajustate la paritatea puterii de cumpărare (PPC), în condițiile în care media UE este de 326 de euro (date pentru 2020).

Citiși și: Raport OCDE: România este țara din UE care investește cel mai puțin în sănătate. Doar 5,7% din PIB merg la serviciile medicale, față de 12,6% în Germania

La 3 februarie 2021, Comisia Europeană a făcut un pas hotărât în conturarea unei Uniuni Europene a Sănătății, prin lansarea primului Plan European de Combatere a Cancerului, cu o finanțare de 4,1 miliarde de euro. Obiectivul asumat de Comisia Europeană de a lupta cu această maladie și de a ajuta în mod echitabil fiecare pacient al UE, indiferent de statul membru din care provine, fiecare Guvern național trebuie să se implice în efortul comun european de a oferi șanse egale de supraviețuire pacienților oncologici. Acest efort se transpune prin realizarea unor Planuri Naționale de Combatere a Cancerului, care să fie elaborate în baza obiectivelor europene.

De această dată, România nu a întârziat să își asume elaborarea unui nou Plan Național updatat noului context european. Astfel, în aprilie 2021, Parlamentul României a decis constituirea unui grup de lucru pentru realizarea unui Plan Național de Combatere a Cancerului, care să corespundă cu adevărat nevoilor pacienților oncologici din țara noastră și care să îmbunătățească poziționarea României în clasamentele UE privind mortalitatea, programele de screening sau accesul la medicație inovativă. În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale au indicat nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Citiți și: România are un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Programele de screening, terapiile inovative și traseul pacientului, printre principalele obiective